2,226 matches
-
portavionului Lexington după luptă, un pilot a fost auzind spunând " La naiba, a fost ca la vânătoarea de curcani pe vremuri!". De atunci, această luptă aeriană dezechilibrată a fost cunoscută sub numele de Marea Vânătoare de Curcani din Mariane. Incluzând raidul care a urmat asupra aerobazei Orote, pierderile japoneze au depășit 350 avioane în prima zi de luptă. Pierderile americane au fost ușoare, au fost pierdute aproximativ aproximativ treizeci de avioane. Daune navelor americane au fost minime. Cei mai mulți dintre cei care
Bătălia din Marea Filipinelor () [Corola-website/Science/325075_a_326404]
-
viceamiralului Jisaburo Ozawa. Atunci când Albacore a vrut să tragă, computerul de control al calculatorului s-a defectat și torpilele au fost lansate „cu ochiul liber”. "Taiho" tocmai a lansat doar 42 de avioane, ca parte a celui de-al doilea raid. Patru dintre torpilele lui "Albacore" i-au greșit ținta. Sakio Komatsu, pilotul unuia dintre avioanele lansate recent, a observat una din cele două torpile care se apropiau de portavion și s-a aruncat cu avionul asupra torpilei, dar torpila a
Bătălia din Marea Filipinelor () [Corola-website/Science/325075_a_326404]
-
zilei precedente și că are aproximativ 150 de avioane, care au plecat. Cu toate acestea, el a decis să continue atacurile, gândindu-se că pe insulele Guam și Rota sunt încă sute de avioane japoneze și a început planificarea noilor raiduri pentru 21 iunie. Căutările americane până la ora 15:40 nu au reușit să localizeze flota japoneză. Raportul primit a fost atât de deformat, încât Mitscher nu știa nici ceea ce a fost reperat de avioanele de patrulare și nici unde. La
Bătălia din Marea Filipinelor () [Corola-website/Science/325075_a_326404]
-
dezvoltării lui DCUO. SOE lucrează să facă DC Universe Online mult mai interactiv din punct de vedere al gameplayului decât MMO-urile deja lansate pe piață, în timp ce încearcă să păstreze elementele clasice cum ar fi sistemul de leveling, instanțele de raid, progresul grafic și inventarele destinate fiecărui jucător în parte. Lumea jocului este comună, un spațiu public care nu este împărțit pe teritorii care aparțin binelui și răului deopotrivă. Spațiul public are ca și caracteristică conținutul dinamic generat pentru eroi și
DC Universe Online () [Corola-website/Science/325103_a_326432]
-
și Bart Allen ca și copilul lui Flash trebuie să își facă apariția deși nu au nici o legătură cu acțiunea care se petrece în joc. Jonathan Kent este de asemenea prezent în acest univers. Multe povești aflate în legătură cu instanțele de raid ale jocului sunt strâns conectate de Criza Finală. Aceste exemple cuprind instanța de jucare de pe Insula Oolong care are ca personaje principale pe Black Adam și pe Darkseid, aceștia fiind deocamdată neexistenți în joc. De asemenea anumite evenimente cheie din
DC Universe Online () [Corola-website/Science/325103_a_326432]
-
rețea de vrăjitori - persoane în trupul cărora plasează demoni pe care îi controloează -, Sordso fiind una dintre aceste marionete ale ei. Castelul Porifors este devastat de atacul prin magie al rețelei de vrăjitori coordonați de Joen, dar Arhys face un raid nocturn în care reușește să ucidă șapte dintre marionetele prințesei-mamă. Lovitura sa, deși puternică, nu e de ajuns; avându-l alături pe Bastard, Ista se predă jokonienilor și, ajunsă față în față cu Joen, îi "înghite" monstrul, trimițându-l pe
Paladinul sufletelor () [Corola-website/Science/325300_a_326629]
-
