5,027 matches
-
În emisfera americană În secolele al XIX-lea și XX și ar putea să ne servească din nou pe scara globală datorită superiorității noastre economice și miltare fără egal. Unii critici au avertizat cu tărie că dacă „neoconservatorii” s-ar reîntoarce la putere, America ar urma o politică externă „radicălă”, foarte diferită de rolul ei istoric tradițional. Criticii greșeau Însă. De-a lungul unei bune părți a istoriei Americii, punctul de vedere conservator a dominat În politica externă. Numai În scurta
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este ceea ce separa, În ultimă instanță, Statele Unite ale Americii de Uniunea Europeană și mai vechiul vis american de noul vis Împărtășit de majoritatea europenilor. Cui Îi datorăm În ultimă instanță loialitate? Unde rezidă autoritatea În lumea globalizată? Statele Unite ale Americii se reîntorc la o epoca anterioară În care supunerea este datorată statului-națiune, iar autoritatea finală este deținută de guvernul suveran. Statul conferă totalitatea drepturilor cetățenilor și determină rolul națiunii În comunitatea internațională. Nu există o autoritate superioară. În interiorul statului-națiune, oamenilor li se
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
animalelor este proiectată să creeze o relație mai strânsă Între animale și oameni, bazată pe Înțelegerea faptului că dacă animalele au probleme de sănătate cauzate de modul În care le tratăm, efectele sanitare pot și adeseori o fac, să se reîntoarcă la oameni. Să considerăm, de exemplu, cazul păsărilor. Marea majoritate a celor 47 de miliarde de găini ouătoare din lume sunt ținute cuști atât de mici Încât păsările nici nu pot să dea din aripi, ca să nu mai vorbim de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
suscite interesul” își va pierde credibilitatea). Concluzia are, la rândul ei, o funcție importantă în prezentarea dumneavoastră; ea ajută audiența să sumarizaze ideile auzite și le oferă oamenilor perspective de reflecție asupra informațiilor aflate. Pentru a concluziona, putem să ne reîntoarcem la remarcele pe care le-am făcut în introducere: acest fapt le oferă oamenilor imaginea unui lucru complet, de închidere în profunzime a temei. Iată de ce tipologia concluziilor este asemănătoare cu aceea a introducerilor: ilustrări, elemente surprinzătoare, elemente statistice și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
astăzi Clermont-Ferrand, și în această calitate a trebuit să organizeze rezistența împotriva invaziei vizigoților în regiunea sa. în 474 însă, Euric, regele barbarilor, a cucerit Arverna și l-a întemnițat pe Sidonius. Eliberat cîțiva ani mai tîrziu, acesta s-a reîntors pe scaunul episcopal și a murit în 489. Producția literară a lui Sidonius se divide în două perioade. în prima, el s-a dedicat exclusiv compunerii de opere profane: douăzeci și patru de Poezii (Carmina), din care primele opt sînt panegirice, scrise
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
din patriarhatul antiohian a aprobat formula lansată la conciliul de la Calcedon și l-a anatemizat pe Sever. în 540, Chosroes I, regele perșilor, a invadat Siria și a distrus Antiohia; Efrem a trebuit să fugă în Cilicia, dar s-a reîntors fără îndoială la puțin timp după aceea, imediat ce perșii au plecat. în preajma sărbătorii Paștilui din 540, Efrem a participat la Gaza la un sinod care urma să-l judece pe patriarhul calcedonian de Alexandria, Pavel din Tabena, și să condamne
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
