2,217 matches
-
Borza, 1960) cu provincia balcano-moesică. Pe teritoriul regiunii cercetate se disting două zone de vegetație: zona forestieră și zona de silvostepă. 1.1 Zona forestieră. Dezvoltarea vegetației forestiere din această zonă este favorizată de un climat mai umed și mai răcoros, de soluri silvestre, argiloiluviale, consecință a treptei mai înalte de relief căreia i se suprapune. (C. Burduja, 1963) Suprafața fondului forestier din zona de studiu însumează aproximativ 9.800 ha. Dacă ținem seama și de pădurile învecinate, masivul forestier al
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Dracului, bătrânii întoarseră capul. Pripasul de abia își mai arăta câteva case. Doar turnul bisericii noi, strălucitor, se înălța ca un cap biruitor... Apoi șoseaua cotește, apoi se îndoaie, apoi se întinde iar dreaptă ca o panglică cenușie în amurgul răcoros. În stânga rămâne în urmă Cișmeaua Mortului, pe când în dreapta, pe hotarul veșted, delnițele se urcă, se împart, se încurcă până sub Pădurea Vărarei. Apoi Pădurea Domnească înghite uruitul trăsurii, vâltorindu-l în ecouri zgomotoase. Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
riguros, pentru a evita contaminarea, îm special cu virusuri. În acest scop, au fost delimitate zone închise pentru producerea materialului de plantat, unde cartoful beneficiază de condiții pedoclimatice optime, iar impactul vectorilor este redus. Aceste zone se caracterizează prin climat răcoros, cu precipitații ridicate, curenți de aer, care nu sunt favorabile înmulțirii insectelor vectoare. Culturile trebuie să fie prevăzute și cu spații de izolare naturale, fânețe, păduri, de alte culturi pentru cartof de consum, sfeclă sau crucifere. Schimbarea periodică a materialului
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
joacă. 3. Îngrijirea și Întreținerea adulților Câinii adulți se țin În padocuri, În perimetrul cărora sunt amplasate cuștile. În curte se va avea grijă ca aceasta să fie expusă tot timpul la lumină și, pe cât posibil, la soare pe timp răcoros și la umbră În timpul căldurii excesive. Oricum, cușca trebuie așezată Într-un loc dosnic, ferit de curenți și mai puțin frecventat de persoanele din curte. Vizibilitatea trecătorilor de pe stradă nu deranjează, ea fiind un motiv de a lătra permanent, nejustificat
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
a constat că, în timpul maturării și supramaturării strugurilor, conținutul în prolină crește brusc și foarte mult, în timp ce, cel în arginină este mai constant. Cantitatea de aminoacizi din struguri este influențată de condițiile climatice ale anului, constatându-se că în anii răcoroși dar cu puține precipitații prolina poate crește de 10 până la 50 de ori în timp ce alți aminoacizi au valori ce cresc de cel mult de două sau trei ori față de cea inițială (Lafon - Lafourcade și Guimberteau, 1962; Shiraishi și colab., 1986
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
se pregătesc conserve pentru iarnă. Copiii ajută părinții la culesul fructelor, legumelor și la prepararea conservelor. Toamna aurie Toamna este anotimpul cel mai bogat. Toamna se culeg fructele și se numără bobocii. Tot acum încep și școlile. Vremea este mai răcoroasă. Vântul aduce nori de ploaie. De aceea toamna plouă mai mărunt și rece dintr-un cer acoperit de nori. Cântecul toamnei învăluie natura. Toamna a coborât cu al său alai în copaci și le-a făcut frunzișul de aur. Norii
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
reactivitate, ceea ce este dificil din punct de vedere tehnic. Imunizarea unui animal de laborator este dificilă și uneori nu se realizează în totalitate, ceea ce explică rezultatele diferite de la un set la altul; - seturile trebuie să fie ținute într-un loc răcoros. De aceea, metoda este limitată de timpul de viață redus al setului de analiză și este mai puțin folosită pentru analize în mediu înconjurător. III. 2. TESTĂRI RADIO-IMUNOLOGICE Un radioizotop poate fi folosit ca un marcator în loc de o enzimă folosită
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
cu orez și urzici sau cu brânză chiar și la sosuri. Urzicile sunt plante aromatice foarte populare și au multiple întrebuințări culinare în aproape toate țările din regiunea balcanică. Urzica se consumă verde și uscată , uscarea se face la loc răcoros ,ferit de soare , iar frunzele uscate se păstrează în borcane. decembrie până în luna aprilie ,inainte sa înflorească . Mărarul este aromat și se folosește la diferite preparate culinare precum supe ,ciorbe ,salate diferite sosuri și în combinație cu diferite lactate ușoare
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