le avea în Principatul episcopal Liège. În 1098, el a fost trimis înapoi la Constantinopol împreună cu Hugue de Vermandois în timpul asediului asupra Antiohiei, pentru a solicita ajutoare din partea împăratului bizantin Alexios I Comnen. Pe parcurs, Balduin a dispărut în timpul unui raid al turcilor selgiucizi în Anatolia și se presupune că ar fi căzut ucis. Balduin a fost căsătorit din 1084 cu Ida de Leuven (fiică a contelui Henric al II-lea de Leuven și soră cu Godefroy I de Leuven), având
Balduin al II-lea de Hainaut () [Corola-website/Science/324539_a_325868]
-
continua marșul către sud. La finele anului 1097, cruciații au ajuns în dreptul orașului Antiohia. Asediul Antiohiei a durat luni de zile; în luna decembrie, Robert și Bohemund de Tarent au părăsit pentru scurtă vreme restul armatei, pentru a efectua un raid asupra teritoriului înconjurător, în vederea aprovizionării cu hrană, iar la 30 decembrie au reușit să risipească o armată trimisă de emirul Dukak din Damasc pentru a sprijini pe asediații din Antiohia. În cele din urmă, orașul a fost cedat lui Bohemund
Robert al II-lea de Flandra () [Corola-website/Science/324546_a_325875]
-
a constituit un stat de scurtă durată, întemeiată de către sarazini centrat în jurul orașului Bari din sudul Italiei, între anii 847 și 871. Orașul Bari a devenit prima dată țintă a raidurilor arabilor sau berberilor la sfârșitul anului 840 sau începutul lui 841, când a fost ocupat pentru scurtă vreme. Potrivit cronicarului arab Al-Baladhuri, Bari a fost cucerit de la Imperiul Bizantin de către Kalfün. Episodul cuceririi a fost privit de către contemporanii musulmani ca
Emiratul de Bari () [Corola-website/Science/324605_a_325934]
-
orașul cu înțelepciune și că a s-a aflat în buni termeni cu savantul evreu Abu Aaron. Pe de altă parte, cronicile monastice creștine îl descriu pe Sawdan ca fiind "nequissimus ac sceleratissimus": "cel mai imposibil și mai pervers". Desigur, raidurile musulmane asupra creștinilor și evreilor nu s-au încheiat pe durata domniei lui Sawdan, însă există dovezi asupra înaltei civilizații de care Bari s-a bucurat în acea perioadă. Giosuè Musca sugerează că emiratul a constituit un teren propice pentru
Emiratul de Bari () [Corola-website/Science/324605_a_325934]
-
fiind că mai târziu Ludovic se va referi într-o scrisoare la "comportamentul insultător" al comandantului bizantin. La fel de posibil este însă ca flota bizantină să fi ajuns prea târziu, către toamnă. În 870, musulmanii din Bari și-au mărit consistența raidurilor asupra posesiunilor creștine din Italia, ajungând chiar până la a jefui peninsula Gargano, inclusiv sanctuaul de la Sant'Angelo. Împăratul Ludovic a organizat riposta, avansând cu trupele adânc în Apulia și Calabria, însă evitând să intre în principalele centre populate ca Bari
Emiratul de Bari () [Corola-website/Science/324605_a_325934]
-
toate acestea, RAF insistă că aceste bombardamente au fost un succes. Istoricul Lawrence Freedman, care a avut acces la documente clasificate, scrie totuși în cartea sa, apărută în 2005, că această operațiune a fost un eșec. Surse argentiniene afirmă că raidurile bombardierelor Vulcan au determinat pe argentinieni să retragă un număr de avioane Mirage IIIs din sudul Argentinei într-o zonă bine apărată din Buenos Aires. Toate acestea au fost descrise ulterior drept propagandă, de către veteranul războilui din Falkland, comandorul Nigel Ward
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
Buenos Aires. Toate acestea au fost descrise ulterior drept propagandă, de către veteranul războilui din Falkland, comandorul Nigel Ward. Efectul acestei acțiuni a fost de a dilua afirmațiile oficialilor britanici, care excludeau categoric atacuri asupra bazelor aeriene din Argentina. Din cele 5 raiduri, 3 au fost destinate avarierii aeroportului, alte două fiind destinate distrugerii instalațiilor radar, folosind rachete Shrike. Insulele Falkland dispuneau doar de trei aerodromuri. Cel mai lung și singurul betonat se găsea în capitală, Stanley, dar pista nu era suficient de
