1,700 matches
-
cer”) sau htoniană („confirmă datele embriologiei tradiționale”). Muma pădurii îi dă eroului, întrun basm cules de G. Dem. Teodorescu, vase care au un efect opus mediului sacru și formează un microclimat numai pentru neofit: cofa încălzește în mijlocul gerului năprasnic, sticla răcorește pe arșița anihilantă. Călătorul are toate ajutoarele necesare la îndemână, fiindcă statutul de inițiat constituie, în final, o înzestrare nativă. Nimic din ceea ce se pune în scena rituală nu vine în dezacord cu forul interior al celui ales încă dinainte de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și neliniștile. Am găsit în liniștea și farmecul nopții, în invocarea spiritului păcii lui Dumnezeu un leac contra avalanșei coroanelor de spini ce le simțeam figurativ pe cap și în inimă. Am reintrat apoi urcând pe scările vechi din piatră, răcorindu-mă cu apă de la o chiuvetă. încet-încet povara pelerinajului a scăzut în intensitate. M-am așezat din nou pe saltea și după un timp am adormit. M-am trezit aproape de ora 8 și în sacristie mai erau doar trei întârziați
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
Nu departe este și o piscină dar renunț la tentația de a merge acolo. Santa Brigida are doar vreo 16 locuri dar este nou, modern, comod, de lăudat chiar. Binefăcătoare este fântâna din curte cu apă curgătoare, rece, unde îmi răcoresc picioarele. Citisem în 1001 de nopți că în raiul lui Allah sunt multe fântâni. înclin să cred că este adevărat căci este de nedescrisă bucuria și plăcerea de a-ți răcori picioarele înfierbântate și obosite într-o astfel de apă
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
fântâna din curte cu apă curgătoare, rece, unde îmi răcoresc picioarele. Citisem în 1001 de nopți că în raiul lui Allah sunt multe fântâni. înclin să cred că este adevărat căci este de nedescrisă bucuria și plăcerea de a-ți răcori picioarele înfierbântate și obosite într-o astfel de apă. Punându-mi apoi pijamalele la uscat pe o ață din curte întâlnesc un domn cam la 65 de ani, înalt, cu părul alb, cu niște ochelari rotunzi din spatele cărora te
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
secretul acestei performanțe și-mi răspunde cu simplitate că nu are nici un secret. Merge în - ritmul ce i-l dictează organismul câte cinci km pe oră după care face o pauză de cinci minute în care se descalță pentru ași răcori picioarele iar apoi pleacă mai departe. Parcurge zilnic cam 40 de km. îmi amintesc că doamna din Olanda parcurgea 20-25 de km zilnic. Adaugă apoi faptul că încălțămintea trebuie să fie optimă. îi privesc picioarele și văd că poartă adidași
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
mai toate casele de pe aici, o parte este amenajată ca un fel de capelă iar cealaltă ca dormitor. în spatele ei, o altă clădire, mult mai mică, cuprinde băile, toaletele și magazia. După o scurtă pauză în care îmi mai răcoresc picioarele și mai schimb câteva vorbe cu pelerini deja cunoscuți îmi fac curaj pentru a aborda și ultima etapă a itinerarului de astăzi, de 8 km, prin căldura care frige. Puțini pelerini se aventurează pe o astfel de vreme. Majoritatea
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
ore de mers întins, fără pauză, ajung la Calzadilla de la Cueza, un sătuc care, din fericire, are un bar și un han. Cât de bună este o cafea cu lapte după așa un marș, să te descalți și să-ți răcorești picioarele! Alți pelerini fac la fel ca și mine, apoi ne - reechipăm, tragem adânc aer în piept și plecăm mai departe spre Lédigos, unde nu mă opresc ci îmi continui drumul spre următorul sat, Terradillos de Templarios. Nu știu ce
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
primitoare. Pelerinii de aici parcă formează un mic turn babel, prin diferența limbilor, diferența de vârstă și interesele ce-i poartă pe acest drum. Pe mulți îi voi vedea în curând prin magazine, dar mai ales la mesele de la baruri, răcorindu-se după căldura și oboseala zilei. în bucătărie îl reîntâlnesc pe un spaniol ieșit la pensie, scund și mereu în mișcare, ce-mi spune că fiii lui nu sunt - botezați și că astăzi biserica din țara lui este lipsită de
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
