4,549 matches
-
Secundele treceau greu și păreau jenante. Eu nu știu nimic decât că m-am trezit la ușă cu acest buchet. Chiar dacă Daniela mai voia să spună ceva, era cam târziu iar Mioara și-a dat deja seama că gelozia și răutatea pusese stăpânire pe ea. - Unde mergem? Intrebă fără nici-un rost Daniela. Cum nu avea nici-un sens să o întrebe ce părere îi făcuse buchetul, îi spuse cât se putea de scurt că... - Nicăieri ! Nu mai avea rost să prelungească o
CAPCANELE VIETII de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357608_a_358937]
-
post în post ... Și cu Ruxandra di mânî, o sî-mi fie mai ușor, mamă ... Da' pân' atunci, hai sî ni liniștim, c-om scoate-o noi la capăt cu bădia Ghiță ... Cât despre lume, nu mă sânchisăsc eu. Face ea răutăți mai mari ca a noastră ... Nu-i așa Ruxandră?... Și Ruxandra aprobă muțește, lipindu-și de câtea ori bărbia de șiragul de margele, în timp ce-l privea pe sub sprâncene pe băiatul hotărât s-o țină de nevastă, peste orice împotrivire. Iar
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
care i-a legat pe geniul poeziei românești, Mihai Eminescu, și frumoasa „scriitoare cu mijloace de expresie delicate”, Veronica Micle, ale căror vieți „tulburătoare, fascinante” au fost prea scurte și a căror iubire nu a cunoscut împlinirea „fericirii supreme” din cauza răutății celor din jur, mai ales a lui Titu Maiorescu. Eseista este convinsă că iubirea dintre cei doi „va trăi veșnic prin cei care se apropie cu dragoste și căldură de poeziile lor (Cea mai frumoasă poveste de dragoste a literaturii
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE ARGINT A MEMORIEI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/357712_a_359041]
-
uși ale trecutului. Înăuntrul nostru este mereu curent. Ba ușa, ba geamul au rămas deschise. Zeci de uși, sute de geamuri, în funcție de cât a visat, sperat, dorit sau construit fiecare. Ușile marilor noastre iubiri, ușile marilor dezamăgiri, ușile rănilor, ușile răutăților, ușile mândriei, ușile...ușile... Ferestrele curiozității, ferestrele pasiunilor trecătoare, ferestrele profesionale, ferestrele credinței, ferestrele... Nu închidem ușile, nu închidem ferestrele, decât din când în când, brusc sau duios, câte una, vlăguiți sau cu lecția de viață învățată. Uneori cu gust
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHITULUI ŢIBUCANI – NEAMŢ [Corola-blog/BlogPost/357698_a_359027]
-
lipsiți de bunuri materiale, după cum există și o cruce a grijilor oamenilor bogați, dar singuri, izolați și invidiați. Crucea este și lupta sau osteneala de a săvârși binele, a mărturisi adevărul și a face dreptate într-o lume plină de răutăți și de invidie. Avem datoria de a ne lua crucea ostenelii săvârșirii faptelor bune, căci nimeni nu se poate mântui fără osteneală. Cu toții avem o Cruce de purtat. În fața Crucii lui Iisus Hristos, putem alege. Să luăm Crucea. Este greu
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHITULUI ŢIBUCANI – NEAMŢ [Corola-blog/BlogPost/357698_a_359027]
-
Ta azi Desparte prin vreme răul de bine Rușinați și înfruntați păcătoșii În minciuna lor suflete să nu cazi Liber spre ceruri doar ca albatroșii PSALMUL 35 Prin veac cel viclean născut să urască Graiul gurii lui arde de vicleșug Răutatea va crește până-n coșciug În urma lui vin diavolii să pască Doamne în cer este mila Ta sfântă Și adevărul Tău drept până la nori Din izvorul vieții lumina cobori Dreptatea Ta e-n inima mea frântă Mâna celor răi să nu
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (2) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357739_a_359068]
-