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
doborât, pilotul pierzându-și viața. A fost ofițerul cel mai înalt în grad care și-a pierdut viața în război. Stanley a fost utilizat de argentinieni ca punct fortificat, ultima redută în calea trupelor expediționare britanice. Aeroportul din Stanley, în ciuda raidurilor de bombardament, bombardamentelor nocturne de pe navele marinei britanice, nu a fost niciodată scos total din funcțiune. Stanley era apărat de un dispozitiv antiaerian compus din sisteme de lansatoare de rachete de fabricație franco-germană Roland, britanică Tigercat, și tunuri jumelate elvețiene
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
asigura paza obiectivelor strategice, precum aeroporturi, depozite de muniție și carburant. Detașamentul SAS s-a angajat de asemenea în schimburi de focuri inevitabile cu trupele argentiniene, 15 soldați argentinieni fiind uciși. În 14 mai, alte trupe SAS, au executat un raid asupra insulei Pebble, unde marina argentiniană dispunea de un mic aeroport ne-amenajat pentru avioanele ușoare de atac la sol FMA IA 58 Pucará și T-34 Mentor. În cursul raidului au fost distruse mai multe avioane, respectiv 6 avioane
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
În 14 mai, alte trupe SAS, au executat un raid asupra insulei Pebble, unde marina argentiniană dispunea de un mic aeroport ne-amenajat pentru avioanele ușoare de atac la sol FMA IA 58 Pucará și T-34 Mentor. În cursul raidului au fost distruse mai multe avioane, respectiv 6 avioane Pucaras, 4 T-34 Mentor și un Short Skyvan. În noaptea de 21 mai, Forța Amfibie Britanică (British Amphibious Task Group), sub comanda lui Commodore Michael Clapp (Commodore, Amphibious Warfare - COMAW
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
bizantine începând cu anul 827 sub Asad ibn al-Furat a fost și o încercare a a ține trupele neregulate sub control. Sicilia a fost achiziționată într-un ritm lent și abia în 902 ultimul avanpost bizantin (Taormina) a fost cucerit. Raiduri devastatoare în Italia continentală au avut loc pe tot parcursul secolului al X-lea. Treptat, aghlabizii au pierdut controlul asupra forțelor arabe din Sicilia, unde o nouă dinastie, cea a kalbizilor, a sfârșit prin a se impune. Statul aghlabid și-
Aghlabizi () [Corola-website/Science/324630_a_325959]
-
Luptele pentru putere din sudul Italiei au furnizat noi oportunități de cucerire și jaf. Astfel, un apel al ducelui Andrei al II-lea de Neapole le-a permis să stabilească un cap de pod în Italia, de unde să pornească numeroase raiduri asupra așezărilor creștine. Politica economică sănătoasă din emirat, în ciuda neliniștilor politice, a permis un substanțial program de construcții. Moscheea lui Uqba ibn Nafi din Kairouan a fost renovată și multe fortărețe au fost de asemenea construite. După moartea lui Ziyadat
Ziyadat Allah I () [Corola-website/Science/324631_a_325960]
-
numit pe Hassan al-Kalbi ca emir al Siciliei, fiind primul din dinastia kalbizilor. Fatimizii au procedat la această numire chiar cu puțin înainte ca ei înșiși să își transfere capitala din Ifriqiya la Cairo în 969. Sub kalbizi, au continuat raidurile asupra sudului Italiei pe parcursul secolului al XI-lea, iar în 982 o armată germană sub comanda împăratului Otto al II-lea a fost înfrântă în bătălia de la Stilo, din apropiere de Crotone, în Calabria. Dinastia kalbizilor a început o perioadă
