2,941 matches
-
anulează pe aceasta din urmă; d) seducția nu este performanțială, iar seducătorul nu este un nesincer, din moment ce seducția exercită un proces de desubiectivizare. Parret adoptă perspectiva baudrillardiană conform căreia seducția este în afara oricăror argumentări, dar sub incidența unei așa-zise raționalități de ordin estetic. Dacă am încerca să plasăm seducția în grila austiniană, aceasta nu ar putea fi catalogată decât ca un act de neautenticitate (de altfel, Parret a intenționat să arate că nici manipularea nu este interpretată satisfăcător în interiorul teoriei
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
vol. 4, 1979, pp. 179-195. SASSATELLI, Monica, "An Interview with Jean Baudrillard: Europe, Globalization and the Destiny of Culture", în European Journal of Social Theory, Sage, London, Thousand Oaks and New Delhi, vol. 5, 2002, pp. 521-530. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Critica raționalității discursive, Editura Polirom, Iași, 2001. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Mic tratat de oratorie, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2006. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Raționalitate și discurs, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1996. SCHLEIFER, Ronald, Rhetoric and Death. The Language of Modernism and
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Journal of Social Theory, Sage, London, Thousand Oaks and New Delhi, vol. 5, 2002, pp. 521-530. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Critica raționalității discursive, Editura Polirom, Iași, 2001. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Mic tratat de oratorie, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2006. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Raționalitate și discurs, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1996. SCHLEIFER, Ronald, Rhetoric and Death. The Language of Modernism and Postmodern Discourse Theory, University of Illinois Press, Illinois, 1990. SCHRAG, Calvin, Resursele raționalității. Un răspuns la provocarea postmodernă, trad. de Angela
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2006. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Raționalitate și discurs, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1996. SCHLEIFER, Ronald, Rhetoric and Death. The Language of Modernism and Postmodern Discourse Theory, University of Illinois Press, Illinois, 1990. SCHRAG, Calvin, Resursele raționalității. Un răspuns la provocarea postmodernă, trad. de Angela Botez, Argentina Firuță, Editura Științifică, București, 1999. SCOTT, Joan W., "Deconstructing equality-versus-difference: Or, the uses of poststructuralist theory for feminism", în Steven Seidman (ed.), The New Postmodern Turn. New Perspectives on Social
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Constantinescu, op. cit., p. 25. 96 Anthony Giddens, Consecințele modernității, trad. de Sanda Berce, Editura Univers, București, 2000, p. 153. 97 De menționat teoretizarea a două tipuri de modernități: o modernitate a civilizației burgheze, caracterizată de idealurile de progres, utilitate și raționalitate, precum și o modernitate estetică, care în literatură îl are drept exponent pe Baudelaire. 98 Ibidem, p. 9. 99 Jean Baudrillard, "Modernité", în Encyclopædia Universalis, Éditeur à Paris, 1988, vol. 12, p. 424. 100 A se vedea David Lyon, Postmodernitatea, trad
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Pragmatism și filosofie post-nietzscheană. Eseuri filosofice 2, p. 145). 235 Ibidem, pp. 26-27. 236 Richard Rorty, Contingență, ironie și solidaritate, p. 41. 237 Pentru discutarea retoricii în contemporaneitate pe palierele argumentativ, metafizic, poetic și textualist, a se vedea Constantin Sălăvăstru, Raționalitate și discurs, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1996, pp. 283-341. 238 O parte din această analiză a conceptului de scriitură a apărut în articolul "Scriitura", în Sorin Pârvu (coord.), Dicționar de postmodernism, Editura Institutul European, Iași, 2005, pp. 214-234
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
poate duce la apariția simultană a mai multor ego-uri, a mai multor poziții-subiect, pe care clase diferite de indivizi pot veni să le ocupe" (Michel Foucault, Ce este un autor?, p. 47). 304 Ibidem, p. 48. 305 Calvin Schrag, Resursele raționalității. Un răspuns la provocarea postmodernă, trad. de Angela Botez, Argentina Firuță, Editura Științifică, București, 1999, pp. 51-58. 306 David Harvey, op. cit., p. 52. În formularea lui Baudelaire, modernitatea este "tranzitoriul, trecătorul, contingentul, jumătatea artei, a cărei cealaltă jumătate este veșnicia
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