-l lua de la mine De la fața Ta nu mă mai lepăda Arderile de tot nu le știu bine Duhul umilit inima rănită Peste cele rele zboară lebăda Calea spre Cel de Sus e infinită PSALMUL 51 De ce te fălești întru răutate Fărdelege toată ziua prin viață Nedreptatea crește de dimineață Faptele tale nu vor bunătate Iubit-ai doar cuvintele pierzării Limba vicleană cultivă vicleșug Cei ce nu se supun îi vrei în coșciug Dușmănia trece limita zării Pentru toate Domnul te
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (2) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357739_a_359068]
-
în punctele dureroase ale adversarului. Ei sunt maeștri în a păcăli lumea, „există în ei ceva diabolic, un joc pervers al spiritului”, spunea Emil Cioran. Și ideea de perversiune ne duce cu gândul la unele practici obscure și murdare, la răutate sau chiar sadism, distorsiuni, tenebre, care nu ar trebui să facă parte dintr-o viață normală, cu oameni normali. Arthur Schopenhauer într-o carte a sa, scria: „Se arată inteligent acela care cu proștii și nebunii nu stă de vorbă
CABOTINUL ŞI MÂRLANUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358579_a_359908]
-
disciplinat, atunci cum să fie acest lucru posibil în mijlocul naturii? Vasile Gădălin, cel care pe tot parcursul șederii lui la Vișeu a conversat numai în catrene, făcându-l până și pe George Corbu să vorbească în versuri, a fost capul răutăților, însă nici ceilalți umoriști nu s-au lăsat mai prejos. Stimulați de "laptele de pupăză" cu mărgele și de cântecele ceterașilor, ei au ținut-o tot într-un banc pe tot parcursul deplasării cu Mocănița până în stația Paltin. Ajunși acolo
WEEKEND DE TOT RÂSUL LA VIŞEUL DE SUS de ANCA GOJA în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358590_a_359919]
-
o gură de aer în piept mare cât un văzduh, ce am văzut eu pe pământ nu este bine! Oamenii, în loc să se facă mai buni, mai miloși, s-au făcut mai vicleni, mai pizmași, mai păcătoși... E multă prostie și răutate pe pământ, Doamne, multă lăcomie, multă hoție, multă dușmănie ... - Așa este, a oftat Dumnezeu, lăsându-și capul în jos de durere și de supărare, mă așteptam la asta... A mai oftat el încă o dată, că s-a stârnit un vânt
DUMNEZEU, SFÂNTU PETRU ŞI ROMÂNII de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358583_a_359912]
-
folos, neunit cu bunătatea inimii, cu paza gurii, cu ferirea de a osândi și judeca pe altul - lucru foarte vinovat înaintea lui Dumnezeu - nu folosește, ba chiar vatămă. Poți să te usuci și să mori de foame dar dacă ai răutate împotriva aproapelui tău și-l vorbești de rău când el nu e da față, zadarnic îți este postul. Asemenea fapte făcute cu gând bun au rolul de a ne sfinți viața, însă când sunt exagerate devin căderi de-a dreapta. Greșești
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
să fim altfel și în felul acesta se poate întâlni „mijlocia” pe axa pe care se mișcă voința sufletului nostru; măcar aici, dacă nu putem ajunge în cealaltă parte - opusă! Tot Aristotel arăta că trebuie evitate trei lucruri în viață: „răutatea, lipsa de reținere și primitivitatea animală”. În zilele noastre rămân valabile aceste percepte filozofice. Omul nu este ad litteram trup și spirit, ci după cum trupul întră în acțiune - să-i spunem într-un proces trupesc - și spiritul are întregul său
DECENŢĂ SAU VULGARITATE? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344574_a_345903]
-
