22,519 matches
-
2. filosofia moralei. Filosoful neokantian probează o viziune concretă și realistă, când relevă: „Moravurile și comportarea morală, sistemul moralității obiective, la fel ca și dreptul ca produs și funcție, nu sunt considerate ca fiind ale individului ca atare sau ale «rațiunii» sale, ci ca aparținând rațiunii generale imanente a structurilor sociale ale vieții istorice; individul participă, tot așa ca la limbă și credință, și la moravurile și la comportările morale ale Întregului social. Bineînțeles - subliniază Paulsen - moralitatea ca determinare subiectivă a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
probează o viziune concretă și realistă, când relevă: „Moravurile și comportarea morală, sistemul moralității obiective, la fel ca și dreptul ca produs și funcție, nu sunt considerate ca fiind ale individului ca atare sau ale «rațiunii» sale, ci ca aparținând rațiunii generale imanente a structurilor sociale ale vieții istorice; individul participă, tot așa ca la limbă și credință, și la moravurile și la comportările morale ale Întregului social. Bineînțeles - subliniază Paulsen - moralitatea ca determinare subiectivă a voinței aparține vieții individuale ca
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
prezent. Morala formalistă a legii Își are originea În morala religioasă; pentru domeniul nostru de cultură În decalogul mozaic. Prezentarea sistematică a filosofiei În morală cea mai eficientă a fost dată de Kant În Întemeierea metafizicii moravurilor și În Critica rațiunii Practice. De aceea, pentru a obține claritatea În legătură cu principiile eticii, nu există nici până astăzi o cale mai scurtă decât studiul filosofiei morale la Aristotel și la Kant”. Remarcabila contribuție axiologică În domeniul moralei și al filosofiei dreptului, a lui
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
noastră și care ne Întrece cu mult; o realitate ce-și are propriile energii, ascultând de propriile-i legi și căreia, realitatea noastră, În Întregime, Îi este subordonată, căci ea (natura noastră) este din Întreg o părticică infinită (particula naturae). Rațiunea noastră se poate strădui prin urmare să cunoască această realitate și să-i descopere legile, dar ea nu ar putea să le modifice cu nimic. Aceasta este, În puține cuvinte, „orientarea obiectivă” a conștiinței. Dar, pe de altă parte, este
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
deci să poarte amprenta acelui caracter metaempiric, singurul care poate să-i asigure autonomia și pacea conștiinței și care Îl poate pune Într-o ideală armonie cu ansamblul umanității. De aici decurge subordonarea plăcerii ideii de datorie, a pasiunii de rațiune, al corpului de spirit, al egoismului de dragostea față de aproape, ca să ne servim, așadar, de expresii care aparțin limbajului comun dar care, În același timp, conțin un profund sens filosofic. De aici și interzicerea, În funcție de nenumărate reguli, a tot ceea ce
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Trebuie să recunoaștem, odată cu marii filosofi ai dreptului că, apreciate, considerate În Înțelesul lor profund și nu În expresia lor superficială, manifestările conștiinței popoarelor, așa cum ne apar ele În morala lor pozitivă și În dreptul pozitiv, confirmă deschis, pe larg, postulatele rațiunii pure. Pozitivitatea moralei se manifestă În cutumele ce exprimă practic convingerile dominante, prin regulile și judecățile formulate În conformitate cu Înseși aceste cutume. Ele exercită o sugestie și o presiune considerabile asupra voinței indivizilor, și s-a văzut frecvent că această presiune
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
care nu există validitate transcendentală a Eticii și care confundă, mai mult sau mai puțin conștient, fenomenul și ideea, faptul și norma, forța și dreptul, se pot minți pe ei Înșiși atribuind oricărui Stat - prin simplul fapt că există - o rațiune absolută și o valoare etică imanentă. Critica filosofică nu admite o atare divizare a Statului. Dimpotrivă, ea Îi indică o sarcină definită, a cărei Îndeplinire poate asigura autorității sale o confirmare superioară. Această sarcină este - trebuie reamintit - realizarea dreptății, a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dezvoltarea și activitatea forțelor caracteristice ale speciei sale; ea Își vrea viața proprie, dezvoltarea și activitatea forțelor caracteristice ale speciei sale În această viață desăvârșită. Aristotel a lansat conceptele generale pentru această concepție În etica sa. Având drept zestre caracteristică rațiunea, omul este Îndreptat, cu voința și știința sa, spre sine Însuși, spre natura-i proprie, spre manifestarea și dezvoltarea acesteia. Aptitudinile sale, dezvoltate În capacități, sunt de fapt, virtuțile umane, cele intelectuale, cele etice, forțele voinței și cunoașterii raționale. Forțele
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
