5,123 matches
-
șubrede, a fost prezent în numeroase alte periodice, de orientare tradiționalistă sau modernistă: „Abecedar” (Brad), „Adevărul literar și artistic”, „Azi”, „Calendarul”, „Comedia”, „Complex”, „Cosinzeana”, „Curentul”, „Familia”, „Floarea soarelui”, „Gazeta literară”, „Gândul nostru”, „Însemnări ieșene”, „Manifest”, „Năzuința” (Craiova), „Omul liber”, „Opinia”, „Rampa”, „România literară”, „Reporter”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Teatrul”, „Viața literară”. A mai semnat M. Zamfirescu, Constantin Bonea, Bucur Dâmboviță, George Filaret, Mircea Lacrimă, Radu Lacrimă, Iosif Mihai, Sam., Mircea Someș, Iacob Trudă. La 1 ianuarie 1929
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
abstracte, Sam se apropie de „opera sintetică” a cărei fantomă îl vizitează pe Z. în asiduitățile lui de dramaturg. Dar piesa, acceptată inițial de Teatrul Național bucureștean, e declarată subversivă, devine un „caz” în epocă și nu va vedea luminile rampei decât în 1971, la Teatrul de Stat din Pitești. G. R. 8 se vrea o „glumă neverosimilă cu dragoste și moarte”. Tema iubirii e asociată temei morții, într-o combinație în care „gluma” nu e glumă deloc, iar termenul „neverosimil
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
acoperind un fir epic plăpând. Ceea ce merită menționat este pionieratul autorului în romanul eseistic, construcție dificilă, de o modernitate vizibilă și un rafinament rar întâlnit în epocă. Inferioară izbânzilor din proză, dramaturgia lui Z. nu mai poate năzui la luminile rampei. Piesele suportă totuși lectura, prin ingeniozitatea intrigii, prin dialogurile punctate de replici spirituale, de dueluri verbale amuzante. S-a spus că preocupările pentru teatru „sunt ale unui diletant cultivat” (Mircea Ghițulescu). „Scena dramatică” în versuri O suferință aduce în prim-
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
o autonomie de deplasare cât mai independentă trebuie să se înceapă cu adaptarea locuinței încă de la intrare. Astfel, accesul în locuință trebuie adaptat indiferent dacă persoana are sau nu o viață socială activă. Accesul se poate realiza atât pe scări, rampe sau lifturi, însă fiecare dintre aceste moduri de acces trebuie să îndeplinească anumite condiții și să respecte unele norme de siguranță specifice în cazul persoanelor cu dizabilități. 1. Accesul pe scări În cazul în care accesul se face pe scări
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
70 m în cazul accesului frontal și 1,30 x 1,40 m în cazul accesului lateral. Se recomandă în cazul diferențelor de nivel folosirea a minim trei trepte și se va evita folosirea treptelor izolate. 1.2 Accesul prin intermediul rampelor este utilizat în special de persoanele care sunt dependente de fotoliul rulant. 1.2.1 Norme de amenajare și construcție a rampelor de acces în vederea asigurării protecției împotriva accidentării prin cădere, alunecare, împiedicare, etc: panta rampei trebuie să fie de
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
de nivel folosirea a minim trei trepte și se va evita folosirea treptelor izolate. 1.2 Accesul prin intermediul rampelor este utilizat în special de persoanele care sunt dependente de fotoliul rulant. 1.2.1 Norme de amenajare și construcție a rampelor de acces în vederea asigurării protecției împotriva accidentării prin cădere, alunecare, împiedicare, etc: panta rampei trebuie să fie de maxim 12 % pentru denivelări mai mici de 20 cm și de maxim 8 % pentru denivelări mai mari de 20 cm; lungimea rampei
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
1.2 Accesul prin intermediul rampelor este utilizat în special de persoanele care sunt dependente de fotoliul rulant. 1.2.1 Norme de amenajare și construcție a rampelor de acces în vederea asigurării protecției împotriva accidentării prin cădere, alunecare, împiedicare, etc: panta rampei trebuie să fie de maxim 12 % pentru denivelări mai mici de 20 cm și de maxim 8 % pentru denivelări mai mari de 20 cm; lungimea rampei trebuie să fie cât mai mică pentru a se evita apariția oboselii și riscul
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
rampelor de acces în vederea asigurării protecției împotriva accidentării prin cădere, alunecare, împiedicare, etc: panta rampei trebuie să fie de maxim 12 % pentru denivelări mai mici de 20 cm și de maxim 8 % pentru denivelări mai mari de 20 cm; lungimea rampei trebuie să fie cât mai mică pentru a se evita apariția oboselii și riscul de accident prin imposibilitatea continuării deplasării; în acest sens este recomandat ca rampa să aibă o lungime de maxim 5 m pentru rampe între 8 - 12