Lângă ea, în alt stil arhitectonic, este o clădire construită de Gaudi, probabil un muzeu. Nu aveam chef să-l vizitez, așa că m-am așezat pe o bancă din piatră, la umbră, și m-am descălțat pentru a-mi mai răcori picioarele. La ora 19 în biserica părinților redemptoriști de lângă han am participat la Sf.Liturghie. M-a impresionat predica, clară, concisă, pe înțelesul tuturor, dacă am reușit să o înțeleg și eu, prea puțin cunoscător al limbii spaniole. Am adormit
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
să merg. După vreo 5 km ajung în Columbrianos și de la o patiserie ce abia deschisese îmi cumpăr o empanada pe care o manânc cu poftă pe o bancă din piața micuță dar foarte curată. Mă descalț, ca să-mi mai răcoresc piciorul și în timp ce mănânc prin fața mea trece un preot în vârstă care cumpără ceva de la patiserie. întorcându-se, îi zimbesc cerându-i și o binecuvântare, pe care mi-o oferă cu multă bucurie. Mai schimbăm câteva vorbe iar apoi
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
nici nu pot să laud neglijența și delăsarea pe care le observi imediat în tot ce există aici. După ce s-au cazat și au făcut duș, pelerinii se îndreaptă spre centrul satului pentru a-și face provizii de mâncare sau răcorindu-se cu o bere sau un suc sau pentru o baie în apa de la marginea localității. Cum am mai spus deja, pe pelerini îi recunoști imediat după mersul puțin greoi și legănat, după îmbrăcăminte sau după picioarele mai mult sau
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
vârful muntelui, sunt puțin mai jos. Dar mă și consolez, văzând cum mai mulți pelerini au mers până pe O’Cebreiro, dar nu au găsit cazare și s-au întors aici. în fața hanului, toate mesele sunt pline, atmosfera s-a mai răcorit și toți se întăresc cu câte ceva de la bar. Sunt mai mulți bicicliști pe care-i remarci imediat după costumația specifică, sunt și mulți tineri italieni, spanioli, două doamne ce vorbesc limba maghiară, iar de curând s-au întors din
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
nu lucrez după tipare, stau departe de clișee și nu ascult de vreo modă, fac ce mă taie capul. Faci publicistică, scrii editorial la un ziar din Botoșani. De ce o faci? Pentru bani? Din sete de glorie locală? Ca să te "răcorești" în contextual sufocării globaliste, a incoerențelor politice, morale și sociale de la noi? Pe dracu'! N-o fac nici din plăcere și nici pentru glorie, o astfel de glorie este una artificială, o fac pentru bani, și apoi, ăsta-i singurul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
respir Pentru Harul Tău Divin Pentru Raza ce mi-o dai Pentru Munții care-i ai Pentru Munți și pentru văi Pentru câte sunt În ei Pentru ploaie pentru nori Pentru pomii roditori Pentru Soare ce-ncălzește Pentru Vânt ce răcorește Pentru odihna ce-ntărește Pentru Cer, ce ne-nconjoară Pentru Pasărea ce zboară Pentru Cor de păsărele Pentru Lună pentru Stele Pentru Apa care-o beau Pentru Crucea care-o am Tu Cerescule-Împărat Mamă bună Tu mi-ai dat Tu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Chiar de nu am priceput Taina iubirii Tale Ce nu are asemănare Nimeni ca Tine nu este Ne hrănește, ne iubește De toate ne dăruiește Chiar și-n frunza pomului Vedem Taina Domnului Pomul cu umbra lui Dă putere omului Răcorindu-l de căldură Odihnindu-l pe măsură Privește Cerul depărtat Că acolo locuiște Tatăl ce-L ce ne iubește Și de toate se-ngrijește! Sfânta Maică Prea Curată 15.08.2007 Sfânta Maică Prea Curată Te rog spre mine te
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
cu soda sau gheață. Piscina a fost desenată de "proprietar" în 1945,aici înotând cam 1 km dimineața, uneori și scriind, iar în zilele călduroase luând "în apă" și prânzul. Se spune că în piscina de la Finca s-ar fi răcorit "fără costum" chiar și diva Ava Gartner! După piscină lucra cam 5-6 ore până la prânz, deși uneori puteau trece 3-4 luni fără să scrie nimic. Scria în picioare, pe o piele de Kudu, împușcată de Mary în Africa, la mașina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
