2,680 matches
-
spune că ploaia de vară din dimineața zilei de 18 decembrie, care a spălat sîngele de pe străzi, a fost semn dumnezeiesc. Se mai spune că unii din oamenii acestui oraș, care uitaseră să își facă cruce, din acea dimineață au reînceput să se închine. Atunci Timișoara a avut un Dumnezeu al ei. Să păstrăm această memorie, a celor care au plătit cu viața setea de libertate și nu aceea girată de tresele unor generali asasini, care și astăzi se apără, invocînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
să aibă grijă de toți. Se ocupa de treburile gospodărești, o ajuta pe maică-sa la toate, la cumpărături, la mâncare, la curățenie. El îi devenise lui Pițu, dincolo de frate, și tată, și prieten și chiar și profesor, până au reînceput școala. Era atât de mic și căra cot la cot cu bărbații din oraș când era de muncă, pentru că a trebuit să dea o mână de ajutor multora, ca Brăila să fie repusă pe picioare. Învățase în scurt timp să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
îngrozite. Orice să le putem alunga fricile și gândurile și imaginile care îi terorizează, și să poată dormi măcar o noapte liniștiți. N-ai de ce să te îngrijorezi, mamă. Nu mă forțez mai mult decât pot, ba din contră, am reînceput să-mi descopăr curajul de a ridica anumite note, pe care le credeam pierdute. Am învățat să cânt cu sufletul, nu cu plămânii, nu din cap sau din burtă, ci din inimă. Aici nu e vreun concurs, nu contează dacă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și încercând cu disperare să aflu de ce continua să ruleze acest film, am auzit niște zgomote produse de zgârieturi. Veneau din afara ferestrei camerei-media. Am închis imediat televizorul și am rămas acolo, ascultând. Apoi zgomotele au încetat. După câteva momente au reînceput. M-am ridicat în picioare și am pornit spre bucătărie, luminile din sufragerie diminuându-și și sporindu-și forța în timp ce treceam pe sub ele (încercând - cu succes - să ignor mocheta verde și mobila rearanjată). Asta s-a repetat în holul care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
din această parte. Peretele năpârlise complet, am înțeles asta, iar jupuirea se producea acum în altă parte, undeva în față. Când am dat colțul casei și am pășit pe peluza din față, zgomotele au încetat, dar numai pe moment. Au reînceput după ce am localizat pata de vopsea de deasupra ferestrei biroului meu care începuse să se cojească. În lumina orbitoare a lămpilor din stradă puteam să văd casa care se mutila cu de la sine putere. Vopseaua pur și simplu năpârlea, producând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
lumină. A plutit spre mine și i-am luat jucăria. Lumina era anemică. Am îndreptat sabia spre ușă, iluminând-o. - Tată, a șoptit Robby, vocea lui nesigură. Ce e? - Nu știu. (Dar chiar spunând asta, știam ce era.) Zgârieturile au reînceput. Mă întrebam: oare cu ce zgârie? Apoi am realizat că nu zgâria. (Mi-am amintit ceva.) Niciodată nu zgâriase. Rodea ușa. Se folosea de gură. Se folosea de dinți. Apoi rosul a încetat. Robby și cu mine ne uitam la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
căci și eu mă feresc și mi cruț bronșita cronică de care sufăr. Rău au fixat cei de la liceul „N. Gane” serbarea În noembrie, când e vremea rece și urâtă. O puteau pune la Începutul lui octombrie, când elevii Își reîncep cursurile. Bine că s-a revenit asupra frontispiciului. Nu credeam că aceasta atârnă de forul suprem: Consiliul de Stat. Am fost și eu solicitat să colaborez la „Revista Noastră” sau Anuarul Festiv; dar nu m-am achitat Încă. A rămas
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
larg pe o asemenea vreme. Suntem într-un loc izolat, marea își rostogolește valurile furioasă, sub un cer de ametist, prevestitor de furtună. Vântul puternic și rece umflă balonzaidele prietenelor noastre letone și umbrelele deschise în așteptarea ploii, care poate reîncepe în orice moment. În dreapta, pe un promontoriu, zăresc un turn înalt cu far, acum stins, martorul tăcut al unor nesfârșite despărțiri, și, nu știu de ce, mă gândesc la Casablanca. Alături, o casă împrejmuită cu un gard, aparent părăsită și ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
care l-a interpretat în Mica lume a lui Don Camillo (1951). (n. trad.) " Nu există rău care să nu aibă și o parte bună." Sediul Senatului francez (n. trad.). Reziliență = capacitatea unei ființe, a unui organism viu de a reîncepe o dezvoltare normală după un dezastru care i-a afectat grav funcționarea sau chiar i-a amenințat existența. Concept preluat din fizică și introdus nu demult în neuropsihiatrie de savantul francez Boris Cyrulnik. (n. trad.) * Tsahal = armata israeliană. (n. trad