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
cm și de maxim 8 % pentru denivelări mai mari de 20 cm; lungimea rampei trebuie să fie cât mai mică pentru a se evita apariția oboselii și riscul de accident prin imposibilitatea continuării deplasării; în acest sens este recomandat ca rampa să aibă o lungime de maxim 5 m pentru rampe între 8 - 12 % și de maxim 10 m pentru rampe cu panta de la 5 %; lățimea rampei va fi de minim 90 cm, recomandată fiind o lățime de 1,20 m
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
20 cm; lungimea rampei trebuie să fie cât mai mică pentru a se evita apariția oboselii și riscul de accident prin imposibilitatea continuării deplasării; în acest sens este recomandat ca rampa să aibă o lungime de maxim 5 m pentru rampe între 8 - 12 % și de maxim 10 m pentru rampe cu panta de la 5 %; lățimea rampei va fi de minim 90 cm, recomandată fiind o lățime de 1,20 m; ca și în cazul scărilor și rampa trebuie prevăzută cu
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
pentru a se evita apariția oboselii și riscul de accident prin imposibilitatea continuării deplasării; în acest sens este recomandat ca rampa să aibă o lungime de maxim 5 m pentru rampe între 8 - 12 % și de maxim 10 m pentru rampe cu panta de la 5 %; lățimea rampei va fi de minim 90 cm, recomandată fiind o lățime de 1,20 m; ca și în cazul scărilor și rampa trebuie prevăzută cu mână curentă de partea zidului și de balustrade pe partea
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
și riscul de accident prin imposibilitatea continuării deplasării; în acest sens este recomandat ca rampa să aibă o lungime de maxim 5 m pentru rampe între 8 - 12 % și de maxim 10 m pentru rampe cu panta de la 5 %; lățimea rampei va fi de minim 90 cm, recomandată fiind o lățime de 1,20 m; ca și în cazul scărilor și rampa trebuie prevăzută cu mână curentă de partea zidului și de balustrade pe partea liberă. Înălțimea acestora trebuie să fie
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
5 m pentru rampe între 8 - 12 % și de maxim 10 m pentru rampe cu panta de la 5 %; lățimea rampei va fi de minim 90 cm, recomandată fiind o lățime de 1,20 m; ca și în cazul scărilor și rampa trebuie prevăzută cu mână curentă de partea zidului și de balustrade pe partea liberă. Înălțimea acestora trebuie să fie de 60 - 75 cm pentru utilizatorii de fotolii rulante și 90 - 100 cm pentru adulții care se deplasează cu ajutorul altor dispozitive
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
100 cm pentru adulții care se deplasează cu ajutorul altor dispozitive ajutătoare de mers; în scopul prevenirii alunecării roții fotoliului rulant sau a bastonului, de partea liberă a balustradei se va monta un rebord cu înălțimea de maxim 10 cm; suprafața rampei trebuie să aibă o aderență cât mai mare pentru a evita alunecarea, ea putând fi acoperită cu un cauciuc ce oferă aderență foarte bună între roțile fotoliului rulant și suprafața de rulare; la capătul rampei va exista o platformă de
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
de maxim 10 cm; suprafața rampei trebuie să aibă o aderență cât mai mare pentru a evita alunecarea, ea putând fi acoperită cu un cauciuc ce oferă aderență foarte bună între roțile fotoliului rulant și suprafața de rulare; la capătul rampei va exista o platformă de acces care va respecta aceleași principii ca și în cazul accesului pe scări (vezi acces pe scări). 1.2.2 Tipuri de rampe În funcție de tipul clădirii și de spațiul disponibil, rampele pot fi de mai
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
foarte bună între roțile fotoliului rulant și suprafața de rulare; la capătul rampei va exista o platformă de acces care va respecta aceleași principii ca și în cazul accesului pe scări (vezi acces pe scări). 1.2.2 Tipuri de rampe În funcție de tipul clădirii și de spațiul disponibil, rampele pot fi de mai multe feluri: rampe permanente - în cazul clădirilor noi construite sau rampe adaptate - pentru clădirile deja existente. Acestea sunt fabricate în general din structură metalică, rampa fiind permanentă, sau
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
de rulare; la capătul rampei va exista o platformă de acces care va respecta aceleași principii ca și în cazul accesului pe scări (vezi acces pe scări). 1.2.2 Tipuri de rampe În funcție de tipul clădirii și de spațiul disponibil, rampele pot fi de mai multe feluri: rampe permanente - în cazul clădirilor noi construite sau rampe adaptate - pentru clădirile deja existente. Acestea sunt fabricate în general din structură metalică, rampa fiind permanentă, sau în cazurile în care spațiul nu permite pot