cu margini răsucite în interior, cea cu frunze lațe este plăcută la gust și are proprietăți culinare iar cea cu frunze răsucite nu are proprietăți culionare.Salvia cu frunze lațe se culege dimineața devreme, se usucă la loc întunecos și răcoros astfel să-și păstreze aroma, se depozitează în borcane închise ermetic. Salvia merge foarte bine la pregătirea preparatelor din carne de iepure, si la prepararea peștelui gras, de exemplu tipării dându-le un gust foarte bun și reduc gustul grăsimii
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
afumat . În procesul uscării frunzele de dafin își pierd culoarea și aroma, frunzelle de dafin se țin de obicei în săculete sau borcane închise ermetic. Frunzele de dafin se feresc de soare și se usucă la un loc umbros și răcoros Ceaiul de frunze de dafin ajuta ,la funcționarea stomacului și digestiei. Toate aceste condimente se folosesc în alimentație, la pregătirea preparatelor culinare,dinbucătăria moldoveneasca, pentru gustul și aroma ce le-o dau. Dafinul este folosit în bucătăria tradițională a tuturor
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
variază la gust de la dulce la acru și se culeg în luna februarie când ajung la maturitate. Semințele lor sunt mai zemoase și mai bune atunci cand pielita pare zbârcita. Ele se depozitează în ciorchine legate de codite într-un loc răcoros. Semințele de rodie proaspătă se folosesc la salate cu diferite verdețuri. Muștarul alb are gust iute, crește în regiunile calde și este cultivat că plantă de salată. Frunzele proaspete și picante de muștar se folosesc împreună cu un strop de oțet
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
dodeștean, care venise să facă fotografii din timpul lucrărilor la obiectivele socio-culturale, începute pentru binele obștii. Când noi eram la Dodești, învățătorii reciteau împreună cu noi scrisorile ușor îngălbenite din caseta de corespondență. Pe peretele dinspre apus, în camera înaltă și răcoroasă, „de musafiri”, unde noi înșine am fost găzduiți, aveau înrămate portretele celor doi, Maria Mohor și V. I. Popa, iar în albume erau multe fotografii cu secvențe din timpul campaniei sociologice (foto 5-6-7). O dată ne-a arătat și am discutat
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
se pune în tava tapetată (cu ulei și făină). Se coace la foc potrivit cam 45 minute. Ultimele 5 minute, se dă focul tare ca să se rumenească). Imediat ce se scoate din cuptor se pudrează cu zahăr. Se servește rece, e răcoroasă și foarte bună pentru zilele călduroase. Prăjitură cu mere INGREDIENTE: * o cană zahăr, * un pachet margarină unirea, * un praf de sare, * 11 linguri ulei, * 11 linguri apă minerală, * 250 grame făină, * 1 kg mere * scorțișoară (dacă se dorește) două plicuri
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
se împărtășească de altă simțire decât de a mîhnirii de obște”. * La 14 martie 1844, “la 12 ceasuri și 28 de minute s-au simțit o zgâlțâitură de cutremur de pământ. Și îndată după aceea s-a schimbat atmosfera mai răcoroasă.” Cutremurul a fost însoțit de un zgomot care “semăna cu uruitul unui tren auzit de departe; mișcările păreau dirijate din central pământului spre suprafață. A fost foarte violent timp de 2 secunde la Brăila, Iași, Chișinău și Odesa”. * La 28
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
produsele ce combat ciupercile de pe frunze (vezi lista la pag.37). 1.1.10. Rugina galbenă Puccinia striiformis Boala este cunoscută în toate zonele unde se cultivă grâul, dar pagubele cele mai mari se înregistrează în regiunile mai umede și răcoroase. În anii cu veri umede și reci (1960, 1961, 1962, 1966, 1967, 1977 și 1978, 2001) ciuperca a produs pagube mari în Câmpia Dunării, Dobrogea și centrul Moldovei (Ana Hulea și col., 1975, Viorica Iacob și col. 2000). Simptome. În
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
samulastră și de aici pe plantele semănăturilor de toamnă. Dacă temperaturile din timpul verii depășesc 25-29șC, sporii sunt omorâți, iar infecțiile de toamnă se vor produce cu spori aduși de vânturile din N, N-V și V, unde verile sunt răcoroase și umede. Sporii de rezistență nu joacă nici un rol în răspândirea ciupercii dar pot produce uscarea rapidă a frunzelor. Rezistența ciupercii peste iarnă este asigurată de miceliul de infecție, dacă iernile sunt blânde cu temperaturi ce nu coboară mult sub
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
acum 13 rase fiziologice dintre care cea mai răspândită este rasa 20 A. Dintre soiurile cultivate, Fundulea 29, Flamura 80, Turda 81 , Colina și Delia sunt rezistente la rugina galbenă și pot fi recomandate pentru zonele cu veri umede și răcoroase. Soiurile Lovrin 34 și Transilvania 1, deși sunt încă pe lista soiurilor aprobate a fi cultivate, nu sunt rezistente la rugina galbenă. Soiurile Dropia, Esențial și Pandur sunt mijlociu de rezistente la această rugină. Soiul Crina este mijlociu de sensibil
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