dar fără a face ucenici, căci dacă se nimerea totuși vreunul îl expulzau cu ușurință, iar dacă se ivea câte un prooroc, cărturar sau înțelept îl alungau sau îl omorau asemenea părinților lor ucigași. Știindu-le fiecăruia măsura întru ură, răutate și fățărnicie, Iisus i-a prevenit pe Apostolii Săi cerându-le să se ferească de cărturarii fariseici și de liderii politici demagogi, cărora le-a rezervat o aspră, o binemeritată și îndreptățită mustrare divină: „Cărturarii și fariseii au șezut în
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
folos avea să dau detalii despre activitatea mea unui om care nu numai că nu putea da dovadă de respect, dar nici nu putea înțelege. S-a și apucat să se laude cu realizările unei rude de ale ei. Invidie? Răutate? Da! Acestea mocnesc în interiorul unui om care arată în aparență deschidere și bunătate... Dar .. în timp poți observa cât poate fi de superficial. Nu mi-au plăcut niciodată oamenii care fac orice numai să poată salva aparențele. De fapt, asta
DESPRE ACUZAŢII ŞI NEVINOVĂŢIE (2) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344674_a_346003]
-
atât de mult încât câteva zile îmi tăiase apetitul. Întrebări stranii îmi sunau în cap: ce-i omul pe pământ? încotro merge specia umană? ce-i dragostea, acest sentiment straniu care ne cucerește pe toți? ce-i femeia? ce-i răutatea? care-i sensul vieții? ce este cu era asta a ticăloșilor și cu bezmeticii despre care vorbea el? încotro merge specia umană? de ce universul operei lui este așa de degradant? de ce personajele lui aleargă toate după un ideal labirintic, eșuând
MARIN PREDA , LA 34 DE ANI DE LA MOARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350720_a_352049]
-
manevra mea, iar când s-a auzit strigată și a venit să vadă unde sunt, i-am aranjat fețișoara frumoasă cu un pumn de zăpadă cu care am frecat-o pe obraji. - Aaaa, ce faci? Stai că vezi tu acum, răutate! Peste un minut a sărit și ea, direct în brațele mele și a început lupta corp la corp prin omătul afânat. Nici nu simțeam că suntem uzi până la piele, ci doar că eram numai noi doi, în primul nostru concediu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350708_a_352037]
-
Să îl intrebe, măcar, ce îl doare - // Întâiul, ce se vede doar pe sine, / Întâiul, ce se vrea ferit de chin, / Întâiul, ce nu vede deloc bine / Prinosul altui suflet de creștin - // Întâiul, în zavistie și ceartă, / Întâiul, în invidie, răutate, / Ultimul, crucea altuia, ce-o poartă, / Și cade, și-o ridică, mai departe - / Întâiul ce se roagă, totdeauna, / Să-i fie bine lui, la orice greu, / Și ultimul ce-Ți cere a fi una, / Cu una, Doamne, voia Ta, mereu
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
taie fără milă Rețeaua arterelor bolnave Țâșnește sânge putrezit, producând silă, Stropind pelicule de amintiri suave. Chisturile înnegrite de vreme Se lăfăie în splendoarea urâciunii Se-ntind, paralizând mintea, alene, Contorsionând viziunea despre realitate a lumii. -Doctore ai extirpat viciul,răutatea Ce-mi macină lobul conștiinței, Ce-mi hrănea vanitatea Și-mi încătușa voința ființei ? -Omule ros de patimi,de ambiții și idealuri Speranțele tale sunt deșarte... Mucegaiul creierului curge-n valuri Spre infinituri sterpe, moarte. Privește-o clipă-n urmă
VIZIUNE BOLNAVĂ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359001_a_360330]
-
Tudor Publicat în: Ediția nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Pe vremea când murea capra vecinului era pitoresc, frumos și pragmatic. Exista o tihnă în privirea ce se uita peste gard. Se umflau în gâtlej ciuda, invidia, răutatea și multe altele adunate așa, ca păduchii. Oricât ar fi fost capra de râioasă, în privirea accelerată cu venin, capra se lăfăia dolofană. Uitătura se înfigea până în prăsele. Cădeau, una după alta, zalele din năduf și, în curtea vecinului, rămânea