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
o platformă de acces care va respecta aceleași principii ca și în cazul accesului pe scări (vezi acces pe scări). 1.2.2 Tipuri de rampe În funcție de tipul clădirii și de spațiul disponibil, rampele pot fi de mai multe feluri: rampe permanente - în cazul clădirilor noi construite sau rampe adaptate - pentru clădirile deja existente. Acestea sunt fabricate în general din structură metalică, rampa fiind permanentă, sau în cazurile în care spațiul nu permite pot fi și provizorii. În cazul rampelor provizorii
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
principii ca și în cazul accesului pe scări (vezi acces pe scări). 1.2.2 Tipuri de rampe În funcție de tipul clădirii și de spațiul disponibil, rampele pot fi de mai multe feluri: rampe permanente - în cazul clădirilor noi construite sau rampe adaptate - pentru clădirile deja existente. Acestea sunt fabricate în general din structură metalică, rampa fiind permanentă, sau în cazurile în care spațiul nu permite pot fi și provizorii. În cazul rampelor provizorii nu se mai poate vorbi de o independență
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
2 Tipuri de rampe În funcție de tipul clădirii și de spațiul disponibil, rampele pot fi de mai multe feluri: rampe permanente - în cazul clădirilor noi construite sau rampe adaptate - pentru clădirile deja existente. Acestea sunt fabricate în general din structură metalică, rampa fiind permanentă, sau în cazurile în care spațiul nu permite pot fi și provizorii. În cazul rampelor provizorii nu se mai poate vorbi de o independență reală a persoanelor cu dizabilități deoarece acestea vor fi dependente de un însoțitor care
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
feluri: rampe permanente - în cazul clădirilor noi construite sau rampe adaptate - pentru clădirile deja existente. Acestea sunt fabricate în general din structură metalică, rampa fiind permanentă, sau în cazurile în care spațiul nu permite pot fi și provizorii. În cazul rampelor provizorii nu se mai poate vorbi de o independență reală a persoanelor cu dizabilități deoarece acestea vor fi dependente de un însoțitor care va monta rampa de acces . 2. Accesul cu ajutorul liftului Utilizarea liftului de către persoana cu dizabilități vizează două
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
sau în cazurile în care spațiul nu permite pot fi și provizorii. În cazul rampelor provizorii nu se mai poate vorbi de o independență reală a persoanelor cu dizabilități deoarece acestea vor fi dependente de un însoțitor care va monta rampa de acces . 2. Accesul cu ajutorul liftului Utilizarea liftului de către persoana cu dizabilități vizează două tipuri de acces: accesul în clădire în cazul în care diferența de nivel este mare iar amplasarea unei rampe conform metodologiei amintite anterior nu este posibilă
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
dependente de un însoțitor care va monta rampa de acces . 2. Accesul cu ajutorul liftului Utilizarea liftului de către persoana cu dizabilități vizează două tipuri de acces: accesul în clădire în cazul în care diferența de nivel este mare iar amplasarea unei rampe conform metodologiei amintite anterior nu este posibilă, sau accesul de la un etaj la altul în cazul circulației în interiorul clădirii. Liftul interior este cel mai des utilizat de persoanele cu dizabilități atât de cele dependente de fotoliul rulant cât și de
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
abrupte și într-un număr foarte mare, însă se recomandă ca această coborâre să fie asigurată de către o altă persoană. Coborârea independentă a scărilor în fotoliul rulant se face doar în echilibru pe roțile din spate. 4. Urcarea și coborârea rampelor Urcarea și coborârea rampelor de către persoanele cu deficiență funcțională dar care nu sunt utilizatoare de fotoliul rulant se face fie cu sprijin pe balustradă sau mâna curentă fie în sprijin pe mijloacele ajutătoare de mers pe care acestea le folosesc
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
număr foarte mare, însă se recomandă ca această coborâre să fie asigurată de către o altă persoană. Coborârea independentă a scărilor în fotoliul rulant se face doar în echilibru pe roțile din spate. 4. Urcarea și coborârea rampelor Urcarea și coborârea rampelor de către persoanele cu deficiență funcțională dar care nu sunt utilizatoare de fotoliul rulant se face fie cu sprijin pe balustradă sau mâna curentă fie în sprijin pe mijloacele ajutătoare de mers pe care acestea le folosesc. Mersul va fi același
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]