iubirea ca dorință, în timp ce tradiția creștină preferase încă de la început termenul agapê, iubirea care e dăruită; procesul ce guvernează universul este astfel descris ca o mișcare amoroasă care preexistă în Bine, se revarsă din Bine asupra tuturor ființelor și se reîntoarce (epistrephô) către Bine (Numele divine 4, 14: 712C). Viața universului este așadar una și aceeași cu mișcarea ciclică a energiei divine; din această perspectivă, universul însuși devine un moment al vieții divine. în faza sa de monê, divinitatea este transcendentă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Bineînțeles că făcuse bășici la mână. După masă, urma programul „de meditație”. Pentru că internatul nu avea sală „de meditație” pentru cele aproximativ o sută de fete, domnișoara Geta, pedagoga, le încolona două câte două și, cu gențile în mână, se reîntorceau la școală, unde în trei săli de clasă, începea programul de meditație. Măriuca avu de la început o inapetență pentru acest program de învățat obligatoriu, pentru încolonarea aceea umilitoare de după masă, pentru faptul că se încălțau dimineața și se descălțau tocmai
CHAGRIN D AMOUR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381245_a_382574]
-
să doară nu știu nu prea am rude sau pe cineva aproape de suflet am avut-o pe Ana nu tare de mult a plecat unii spun că sufletul nu pleacă de aici până când lucrurile nu sunt rânduite și că se reîntoarce dacă nu duce cu el bănuțul de argint busuiocul și câteva lacrimi Ana s-a reîntors am văzut-o în vis avea părul despletit ochii adânciți mâinile slabe și degetele lungi purta cămașa albă cu dantela cusută în ajunul paștelui
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
pe Ana nu tare de mult a plecat unii spun că sufletul nu pleacă de aici până când lucrurile nu sunt rânduite și că se reîntoarce dacă nu duce cu el bănuțul de argint busuiocul și câteva lacrimi Ana s-a reîntors am văzut-o în vis avea părul despletit ochii adânciți mâinile slabe și degetele lungi purta cămașa albă cu dantela cusută în ajunul paștelui în care a plecat... Citește mai mult aș vrea să schimb ceva în minepentru o vremesă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
să schimb ceva în minepentru o vremesă redevin copilar putea să doarănu știunu prea am rude saupe cineva aproape de sufletam avut-o pe Ananu tare de multa plecatunii spun că sufletul nu pleacăde aici până când lucrurilenu sunt rânduite și căse reîntoarce dacănu duce cu elbănuțul de argintbusuiocul șicâteva lacrimiAna s-a reîntorsam văzut-o în vis aveapărul despletit ochii adâncițimâinile slabe și degetele lungipurta cămașa albă cu dantela cusutăîn ajunul paștelui în care a plecat...... VII. IDENTITATE LA INDIGO, de Teodor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
în prozele sale. Tatăl, Leon Ivasiuc, profesor de științele naturii, era bucovinean. Refugiat din Ardealul de Nord în urma Dictatului de la Viena, I. urmează la București școala primară, dar și întâia clasă a cursului secundar (1944- 1945), la Liceul „Matei Basarab”. Reîntors după război la Sighet, frecventează cursurile Liceului „Dragoș Vodă” (1945-1951). Între 1951 și 1956 face studii de filosofie și de medicină la București, fără a le finaliza. În toamna lui 1956, în semn de solidaritate cu revoluția maghiară, organizează un
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
de spaimele cataclismului, lumea întruchipată aici simte nevoia purității, a candorii și a tandreții. Băiatul cu fesul alb - „călăul cel bun”, menit să pedepsească în numele bunătății - pornește într-un lung pelerinaj ca să aducă în orașul dezumanizat caii, adică să le reîntoarcă oamenilor virtuțile pierdute: curajul, speranța, credința, dragostea. Luptând cu tristețea, boala și mizeria, biruind cu surâsul său chiar moartea, învățându-i pe oameni să iubească stelele, copacii, păsările și caii, băiatul cu fesul alb iese din această experiență apăsat de
REBREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
de însurat, o cere pe soră de la mama lui sau îi cere surorii să se căsătorească cu el. Înspăimântată, sora (sau mama) încearcă să îl abată de la această intenție, trimițându-l în lume să își caute altă mireasă. El se reîntoarce însă cu aceeași cerere. Fata îi pretinde, ca și în tipul mai vechi al baladei, să facă un pod peste mare și o scară până la cer, îi mai cere să aducă stelele în cortegiul nunții, iar pe Soare și pe
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
