141,440 matches
-
fixa condițiile geopolitice în care se vor desfășura războaiele dacice purtate de romani. După prezentarea contextului politic extern, au torul se referă la regalitatea dacică în perioada cuprinsă între moartea lui Burebista și urcarea pe tron a lui Decebal. Urmează războaiele dacice ale împăratului Domitian, ca un preambul al campaniilor militare ale lui Traian. Regatul dacic din timpul domniei lui Decebal este tratat din perspectiva personalității regelui dac și a organizării sociale și politice a regatului său. În ceea ce privește războiul dacic al
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Decebal. Urmează războaiele dacice ale împăratului Domitian, ca un preambul al campaniilor militare ale lui Traian. Regatul dacic din timpul domniei lui Decebal este tratat din perspectiva personalității regelui dac și a organizării sociale și politice a regatului său. În ceea ce privește războiul dacic al împăratului Traian, autorul începe prin descrierea personalității acestuia din urmă, ce se completează în mod firesc, atât spre comparație, cât și spre antiteză, cu personalitatea lui Decebal descrisă cu câteva pagini înainte. Ca orice conflict de natură militară
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
al împăratului Traian, autorul începe prin descrierea personalității acestuia din urmă, ce se completează în mod firesc, atât spre comparație, cât și spre antiteză, cu personalitatea lui Decebal descrisă cu câteva pagini înainte. Ca orice conflict de natură militară, și războiul daco-roman are cauzele sale, autorul amintindu-le succint atât pe cele de natură politică cât și pe cele de natură economică (în măsura în care acestea au existat în realitate). În ceea ce privește desfășurarea propriu-zisă a celor două campanii militare ale împăratului Traian, autorul se
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
menționăm episodul sinuciderii regelui Decebal, amplu analizat în p. 153-155). A treia parte, cu titlul Romana, este cea mai consistentă secțiune a lucrării (p. 161-308) și se referă exclusiv la stăpânirea romană asupra Daciei, sub toate aspectele sale, de la finalul războiului daco-roman până la încetarea prezenței Imperiului roman la nord de Dunăre. Cum era și firesc, această parte a lucrării debutează cu organizarea administrativă a Daciei romane încă din timpul războiului de cucerire (perioada interbelică în care prezența militară romană la nord
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
la stăpânirea romană asupra Daciei, sub toate aspectele sale, de la finalul războiului daco-roman până la încetarea prezenței Imperiului roman la nord de Dunăre. Cum era și firesc, această parte a lucrării debutează cu organizarea administrativă a Daciei romane încă din timpul războiului de cucerire (perioada interbelică în care prezența militară romană la nord de Dunăre a fost demonstrată atât epigrafic cât și arheologic) și continuă cu organizarea provinciei în timpul domniei lui Traian. Principalul aspect analizat de autor pentru perioada domniilor împăraților Hadrian
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
oferite de studiul lui Vasile Christescu. Addenda mai conține abrevierile editorului utilizate în notele infrapaginale (p. 273-277), tabla celor 26 de ilustrații incluse în text, un index (p. 281-303) și o hartă a Daciei romane. În cadrul Introducerii, autorul prezintă succint războiul daco-roman din 101-102 și 105-106 p.Chr., confirmat de izvoarele literare (în speță, Cassius Dio), sursele iconografice (Columna lui Traian) și epigrafice. Vasile Christescu relatează conflictul respectiv într-un mod organizat, prezentarea fiind clară și concisă. Desigur, istoricul nu aduce
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
he wrote about North Africa in his monograph on the war with Jugurtha.” - p. 36: „Nu era nimic nou în scrisorile (!) /în loc de „scrierile” - n.n./ romane: Sallustius a făcut același lucru atunci când a scris despre Africa de Nord, (sic!) în monografia sa despre războiul cu Jugurtha”; p. 10-11: „The coinage of Julian is another valuable control over the literature. It is a complex coinage, which still awaits the full-scale treatment it deserves... so that the juxtaposition of literature and coins can be as fruitful
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ar fi ajuns în zonă pe alte „căi”, fiind exclusă cea comercială. Costin Croitoru emite ipoteza unor daruri diplomatice (monede și bunuri de lux), acordate unor elite locale a „dacilor liberi”, dar și în urma unor raiduri ale acestora (prăzi de război), sau constituind plata unor răscumpărări de prizonieri. Termenul „daci liberi” este utilizat din dorința de a-i distinge de ceilalți daci cuceriți de romani. Se pare că teritoriile neocupate de romani ce aparțin dacilor se aflau sub o atentă supraveghere
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