reversul stării de bine legate de marfă - junk kick. Plăcerea, starea de bine legată de drog este că ai nevoie să-l ai. Trăgătorii, junkerii, funcționează după orarul mărfii și conform metabolismului mărfii. SÎnt supuși climatului mărfii. SÎnt Încălziți și răcoriți de marfă. Plăcerea mărfii este traiul potrivit condițiilor mărfii. Nu ai scăpare din starea de rău a sevrajului, la fel cum nu poți scăpa de plăcerea mărfii după injecție. Eram prea slăbit ca să mă dau jos din pat. Nu puteam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Noi râdeam, dar eram foarte mișcate de această pomană prietenească pentru sufletul bunicii. Toată mănăstirea mâncă din ea cu mare poftă, mai ales că era o căldură strașnică. Binecuvântările maicelor au atras, desigur, pe când stăteam de vorbă, buna ploaie care răcori aerul și potoli praful pentru drumul lor înapoi. Ce repede trecură cele două-trei ore petrecute împreună, câte întrebări nu le puserăm și câte știri nu aflarăm! Una, mai ales, ne îndureră: moartea lui Dumitru, fiul doctorului Brătianu și al Anei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
băcăuanilor vreo două lovituri libere din apropierea suprafeței de pedeapsă, dar și un penalty, la o fază la care un fundaș romașcan și-a depus candidatura pentru un post de trăgător la naționala de volei. În repriza secundă s-a mai răcorit puțin, Gheorghe Poenaru a făcut șapte schimbări la pauză, în timp ce Costel Enache și-a introdus titularii dar, paradoxal, băcăuanii au pus stăpânire pe joc. Astfel, în min. 60, Curiliuc a scăpat singur spre poarta adversă și l-a lobat elegant
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
prânz la Tipografia națională din strada Alecsandri, unde ne făceam corecturile, iar vara când era zi frumoasă nu lipseam, odată treaba isprăvită, de a ne duce în Tatarași la grădina poreclită odinioară Spravale babă, unde sub un tei frumos ne răcoream bând vin cu borviz. Câte și câte vorbeam noi atunci la umbra teiului, vorbe ieșite din inimă care ne scurtau ceasurile, de ne se păreau minute. Eram sub un adevărat farmec în fața melancoliei dulci și visătoare a lui Eminescu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
moș Barbule, și mai zi ceva, să le treacă musafirilor aleanul de la inimă, îi răspunse Șendrea. Se vede că știa el ceva. La dreptul vorbind, mulți dintre noi aveam la vârsta aceea câte un dor ascuns la inimă, care se răcorea prin cântec și se topea în pahar. A ținut această petrecere, pe care nu voi uita-o niciodată, pănă hăt târziu după asfințitul soarelui și nu ne-am împrăștiat înainte de a umplea cu bani albi pentru zile negre mai multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu turismul. Hoinărind pe vreun câmp, găsim ceva de băgat În gură, ba chiar de dus acasă; ca mine astă-vară când, străbătând câmpurile Basarabiei, e drept, În scop științific, nu m’am putut abține să nu culeg câțiva fragi. Sau, răcorindu-ne de zăduful verii În vreun râu, unii dintre noi se aleg și cu câteva scoici; bune și astea. Iar, dacă e mai priceput, și cu ceva raci; și mai buni. Sau acum, străbătând pădurile - ruginite ori Încă verzi - suntem
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mămăligă, dintre care unii au venit pe aici mai demult, rătăcind poate și azi cu oile lor prin aceste părți ale Dunării, după cum auzeam În copilărie de la ai noștri, rămași acasă, pe Vâlsan, fără de nici o știre. În seara asta, abia răcorit de valurile tălăzuind rar și Îndesat de maluri, ca o adâncă răsuflare a bătrânului fluviu, avea să se sature, din ceaunul cu mămăliga În clocote, toți ciobanii, purcarii, oamenii din vie și din baltă, câinii lor și cei din vecini
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
femei respinse de la bucuriile acestei lumi vor fi știut că am fost și eu un om de rele și de aceea, cred, m-or fi așteptând, prea binefericitele, pe lumea cealaltă, cu deștul lor muiat În agheasmă sfântă, să-mi răcorească buzele arse atunci când păcătosul de mine oi fierbe În cazanul cu smoală al preacurviei. MAI MULT DECÂT ÎN CĂSNICIE, CREDINȚA șI STATORNICIA În amo rurile extraconjugale au stârnit stima și respectul oame nilor. Căci nici o servitute sau necesitate nu obligă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
au trezit într-un târziu, lac de nădușeală. Nu-și dădeau seama cât timp trecuse. Și-au șters cu palma sudoarea de pe față și s-au ridicat. Au coborât printre arbori, spre plajă, voiau să facă o baie, să se răcorească. Soarele ajunsese la asfințit, orăcăia o broască. Și-au lepădat din câteva mișcări hainele de pe ei și au intrat în apă. Deodată, Mircea a strigat speriat, arătând cu mâna întinsă ceva în dreapta lor: -Biță, uite, bă, ce e-acolo! Biță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]