vieții moderne și alte curiozități, antologie, traducere, prefață și note de Radu Toma, Editura Meridiane, București, 1992, p. 390). 307 A se vedea Anexa capitolului 2. 308 În pofida pluralității discursurilor culturale, a triumfului sintacticului asupra semanticului în postmodernism, precum și a raționalității operaționale asupra celei semnificante, Aurel Codoban consideră că locul discursului filosofic este neschimbat în postmodernism față de modernism și că întotdeauna filosofia a avut o "înclinație" către literatură (și nu către știință, deși a sperat a atinge calitățile discursului științific). De
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
noastre despre ea, precum și cele adiacente ei". 326 Ibidem, cap. 9, "Problema referinței", pp. 228-253. 327 Mihaela Constantinescu, op. cit., p. 127. 328 Calvin Schrag, op. cit., p. 36. 329 Steven Connor, op. cit., p. 21. 330 Ibidem, p. 21. 331 Constantin Sălăvăstru, Raționalitate și discurs, p. 69. 332 Chris Rojek, Bryan S. Turner (eds.), Forget Baudrillard?, Routledge, London and New York, 1993, p. I. 333 Linda Hutcheon, Poetica postmodernismului, p. 350. 334 În articolul "Que se passe-t-il" din Libération, 18-19 octombrie 1997, p. 5
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
gustată până în Contracultura anilor '60 că energiile de supraviețuire ale organismului social subzistă doar la marginea lui, în gesturi fruste și sintaxe nedisciplinate, adică "sălbatice": așa cum numai Rousseau avusese curajul s-o spună în secolul tare al "luminilor" și al raționalității universale, oripilând multă lume cuminte și încântând, în schimb, câtimea minoră, dar prețioasă a ei. Specialist în secolul al XVIII-lea, ca autor al unei excelente cărți dedicate lui William Blake în 2008, vizitator avizat al Japoniei, căreia i-a
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
fizicii și chimiei, la natură. Acest dualism a dus la fragmentarea ființei spirituale a omului în tot felul de "factori", negându-i-se subiectivitatea receptivă, expresivă și acțională. Deși știința matematizată a naturii a constituit un triumf al spiritului uman, raționalitatea metodelor și teoriilor ei este relativă. Ea uită să vorbească despre rolul subiectului activ. Căci prin mintea și corpul savantului se produc toate manipulările realității naturale. La rândul lor, psihologii, ca savanți creatori, uită că ei înșiși, ca oameni sociologizați
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de unii cercetători. Din toate aceste motive, se impune cu tărie teza autonomiei spiritului. Faptul că spiritul este cel care produce și știința naturii, dar pe care naturaliștii îl ignoră constant. Și Husserl nota că " Tocmai acest neajuns, al unei raționalități autentice sub toate aspectele, constituie izvorul neclarității, devenită insuportabilă, a omului cu privire la existența sa proprie și la temele sale infinite. Pentru a putea face inteligibil caracterul inesențial al "crizei" contemporane (...) trebuia să se arate cum "lumea" europeană s-a născut
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
culturale prezintă efectul secundar că, conținuturi de idei și norme legate de tradiție, care până acum au aparținut condițiilor marginale ale sistemului politic, sunt tematizate public (...)". (5, p. 282) Din cele patru tendințe de criză în capitalismul târziu (economică, de raționalitate, de legitimare și de motivație), mai ales ultimele două sunt marcate de tradiții. Din lungul text în care filosoful arăta că "hermeneutica ca interpretare și aplicare savantă" (Gadamer) și propria sa "critică a ideologiilor" sunt forme de însușire a tradiției
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
1994, R. Trigg scria pentru ediția românească a uneia dintre cărțile sale că "Nici o persoană nu poate exista fără a avea o tradiție socială particulară. Niciunul dintre noi nu poate fi explicat ca individ fără folosirea termenilor de societate și raționalitate". (37b, p. 10) Filosofia și politica Revenind la subiectul "economie", atât de comentat în aceste timpuri, reamintim că, până în anii '90, la noi nu s-a separat economia de politică. S-a discutat despre "politologie" ca despre ceva ce depășea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
București, 1982, p. 407. 24. Este vorba despre un "gestalt", adică un desen ambiguu, care poate fi privit atât ca o rață, cât și ca un iepure. A fost folosit de psihologi pentru studierea labilității percepției. 25. W.H. Newton-Smtih, Raționalitatea științei, traducere de E. Bleoaca, A. Botez, M. Dumitru, G. Nagâț, Editura științifică, București, 1994, p. 344. 26. A. MacIntyre, Tratat de morală. După virtute, traducere din engleză de C. Pleșu. Editura Humanitas, București, 1998, p. 290. 27. (a) T.