mare rol în viață a cel puțin două generații de scriitori. Dacă, în anii ^50, numele cele mai des întîlnite sînt ale lui E. Jebeleanu, M. Beniuc, Z. Stancu, Paul Georgescu, Ov. S. Crohmălniceanu și ale altora, scriitori afirmați înainte de război sau în timpul războiului, după 1960, colaboratorii se numesc Nichita Stănescu, Cezar Baltag, E. Simion, Valeriu Cristea, Marin Sorescu, N. Velea, Fănuș Neagu etc., care abia se nășteau cînd debutau mai vîrstnicii lor confrați. Cu o tendențiozitate oarecum suspectă, autorul singurului
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
viață a cel puțin două generații de scriitori. Dacă, în anii ^50, numele cele mai des întîlnite sînt ale lui E. Jebeleanu, M. Beniuc, Z. Stancu, Paul Georgescu, Ov. S. Crohmălniceanu și ale altora, scriitori afirmați înainte de război sau în timpul războiului, după 1960, colaboratorii se numesc Nichita Stănescu, Cezar Baltag, E. Simion, Valeriu Cristea, Marin Sorescu, N. Velea, Fănuș Neagu etc., care abia se nășteau cînd debutau mai vîrstnicii lor confrați. Cu o tendențiozitate oarecum suspectă, autorul singurului nostru Dicționar al
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
dispersare, decisese ca noi, elevii bucureșteni refugiați în comună să organizăm o serbare în care să ridicăm moralul localnicilor și să-i cultivăm, iar în rest, să adunăm gunoaiele ce străjuiau de-a lungul șoselei, pe vreo doi-trei kilometri. Era război, punctul central al serbării a fost o piesă într-un act, o feerie unde, cu genunchiere de staniol, o coadă de mătură transformată în lance și ținută pe braț, cu un simulacru de coif pe cap, interpretam rolul Geniului Roman
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
vorba de-o sectă descreierată, născută din anarhismul belicos care deja făcuse un număr enorm de victime și se pregătea să facă alte milioane. Oarecum — dar nu radical — diferită a fost situația generației a doua, generația anilor treizeci și a războiului. Ascensiunea și, apoi, dominația fascismului într-o covârșitoare parte a Europei a constituit un prilej neașteptat de valorizare a modelului comunist. Partea ciudată este că nici în noile condiții comuniștii n-au înțeles nimic din mersul istoriei. La fel de intoleranți, fanatici
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
subconștient de pofta patologică a dominării - pentru ca apoi să adere la ea în mod fanatic. Revoluționar autentic a fost numai spaniolul irlandez Ché Guevara, pe care nimeni însă nu-l acuză de totalitarism. Dimpotrivă, cu toată contribuția adusă la fundamentarea războiului de gherilă, idealismul lui impulsiv a izbutit să-i supere în cele din urmă și pe capitaliști și pe comuniști, deopotrivă. Pe de altă parte, este adevărat că mult timp absolutismul - monarhic și religios - s-a întemeiat pe teoria dreptului
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
numeroase limbi, a fost suspectat de contrafacere, într-atît conținutul său părea neverosimil. Istoria unui german nu este altceva decît jurnalul autentic al unui intelectual, inteligent și anonim, care a notat cu grijă ceea ce s-a întîmplat în Germania după primul război mondial și cum a ajuns Hitler la putere. În numai cîțiva ani, Sebastian Haffner a devenit o personalitate cunoscută și este astăzi unul dintre cei mai citiți autori germani. Tînăr magistrat la începutul anilor ’30, provenind dintr-o dinastie de
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
anilor ’30, provenind dintr-o dinastie de magistrați prusaci, Sebastian Haffner își povestește cu detașare și chiar cu oarecare ironie copilăria, adolescența și tinerețea de german tipic, avînd ca fundal Berlinul anilor ’20 - ’30; povestindu-le, autorul surprinde implicit primul război mondial, înfrîngerea Germaniei, imensa dezorientare națională, criza economică de proporții, venirea naziștilor la putere. Manuscrisul se întrerupe brusc cu relatarea din luna decembrie 1933, odată cu consolidarea dominației hitleriste în Germania și cu hotărîrea autorului de a se expatria. Jurnalul lui
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
și a istoriei europene”. Într-adevăr! În filigranul unei vieți ca oricare alta, autorul descifrează modul în care o suită de întîmplări nenorocite s-au angrenat, aparent întîmplător, unele într-altele, pentru a duce la tragedia celui de al doilea război mondial. Sebastian Haffner este insignifiant - sau mai degrabă tipic - în ceea ce privește existența socială: elev de familie bună, student care se distrează, tînăr jurist, jurnalist începător și anti-nazist în chip instinctiv; dar el nu e deloc insignifiant în ceea ce privește talentul. Ca simplu maror
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