scopul, de „materia vrerii”, ca una care pentru o ființă senzorială nu poate fi Întotdeauna altceva decât plăcerea, ci numai norma legală. Kant oferă un răspuns problemei referitoare la originea și pretenția de legalitate a legii morale făcând trimitere la rațiune, la capacitatea gândirii conceptuale sau la generalitatea logică În opoziție cu senzorialitatea inerentă particularității și hazardului legat de caracterul ființei: o acțiune este bună În măsura În care se efectuează ținând seama de caracterul generalității sau al legității; și este „submorală” sau imorală
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și hazardului legat de caracterul ființei: o acțiune este bună În măsura În care se efectuează ținând seama de caracterul generalității sau al legității; și este „submorală” sau imorală În măsura În care respinge acest caracter și urmează numai manifestarea instinctuală. Pretenția de legalitate a normei rațiunii față de determinarea instictuală este, pentru Kant, de la sine Înțeleasă: pentru el, senzorialul este, fără Îndoială partea animalică, inferioară, a ființei noastre, rațiunea fiind partea superioară, specific umană. Este ideea fundamentală platonico-artistotelică, evident suficient de puternic și În gândirea kantiană. Opoziția
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
este „submorală” sau imorală În măsura În care respinge acest caracter și urmează numai manifestarea instinctuală. Pretenția de legalitate a normei rațiunii față de determinarea instictuală este, pentru Kant, de la sine Înțeleasă: pentru el, senzorialul este, fără Îndoială partea animalică, inferioară, a ființei noastre, rațiunea fiind partea superioară, specific umană. Este ideea fundamentală platonico-artistotelică, evident suficient de puternic și În gândirea kantiană. Opoziția dintre senzorialitate și rațiune, dintre inferior și superior, determină structura fundamentală a Întregii sale filosofii. În fîlosofia teoretică este astfel: senzorialitatea oferă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
este, pentru Kant, de la sine Înțeleasă: pentru el, senzorialul este, fără Îndoială partea animalică, inferioară, a ființei noastre, rațiunea fiind partea superioară, specific umană. Este ideea fundamentală platonico-artistotelică, evident suficient de puternic și În gândirea kantiană. Opoziția dintre senzorialitate și rațiune, dintre inferior și superior, determină structura fundamentală a Întregii sale filosofii. În fîlosofia teoretică este astfel: senzorialitatea oferă numai materia, senzația, iar intelectualul - și numai intelectul -, ca o capacitate legislatoare, face, din aceasta o cunoaștere. În filosofia practică, la fel
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Întregii sale filosofii. În fîlosofia teoretică este astfel: senzorialitatea oferă numai materia, senzația, iar intelectualul - și numai intelectul -, ca o capacitate legislatoare, face, din aceasta o cunoaștere. În filosofia practică, la fel, senzorialitatea și dorințele, Înclinațiile oferă materia vrerii, iar rațiunea - și numai rațiunea -, ca o capacitate legislatoare, creează lumea morală, un domeniu unitar al libertății. Și aici, ca și acolo, pot fi recunoscute, prin absoluta lor generalitate, determinările rațiunii, Înfațișându se acolo ca legi ale naturii, iar aici ca legi
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În fîlosofia teoretică este astfel: senzorialitatea oferă numai materia, senzația, iar intelectualul - și numai intelectul -, ca o capacitate legislatoare, face, din aceasta o cunoaștere. În filosofia practică, la fel, senzorialitatea și dorințele, Înclinațiile oferă materia vrerii, iar rațiunea - și numai rațiunea -, ca o capacitate legislatoare, creează lumea morală, un domeniu unitar al libertății. Și aici, ca și acolo, pot fi recunoscute, prin absoluta lor generalitate, determinările rațiunii, Înfațișându se acolo ca legi ale naturii, iar aici ca legi morale. Generalul și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
practică, la fel, senzorialitatea și dorințele, Înclinațiile oferă materia vrerii, iar rațiunea - și numai rațiunea -, ca o capacitate legislatoare, creează lumea morală, un domeniu unitar al libertății. Și aici, ca și acolo, pot fi recunoscute, prin absoluta lor generalitate, determinările rațiunii, Înfațișându se acolo ca legi ale naturii, iar aici ca legi morale. Generalul și legitatea, (reiese cu claritate) reprezintă și Într-un loc și În celălalt specificul uman și, de aceea, principalul și superiorul. Dar raționalul este Înrudit cu realul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de aceea, principalul și superiorul. Dar raționalul este Înrudit cu realul real (wirklich Wirkliche, „realul Într-adevăr real”) și cu divinul. Ca și la Platon, la Kant apare, pe lângă același caracter nobil din punct de vedere al istoriei naturii, (al rațiunii) și cel al metafizicii: În ea se manifestă esența „inteligibilă” a omului, așa cum este el În sine (homo noumenon), În timp ce senzorialitatea, senzațiile și instinctele aparțin lumii fenomenelor. Și de aceea, omul nu poate face altceva decât să respecte legea morală
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