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
tradiție a prezentului-acum (Jetztzeit), saturat de semnificație“. Conceptul de „experiență“ se defi nește, acum, ca salvare a trecutului amenințat de uitare și, con comi tent, ca deconstrucție a instanțelor totalizatoare ale prezentului: ideo logia progresului, presiunea culturală a noului sau raționalitatea tehnică prin care spațiul urban devine un spațiu in strumentalizat, funcțional. Tezele de filozofie a istoriei, în lec tura teologico-politică pe care o propun, reprezintă o con textualizare și redimensionare a gestului epistemologic descris în primul capitol. Cheia de lectură
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
sau mister, ceea ce ar conduce, potrivit lui Ritzer, la senzația de nesiguranță, la imposibilitatea de a anticipa și de a fi creativ. Asemenea lui Weber, și apoi lui Campbell 189, Ritzer consideră că misterul în societatea post-industrială a fost înlocuit de raționalitate, al cărei efect este o lume dezvrăjită, caracterizată de eficiență, calculabilitate, predictibilitate și control, principiile fundamentale ale capitalismului târziu și ale erei post-fordiste. Totuși, sistemele raționale pot produce aberații, care le subminează însăși raționalitatea și le compromit limitele. "Iraționalitatea raționalității
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
societatea post-industrială a fost înlocuit de raționalitate, al cărei efect este o lume dezvrăjită, caracterizată de eficiență, calculabilitate, predictibilitate și control, principiile fundamentale ale capitalismului târziu și ale erei post-fordiste. Totuși, sistemele raționale pot produce aberații, care le subminează însăși raționalitatea și le compromit limitele. "Iraționalitatea raționalității", după cum o denumește Ritzer, se referă în general la aspectele negative ale mcdonaldizării, adică la opusul raționalității, la ineficiență, lipsa predictibilității, calculabi-lității și pierderea controlului, care duc în cele din urmă la distrugerea sistemului
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
raționalitate, al cărei efect este o lume dezvrăjită, caracterizată de eficiență, calculabilitate, predictibilitate și control, principiile fundamentale ale capitalismului târziu și ale erei post-fordiste. Totuși, sistemele raționale pot produce aberații, care le subminează însăși raționalitatea și le compromit limitele. "Iraționalitatea raționalității", după cum o denumește Ritzer, se referă în general la aspectele negative ale mcdonaldizării, adică la opusul raționalității, la ineficiență, lipsa predictibilității, calculabi-lității și pierderea controlului, care duc în cele din urmă la distrugerea sistemului 190. Bazat aproape în exclusivitate pe
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ale capitalismului târziu și ale erei post-fordiste. Totuși, sistemele raționale pot produce aberații, care le subminează însăși raționalitatea și le compromit limitele. "Iraționalitatea raționalității", după cum o denumește Ritzer, se referă în general la aspectele negative ale mcdonaldizării, adică la opusul raționalității, la ineficiență, lipsa predictibilității, calculabi-lității și pierderea controlului, care duc în cele din urmă la distrugerea sistemului 190. Bazat aproape în exclusivitate pe tehnologie, dacă o parte a sistemului nu funcționează cum trebuie, întregul sistem se năruie, după logica reacției
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
al Academiei Române, din februarie 2009, consacrat împlinirii a 200 de ani de la nașterea lui Darwin, a apărut în revista Academica, nr. 1-2, 2009. Ultimul studiu reprezintă o dezvoltare a textului Profiluri epistemice în biologie, care a fost publicat în volumul Raționalitate și evoluție. Explorări filozofice ale complexității, editat de Laurențiu Staicu, Editura Universității din București, 2009. Sunt recunoscător editorilor publicațiilor și organizatorilor reuniunilor care mi-au oferit tot atâtea prilejuri pentru a-mi cultiva interesul vechi și statornic pentru gândirea lui
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
evoluției, pare să fie prea devreme pentru a anticipa în ce direcție va înclina balanța. Programele rivale trebuie evaluate în funcție de roadele lor. Alegeri și decizii cu mari consecințe pentru orientarea cu succes a cercetării nu pot fi dictate de o raționalitate instantanee. Cel puțin în domenii ale investigației științifice cum este cel al biologiei evoluției. III. OPOZIȚIE, REZISTENȚĂ ȘI REZERVE FAȚĂ DE EXPLICAȚIA EVOLUȚIEI PRIN SELECȚIA NATURALĂ Impactul teoriei lui Darwin este unic. Probabil nici o creație a gândirii științifice nu a avut
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
fie credincioși sau fără angajamente religioase. Aici nu poate fi vorba de „cunoaștere“ și de „pretenții de cunoaștere“, în folosirea comună a acestor expresii. Celui care nu acceptă ceea ce reprezintă cunoaștere, în sensul comun al termenului, i se pot contesta raționalitatea, competența și buna credință. Nu și celui care împărtășește învățăturile unei anumite religii sau nu este, în genere, religios. Sugestia nu este aceea că ar trebui interzisă folosirea cuvântului cunoaștere pentru învățături religioase, ci aceea că această folosire este una
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ei au credința fermă că universul natural e inteligibil. Religia oferă temeiuri pentru a crede că în lume există o anumită ordine și regularitate și că tocmai de aceea este posibilă o cunoaștere prin principii generale. „Rațiunea inerentă lucrurilor, oglindind raționalitatea Creatorului, face posibile reflecția rațională și descoperirea. Putem raționa în mod științific deoarece există o structură rațională inerentă lumii [...] deoarece suntem făcuți după imaginea lui Dumnezeu și împărtășim, într-o anumită măsură, raționalitatea lui [...] Fundalul teist răspunde celor două întrebări
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
prin principii generale. „Rațiunea inerentă lucrurilor, oglindind raționalitatea Creatorului, face posibile reflecția rațională și descoperirea. Putem raționa în mod științific deoarece există o structură rațională inerentă lumii [...] deoarece suntem făcuți după imaginea lui Dumnezeu și împărtășim, într-o anumită măsură, raționalitatea lui [...] Fundalul teist răspunde celor două întrebări importante: De ce putem noi să asumăm regularitatea proceselor fizice, fie că ele sunt sau nu pe deplin determinate, și cum pot fi acordate mințile noastre pentru a le înțelege?“ O argumentare de acest
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]