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în care era angrenat regatul polon, cu implicații în moșteniri dinastice cu mult prea depărtate de hotarele Moldovei. Cum pentru Polonia, turcii nu reprezentau un pericol direct, Cazimir încerca să-1 angajeze pe Ștefan cel Mare în luptele cu Ungaria, care reîncepuseră în această vreme. Regele știa că intervenția voievodului moldovean în conflictul cu Matei putea să fie decisivă. De aceea, în locul ajutorului cerut de Ștefan, regele expedia pe doi dintre nobilii săi pentru a mijloci o pace între Radu cel Frumos
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mușat, solul lui Ștefan cel Mare. În timpul când are loc schimbul de solii s-a încheiat alianța moldo-moscovită. Țarul urmărea să realizeze un sistem de alianțe din care să facă parte Moldova și hanul tătar, pentru că, în 1492, avea să reînceapă conflictul ruso-lituanian. La 10 mai 1492, Mengli Ghirai îi scria lui Ivan al III-lea că a sosit un sol moldovean „care ne-a spus să fim prietenii prietenilor și dușmanii dușmanilor”, iar, „inimile noastre sunt pline de dragoste între
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
împărați posedă arbori din aur ca stâlp al lumii, suveranul de aici dispune de o rezervă uriașă a lichidului nemuririi. Dar lumea revigorată de vitejia lui este din nou asanată de agresorul arhetipal și astfel e timpul ca inițierea să reînceapă pentru fiul de împărat. În basmul Rozina - Doamna Florilor, lacul de lapte se află în inima sacrului și este accesibil numai ființelor superioare: „exist-un lac de lapte dulce unde vine și face baie Mândra Lumii, aceea, Rozina - Doamna Florilor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
alura lui gânditoare, simbolizează cunoașterea aceluia care a trecut pragul necunoscutului, pătrunzând prin moarte taina tărâmului de dincolo”. El este reacoperit prin botezul care acordă recunoașterea totală a ființei inițiate și de aceea textul insistă asupra cufundării în apa eternului reînceput cu trei sinonime parțiale. Motivul curățării oaselor de carne mai poate fi întâlnit în cadrul tiparului inițiatic al înghițirii de către un monstru. Balada Șarpele I(7) dezvăluie un erou care a stat în gura șarpelui până la dizolvarea țesuturilor și, odată scos
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și le-alegea,/ Luncile le sărăcea:/ Cele mari cu brațurile,/ Cele mici mai puținele” (Călinești - Maramureș). Acțiunea ploilor este în mod evident regeneratoare, spălarea solului nu are o conotație distructivă, ci cathartică, luncile se curăță de semnele epuizării ciclice și reîncep germinația, ca metaforă a fertilității maxime în formă delicată, specific feminină. Fetele „aud” cum cresc florile nu prin intermediul simțurilor, ci resimt în mod mistic momentul recoltării magice, asemenea feciorului care percepe solitar glasul cerbului din munte. Ele sunt „singurele care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Tezaurului, chestiunea pactului sovieto-german din 23 august 1939 și altele. Partea română a Comisiei, constituită sub ministeriatul la Externe al domnului Mircea Geoană, cuprindea istorici, specialiști ai Băncii Naționale, ai arhivei Ministerului Afacerilor Externe, Arhivei Naționale, Arhivelor Militare. S-a reînceput activitatea de ordonare a documentelor existente deja în portofoliul Comisiei, completarea lor, verificarea inventarelor încă nestudiate, întocmindu-se materiale de sinteză însoțite de copii după documentele originale, documentație menită să stea la baza discuțiilor cu specialiștii ruși din Comisia Mixtă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ne duce la traducerea în fapt a sforțărilor noastre infructuoase de astăzi: numai atunci, de asemenea, se va putea vedea ce anume sacrificii va trebui să consimțim fiecăruia din acești factori, spre a reda instituțiunilor noastre financiare posibilitate de a reîncepe să funcționeze în mod normal. Iași în 10/23 aug. 1918 Directorul Cabinetului Ministerului Afacerilor Străine Ministru plenipotențiar / ss/. indescifrabil 74 1918, noiembrie 15/28, joi, Cernăuți. Proces-verbal al lucrărilor Congresului General al Bucovinei ținut în Sala Sinodală din Palatul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
prin Rusia; 6) aliații să ne asigure prin împrumuturi sumele trebuincioase războiului; 7) comanda Regelui României chiar asupra contingentelor rusești ce vor lupta pe teritoriul românesc. Pe aceste baze, tratativele începură. Convenția politică a mers ușor. Aliații n-au mai reînceput discuția asupra revendicărilor noastre. În treacăt, au încercat să vadă dacă, în ceea ce privește Banatul, nu am fi dispuși să mai cedăm ceva sârbilor. Când au văzut că Brătianu e tot atât de intransigent ca în trecut, n-au mai insistat. A rămas definitiv