păiuș); 5 f.sp. agrostis ; 6-f.sp. agrostis. 1.1.12. Pătarea brună a frunzelor Septoria tritici și Septoria nodorum În condiții de cultivare intensivă grâului, septoriozele au devenit o problemă în toate țările cultivatoare deoarece mai ales în anii răcoroși și umezi acesteciuperci produc pagube mari. În țara noastră Septoria tritici este semnalată în zonele mai secetoase, în timp ce Septoria nodorum predomină în Moldova centrală, Crișana și Transilvania (C. Gheorghieș, 1980). Simptome. Ciuperca Septoria tritici atacă frunzele de grâu încă din
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fructificații (picnidii) cu spori. În timpul primăverii și verii atacul se extinde de la frunzele inferioare spre cele superioare, pe frunze apărând pete eliptice sau liniare de decolorare, apoi cu aspect cenușiu, cu puncte mici negre. În cazul unor veri umede și răcoroase, atacul este foarte puternic și frunzele se sfâșie. Pe tecile frunzelor și pe pai apar pete de decolorare alungite care devin apoi dungi brune. Glumele și rahisul și pot prezenta, în cazul în care sunt infectate, pete de decolorare pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se disting două forme ale bolii: forma de tăciune zburător moale, ce apare pe vreme secetoasă și călduroasă și se caracterizează prin distrugerea totală a paniculului și răspândirea rapidă a sporilor; forma de tăciune zburător tare, ce apare pe vreme răcoroasă și umedă și se caracterizează prin distrugerea parțială a paniculului (numai spiculețele inferioare). Masa sporiferă este dură, compactă și se răspândește greu, abia la recoltare. Rareori se poate constata și atacul ciupercii pe frunze sub formă de dungi negre pulverulente
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prevenire a atacului la ovăz și de combatere a agentului patogen. 1.4.4. Rugina neagră Puccinia graminis, f.sp. avenae Boala produce pagube la ovăz mai mari decât la grâu pentru că în anii cu primăveri și veri umede și răcoroase, ovăzul își prelungește vegetația și sporii ce vin de pe dracilă, pot produce numeroase infecții. Ovăzul care intră în compoziția borceagului este aproape totdeauna atacat de această rugină. Simptomele, răspândirea și măsurile de combatere sunt la fel cu cele descrise la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fost un an deosebit de favorabil extinderii stolburului, din cauza verii deosebit de secetoase (cu atac mare de Hyalestes) așa încât, stolburul a produs ofiliri grave ale cartofului chiar și în zonele mai nordice Botoșani, Suceava. În anii cu primăveri și veri ploioase și răcoroase, datorită distrugerii insectei, atacul de stolbur este doar sporadic și nu dă pagube însemnate. Prevenire și combatere. Culturile de solanacee vor fi corect erbicidate pentru a diminua atacul de Hyalestes obsoltetus și a elimina buruienile gazdă ale mycoplasmei. Stolburul este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
înainte de înflorit și continuă până toamna. Se observă pete aproximativ circulare galbene-untdelemnii, care în scurt timp devin arsuri brune cu un inel gălbui. Pe fața inferioară a frunzelor apare un puf fin albicios, alcătuit din miceliul ciupercii. Vremea umedă și răcoroasă favorizează extinderea ciupercii așa încât, întreaga suprafață a frunzelor se brunifică. În condiții de temperatură scăzută (+10, +15șC) și umiditate ridicată se brunifică codițele frunzelor și chiar vârfurile lăstarilor împreună cu toate frunzele superioare. Tuberculii atacați au pe suprafața lor zone brune
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și se observă sub formă de vetre de atac, în care plantele se îngălbenesc și se usucă. Vârful plantelor se ofilește, se îndoaie, apoi întreaga plantă se usucă. Vetrele de atac vor crește în diametru, dacă vremea este umedă și răcoroasă. La smulgere, se observă că rădăcinile sunt veștede, cu scoarța descompusă. Dacă vremea se încălzește, plantele își revin, formează tulpini cu internoduri scurte, cu mugurii laterali la subsuoara frunzelor situate sub vârful uscat. Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în cursul anului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
asigurată de speciile genului Cuscuta (torțelul) și de insectele Hyalesthes obsoletus, Eusceles plebejus și Macrosteles laevis. În natură, pagubele produse de micoplasma sunt direct proporționale cu dezvoltarea insectelor ce duc virusul (vectori). În anii cu primăveri și veri ploioase și răcoroase, datorită distrugerii insectelor, stolburul apare sporadic și nu dă pagube însemnate. Prevenire și combatere. Culturile trebuie să fie corect tratate cu insecticide și erbicide pentru a diminua atacul de transmițători și a elimina buruienile gazdă ale mycoplasmei. Solurile cultivate vor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]