al metafizicii: În ea se manifestă esența „inteligibilă” a omului, așa cum este el În sine (homo noumenon), În timp ce senzorialitatea, senzațiile și instinctele aparțin lumii fenomenelor. Și de aceea, omul nu poate face altceva decât să respecte legea morală sau norma rațiunii ca lege a esenței sale propriu-zise. Demnitatea sa umană este Întemeiată tocmai pe faptul că el nu urmează instinctele, ca o simplă ființă naturală (ca animalele), ci, fiind un element al lumii inteligibile, o ființă rațională liberă, temeiul acțiunii sale
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
al XVIII-lea, exista convingerea că se poate construi un sistem absolut general și valabil de principii de drept. Un drept natural sau rațional ar fi fost opus dreptului pozitiv, ca fiindu-i superior și universal valabil, cerându-se În numele rațiunii Înlăturarea drepturilor care o contrazic, acestea nefiind decât aberații ivite din arbitrar, violență sau neștiință, În schimb, secolul al XlX-lea vede În această „rațiune” doar o sumă de reflecții condiționate subiectiv ale fîlosofiilor dreptului natural și, În nici un caz
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
fi fost opus dreptului pozitiv, ca fiindu-i superior și universal valabil, cerându-se În numele rațiunii Înlăturarea drepturilor care o contrazic, acestea nefiind decât aberații ivite din arbitrar, violență sau neștiință, În schimb, secolul al XlX-lea vede În această „rațiune” doar o sumă de reflecții condiționate subiectiv ale fîlosofiilor dreptului natural și, În nici un caz, de acord cu ele Însele, În legătură cu ceea ce ar fi drept În opinia fiecăruia. Vis-à-vis de acest fapt s-a ajuns la concepția că, În cazul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
natural și, În nici un caz, de acord cu ele Însele, În legătură cu ceea ce ar fi drept În opinia fiecăruia. Vis-à-vis de acest fapt s-a ajuns la concepția că, În cazul lucrurilor istorice, acționează pretutindeni ceva imanent ca un fel de „rațiune obiectivă”, ca principiu formator. Rațiunea aceasta care nu-și are originea În gândirea subiectivă a individului, ci o precede și o face posibilă, care are În vedere și crearea limbii, care are În instincte o manifestare mai primitivă, a creat
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de acord cu ele Însele, În legătură cu ceea ce ar fi drept În opinia fiecăruia. Vis-à-vis de acest fapt s-a ajuns la concepția că, În cazul lucrurilor istorice, acționează pretutindeni ceva imanent ca un fel de „rațiune obiectivă”, ca principiu formator. Rațiunea aceasta care nu-și are originea În gândirea subiectivă a individului, ci o precede și o face posibilă, care are În vedere și crearea limbii, care are În instincte o manifestare mai primitivă, a creat și În drept, În ordinea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
evoluționismul empiric. Herbert Spencer, Charles Darwin, Wilhelm Wundt sunt cei care trasează această traiectorie. Comportamentul moral și moravurile, sistemul moralității obiective, la fel ca și dreptul ca produs și funcție, nu sunt considerate ca aparținând individului ca atare sau ale rațiunii sale, ci ca aparținând rațiunii generale imanente a structurilor sociale ale vieții istorice. Tot așa cum participă la credință, la limbă, individul participă și la moravurile, la comportamentul moral al Întregului social. Moralitatea, ca determinare subiectivă a voinței aparține vieții individuale
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Darwin, Wilhelm Wundt sunt cei care trasează această traiectorie. Comportamentul moral și moravurile, sistemul moralității obiective, la fel ca și dreptul ca produs și funcție, nu sunt considerate ca aparținând individului ca atare sau ale rațiunii sale, ci ca aparținând rațiunii generale imanente a structurilor sociale ale vieții istorice. Tot așa cum participă la credință, la limbă, individul participă și la moravurile, la comportamentul moral al Întregului social. Moralitatea, ca determinare subiectivă a voinței aparține vieții individuale ca atare, Însă această moralitate
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
nu Înseamnă că adevărata morală, așa cum este precizată În dreptul și obiceiul unui Întreg social, nu corespunde condițiilor de viață ale acestuia și nu este rațional, În acest caz, sarcina dreptului și a filosofici morale ar fi aceea de a recunoaște „rațiunea obiectivă” În obiceiuri și În viață. 4. Individualizarea conștiinței juridice Pentru ființele la care voința naturală s-a ridicat până la nivelul voinței internaționale, conștiința este un organ indispensabil. Controlând acțiunea individului cu privire la ce este avantajos, sau nefavorabil potrivit experienței genului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de a orienta voința, adică de faptul că voința care se manifestă În ele este determinată exclusiv de atenția dată legii, fără a ține În nici un fel seama de scopuri și de Înclinați. Abia ulterior, În teologia moralei, adăugată Criticii rațiunii practice sub titlul „Dialectica”, se creează o legătură exterioară Între valorile stabilite de norme și valorile determinate de scop; ea este mijlocită prin conceptul „meritului” de a fi fericit: rațiunea practică se vede obligată să vrea ca acela ce este
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]