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de Eminescu, mă îmbolnăvesc, in concreto, și mă posedă parcă duhul întunecat și răzbunător al tuturor inocenților martirizați ai neamului meu, ca un egregor: asta mi se întâmplă de câte ori mai descopăr vreo mărturie autentică despre calvarul îndurat de Eminescu... Apoi reîncep să citesc opera magnifică... Un autor de mărimea lui Eminescu se parcurge exact cum a-i parcurge un mare templu inițiatic indian (Barabudur): îl străbați o dată la toate nivelurile până atingi "pământul pur" și apoi te oprești îndelung la fiecare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
km în jos spre sud-estul continentului. Astfel, după luni ba chiar ani de peripeții, greutăți, boli, foamete, au ajuns în zona transilvană unde "clanul Schenk" s-a așezat în zona Cincu (astăzi jud. Brașov) și cel al Jidveiului unde au reînceput o nouă viață însă cu vechile lor ocupații, de hangii și viticultori, care erau strâns legate unele de altele. Probabil că de acolo, din zona respectivă, ne provine numele sau înaintașii mei au dat numele Cincului (în germană "Groß-Schenk" Cincu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de silitră din minele de la «Movila Hanului»” („Kan - Tepe”, „Movila Răbîiei”). „După moartea lui Laz Mustafa Aga, ultimul arendaș - menționa dregătorul turc - n-a mai venit altul, astfel că minele au rămas neexploatate câtva timp”. Fiul arendașului turc ar fi reînceput să exploateze și să vândă silitră tarapanei (monetarie) de la Constantinopol și din alte locuri cu câte 14 aspri ocaua. În aceste mine lucrau 3.000 de oameni, care nu plăteau nici o dare domnului Moldovei. Ei săpau peste tot „chiar dacă ar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
spus domnului Radovici, venit acolo din întâmplare, că fusese un denunț și că trebuiau să-l adeverească: „Vom găsi și o vom aresta. A mai trimis și după cumnatele ei“. De unde au știut-o? Abia îi credeam potoliți și au reînceput, de rândul acesta cu pretextul hârtiilor și documentelor. Negăsind altele, au luat testamentul lui Vintilă, lăsat Liei la plecarea în Moldova, două perechi de mănuși noi, găsite din întâmplare (!) și o serie de cutii de conserve dintr-un dulap deschis
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
așa de rece și categoric, atunci l-a tri mis după Schein și, pe când eram singuri, i-am explicat mirarea mea de lipsa de cuviință și de legalitate cu care procedau chiar gradele superioare. A devenit deodată blând și a reînceput eterna halima cu maltratarea internaților germani în timpul retragerii noastre. I-am demonstrat absurditatea acestei acuzații: „Nu te așteptai, domnule colonel, ca armata noastră să se oprească în dru mul spre Moldova pentru a se îngriji de ei, precum nici armata
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de cuprinsul ei; Lydia îmi spuse că a primit-o de la Zoe Romniceanu, dar că nici nu face s-o citești. Cum i-ar fi convenit conținutul ei? Ba chiar, într-o zi, îmi vorbi cât de bucuroasă e să reînceapă în curând călătoriile frumoase de altădată și să meargă la Veneția fără graniță despre Austria! Nu putui să mă opresc de a-i exprima și speranța mea de a nu mai trebui să trec prin Austria pentru a ajunge la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
vedea vrăjmașul pe pământul lor. Turcii refuzau lupta și se retrăgeau în fața Aliaților. Situația se limpezea cu repezeală. În fine, se sfârșeau toate durerile noastre mai iute decât prevedeam chiar cu două luni înainte. Ai noștri ar fi voit să reînceapă lupta, dar nu aveau munițiuni și serviciu sanitar, numai prin deschiderea Dardanelelor ni s-ar fi putut aduce. Ar fi fost o ultimă satisfacție pentru noi, după pacea de la București, să intrăm din nou alături de Aliați. Dar evenimentele se precipitau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Pe Eliza, care sosise, o mângâie cu mâna și îi surâse, și mie asemenea. Eram deja plini de speranță după o așa mare spaimă. Eliza se duse. Dar n-a ținut mult. Respirația nu mai era așa de liniștită, căldura reîncepe, pulsațiile se înmulțesc, privirea redevine vagă, deși ne urmărea cu ochii. În acest timp sosește fiul său George de la Iași. S-a uitat lung la el. Cred că l-a recunoscut. Doctorii îi făceau continuu fel de fel de injecții
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]