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
moară capra, cu vecin cu tot. Dar dacă moare capra cu vecin cu tot, cine mai pregătește prohodul cărnii? Pentru cine se mai pârguiește surâsul la freamătul castronului cu porția aburindă? Nu se mai umflă în gâtlej ciuda, invidia și răutatea. Se usucă pe picioare. Uitătura se stafidește. Curtea vecinului e goală. Nu mai e nici capra, nu mai e nici vecinul. Bate vântul prin scaieți. Țara arde. Un vrej răsucit de sărăcie se întinde peste garduri. Toată frăgezimea unui vis
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
credea că s-a găsit o cale de „pace între palate”, ca să ne rezolve, dracului, câte ceva din bietele pensii, sau salarii și să lase alegerile care sunt atât de apropiate să rezolve ele conflictele! Ei bine, nu; murdăria și mahalagismul răutăților meschine a mai răbufnit încă o dată, spurcând totul exact când s-at fi putut stabili două săptămâni de calm național în care fiecare să-și vadă de rezolvarea problemelor pentru care este plătit de la bugetul de stat. Iar, măcar de
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (12) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359035_a_360364]
-
trebuie să fie recompensatorii (νταποδοτικοί); atunci când nu spun adevărul, nu respectă pe cei care au avut încredere în ei și nu iau măsuri cu un înalt simț de dreptate. Responsabilitatea lor este mare pentru că, potrivit aceluiași Sfânt Vasile cel Mare, „răutățile celor care conduc se răsfrâng asupra vieții celor conduși”. Iubiți fii în Domnul, Sfântul Sinod se adresează în această perioadă tuturor, clerici și laici, conducători și conduși, oferind un mesaj de nădejde și optimism, curaj și credință. Prin urmare, îi
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
În munte stă Lumina, Iar în brazdă sfințenia. Poiana Omului e plină de cântec. Șerpuind printre țarcuri imense și căpițe de fân, Ajungi la Casa Sufletului. CRUCEA Betoane în loc de lemn, Piatră în loc de suflet, Deznădejde în loc de credință. Aripi schingiuite de ghimpii răutăților. Undeva, în visul tău, Iisus coboară pe scara de ceară, Cu tălpile spălate de mironosițe, Cu inima plină de iubire, Cu capul încoronat cu spinii lumii. Tu, Cruce, redă-ne apa vieții, Fă din rău bine, Din piatră lemn, din
RĂSTIGNT PE CUVINTE de MENUT MAXIMINIAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359349_a_360678]
-
în continuare? Iată un prim răspuns inspirat. Cardinalul Ravasi după ce își exprima admirația, recunoștiința față de Papa face o analogie a derutei actuale cu Ex. 17 din Vechiul Testament: noi rămânem în vale, unde-i Amalek, unde-i praf, unde domnește frica, răutatea, teroarea, dar unde este și speranța, unde a rezistat în ultimi opt ani Papa. Din acest moment noi știm că pe munte el se roagă pentru noi. În valea zilelor noastre, pontificatul marelui teolog și filozof este perceput diferit. După
2013) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359336_a_360665]
-
pentru ei. Confruntarea religiilor asiatice cu lumea modernă, latina nu este mai puțin plină de surprize, chiar dacă europenii sunt mai ales familiarizați cu disensiunile religiilor abrahamice din fostul Imperiu Roman. Dacă ni se arunca permanent praf în ochi și frica, răutatea, teroarea sunt omniprezente nu-i deloc surprinzător că - în vale - domnește confuzia și este greu de a evaluat moștenirea Papei care se urcă pe munte, dar rămâne cu noi, chiar dacă nu-l mai vedem, după cum ne-a asigurat el însuși
2013) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359336_a_360665]