Kalbizi () [Corola-website/Science/324641_a_325970]
-
câțiva ani. După suprimarea unei răscoale, califul fatimid Ismail al-Mansur l-a numit pe Hassan al-Kalbi ca emir al Siciliei (948-964). Acesta a izbutit să controleze permanentele răscoale ale bizantinilor și a întemeiat dinastia kalbizilor. În secolul al X-lea, raidurile coordonate de către kalbizi în sudul Italiei au continuat, iar în anul 982 o armată germană comandată de împăratul Otto al II-lea a fost înfrântă în apropiere de Crotone în Calabria, în cadrul bătăliei de la Stilo. Odată cu domnia emirului Yusuf al-Kalbi
Emiratul Siciliei () [Corola-website/Science/324628_a_325957]
-
controlul otoman asupra Balcanilor părea o certitudine, dar stăpânirea turcilor în regiune era pusă la îndoială în 1413. Mahomed s-a bazat în principal pe diplomație și mai puțin pe forța militară pentru rezolvarea problemelor momentului. Deși el a condus raiduri militare în regiunile învecinate, prin intermediul cărora Albania a trecut aproape în totalitate sub control otoman, iar banul Tvrtko al II-lea Kotromanici (1404-1409, 1421-1445) împreună cu nobilii locali bonsniaci au fost obligați să accepte să devină vasalii otomanilor, Mahomed nu a
Propășirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324647_a_325976]
-
-și vedeau ameninate posesiunile de pe țărmul răsăritean al Adriaticii. Venețienii s-au aliat cu albanezii și ungurii în 1465. În timpul războiului, care a durat până în 1479, venețienii au cucerit controlul asupra unor insule din Marea Egee, dar au fost supuși unor raiduri devastatoare a otomanilor împotriva posesiunilor din nord-estul Italiei. Skanderbeg a continuat lupta până la moarte, în 1468. După moartea lui, Albania a fost cucerită complet de Mahomed. Ungaria a continuat să lupte împotriva otomanilor. Ei au apărat pentru a doua oară
Propășirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324647_a_325976]
-
acel moment o politică de vasalitate față de Regatul Poloniei, pentru a se apăra de amenințarea Ungariei. Poziția geografică a Modovei, la nord-est de Valahia și de Dunăre, a ținut departe pericolul otoman până în 1420, când Mahomed I a efectuat primul raid militar în regiune, după înăbușirea rebeliunii lui Sheikh Bedreddin. Principatul Moldovei a fost slăbit în următorii treizeci de ani de la acest atac de războiul civil pentru controlul tronului. Sultanul Murad al II-lea a profitat din plin de slăbirea Modovei
Propășirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324647_a_325976]
-
de Neapole și principele Sicard de Benevento în 836 și 837, apoi principele Radelchis I de Benevento și principele Siconulf de Salerno în 841. Încă din secolul al VIII-lea, berberii musulmani din Africa de nord au început să efectueze raiduri asupra Taranto și a sudului Italiei în general, amenințarea sarazinilor menținându-se constantă până în secolul al XI-lea. Pentru Italia sudică, primii ani ai secolului al IX-lea au fost caracterizați de luptele interne care au slăbit puterea statelor longobarde
Istoria Islamului în sudul Italiei () [Corola-website/Science/324649_a_325978]
-
care a pătruns în Marea Adriatică, jefuind orașele de coastă. În 850, patru coloane de vase ale sarazinilor au pornit din Taranto și Bari pentru a devasta Campania, Apulia, Calabria și Abruzzi. În 854, Taranto a fost din nou baza unor raiduri ale arabilor, conduse de Abbas-ibn-Faid, care a prădat provincia longobardă Salerno. Două flote arabe au sosit la Taranto, în 871 și apoi în 875, aducând trupele care prădaseră Campania și Apulia. Situația din sudul Italiei l-a îngrijorat pe împăratul
Istoria Islamului în sudul Italiei () [Corola-website/Science/324649_a_325978]