fals: pentru ca cineva să prevadă în 1930 cum urma să evolueze situația Germaniei, a Europei și a lumii în deceniul următor, ar fi trebuit să fie, nu-i așa?, înzestrat cu virtuți supraumane. Nu cumva manuscrisul fusese refăcut, rearanjat după război, în așa fel încît previziunile să pară și mai spectaculoase? A fost nevoie de un studiu atent al hîrtiei și al cernelii pentru ca îndoiala să se risipească: manuscrisul era perfect autentic, fusese redactat cu adevărat în anii ’30, iar textul
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
cultivat din finalul cărții deschid o perspectivă paradoxală și terifiantă: chiar și calitățile unui grup uman pot juca împotriva lui. Cînd Haffner scria rîndurile de mai sus, lagărele de concentrare, lagărele de exterminare, precum și crimele pe scară largă din timpul războiului se plasau încă în viitor, erau incerte; dar într-un viitor pe care autorul îl vedea apropiindu-se cu pași mari. Lectura Istoriei unui german lasă un gust amar și o dezolare persistentă: prin jocul întîmplării, oricare țară își poate
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
și o prezentare a lui Titu Maiorescu (făcută de Cornel Moraru), dar deocamdată nu am văzut cartea. Dintre interbelici, numai două nume rezolvate până acum: Urmuz (de Adrian Lăcătuș) și Liviu Rebreanu (într-o micromonografie realizată de mine). Din generația războiului figurează trei autori, dar nu dintre cei care interesează canonul: N. Steinhardt (de Gh. Ardelean), Constantin Noica (de Cornel Moraru) și Adrian Marino (de C. M. Popa). Totuși, să nu uit că din această generație există un caz important rezolvat într-
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
Parcursul expozițional urmărește cronologic viața lui Moravia, din anii copilăriei până la ultimele luni din viață, insistând asupra unor momente care i-au semnat destinul uman și scriitoricesc și care ar putea fi sintetizate în trei mari capitole: boala, fascismul și războiul. Suferind în adolescență de o tuberculoză osoasă care îl împingea către lectură, recluziune și acutizarea spiritului de observație și analiză ca și pe Max Blecher, tânărul Alberto nu și-a putut încheia studiile - lucru care i-a provocat un permanent
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
într-una din conferințele din programul manifestărilor de la Museo di Roma, cu insistență asupra prigoanei și asupra cenzurii la care a fost supus scriitorul de către propaganda fascistă. În ceea ce privește colaboraționismul lui Moravia, referitor la perioada imediat anterioară celui de-al doilea război mondial această acuzație mai poate fi adusă unui număr extrem de redus de intelectuali italieni, iar numele prozatorului roman nu face parte dintre ele. Cât despre intenția sa de mascare a propriilor convingeri și de adecvare aparentă la normele și principiile
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
ignorat în mod deliberat tematica legată de Shoah, fie dintr-un cinism fundamental, fie pentru că nu accepta ideea de a fi considerat un scriitor cu marcată apartenență etnică sau de orice altă natură. Alături de boala din adolescență și de fascism, războiul a fost a treia experiență care a influențat hotărâtor viața lui Moravia, făcându-l pe de o parte să își piardă stima pentru clasa conducătoare care îl promovase și pe de altă parte să privească cu atenție și cu stimă
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
și pe de altă parte să privească cu atenție și cu stimă - conform propriilor mărtuisiri - spre mitul proletar. Această atracție a fost mobilul unora dintre titlurile importante din bibliografia sa: Romana, Ciocciara și Povestiri romane. Dar dacă boala, fascismul și războiul i-au jalonat traiectoria umană și scriitoricească, am fi tentați să spunem că nordul busolei sale a fost întotdeauna Roma. Interioarele învăluite într-un amestec de noblețe și ponoseală, exterioarele populare mizere sau cele strălucitoare ale zonelor turistice sunt în
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
puțin merseseră pe urmele lăsate de el, mă gândeam că acești romani sunt tot atâtea replici ale Elsei Morante, ale Daciei Maraini sau ale junei Carmen Llera: din ce în ce mai tineri, din ce în ce mai fermecați de literatura lui; dependenți de Moravia. 1) La începutul războiului, Moravia se retrage împreună cu soția sa Elsa Morante la Capri. Îl regăsim la Roma imediat după Armistițiul din ’43, colaborator la primul ziar post-fascist, „Il Popolo di Roma” (sub direcția lui Corrado Alvaro), pentru ca apoi să fie hăituit de către SS
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
Recanati este un orășel din centrul Italiei, situat pe țărmul Mării Adriatice, Între mai marile urbe-surori Anconă și Macerata. Merită amintit faptul că din orașul-port Anconă a pornit Traian În cel de-al doilea război dacic (105-106), În care avea să fie Înfrânt Decebal. Tustrele locurile sunt legate și de expedițiile de mai tarziu ale unui alt militar de geniu, Napoleon. Recanati, Însă, avea să se impună Întregii lumi prin geniul artei: aici s-a
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]