acum este cel mai fantomatic dintre personaje, o voce a unei conștiințe care capătă un nume dispus alegoriei (Vameșul ploilor). Privind performanța atinsă aici, s-a observat că la S. „nu contează epicul, ci discursul onirosimil, scriitura care se deșiră, reîntorcându-se în trecut, fixându-ne în spațiul amintirii. Instalat în fantezie, scriitorul nu mai are nevoie de o logică a demonstrației. Lățirea analizei, dilatarea amănuntului convoacă prezentul ca pretext” (Adrian Dinu Rachieru). În schimb, în Nostalgia e imaginată o altfel
SOLCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289778_a_291107]
-
XIIĂ. Dar, departe de a fi imobil, Eul personal este instanța cea mai activă a aparatului psihic, Întrucât el este sediul manifestării active a tuturor virtualităților acestuia și În jurul lui gravitează toate celelalte acte care pleacă de la el și se reîntorc tot la el. Imobilitatea aparentă și exterioară a Eului este dată de masca acestuia, Întrucât actul de reflectare care-i este propriu este expresia unei intense și permanente mișcări interioare a acestuia. În felul acesta, acțiunile Eului, așa cum sunt ele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În final, ea este o soluție de consolare a Eului sau o compensare a stării de neliniște a acestuia, o Împăcare cu soarta. După o luptă cu mine Însumi, În care mă descopăr și mă refuz, sfârșesc prin a mă reîntoarce la mine, acceptându-mă așa cum sunt de fapt. Înțeleasă În sensul acesta, problema trăirii metafizice este un act de sublimare, prin care pulsiunile vitale, convertite În aspirații și idealuri, sunt proiectate (și o dată cu ele și Eulă Într-o transrealitate. Cine
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Funcția profetică este o funcție de cenzură socială, colectivă. Rolul profeților este de a certa și de a Îndrepta abaterile oamenilor, În special cele de ordin moral și religios. Avertizând masele că s-au Îndepărtat de la porunca divină, vocea profeților Îi reîntoarce cu fața către Dumnezeu și legile divine, precum și către normele de viață morală. Profeții sunt, În felul acesta, simbolul glasului conștiinței morale, a unei conștiințe supreme, care condamnă păcatele, abaterile de la ordinea divină și morală și cheamă lumea la refacerea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
caracter de agresivitate, În aceeași categorie se Înscriu neîncrederea și suspiciunea care au un caracter de agresivitate Îndreptată către sine. Caracterul șovăitor, neîncrederea, tendința de a-i suspecta pe ceilalți de rele intenții sunt de fapt proiecțiile persoanei care se reîntorc asupra ei Însăși. Ceea ce individul cu caracter imoral crede despre ceilalți, Își va atribui, de data aceasta, În mod inconștient și automat, lui Însuși. Relele intenții sunt modalitățile prin care Eul pervers va relaționa cu ceilalți și Își va pregăti
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mod simbolic, Îi dă la plecare partea ce i se cuvine. Ne aflăm În fața unei situații oedipene? Nu, pentru că desprinderea fiului de arhetipul patern va fi o experiență dureroasă, umilitoare, care va sărăci ființa acestuia, motiv pentru care fiul se reîntoarce la tatăl său. Reîntoarcerea fiului la tată este sărbătorită de acesta ca un act de regăsire, de reintegrare, de restaurare a ordinii și echilibrului pierdut. În creștinism, Între tată și fiu există un singur tip de relație: iubirea. Din acest
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
-l și Întărindu-1. Catharsisul este purificare. Mântuirea este Înălțarea și transfigurarea umanului prin comuniunea iubirii dintre om și Dumnezeu. În cazul vinovăției tragice, eroul este singur În lupta cu destinul. În cazul păcatului, omul suferă, dar sfârșește prin a se reîntoarce la Dumnezeu. În perspectiva unei morale raționaliste, vinovăția devine un act care contravine legilor umane și de care persoana trebuie să răspundă. În această situație, omul este singur. Vinovăția Îl Închide, situându-l, prin abaterea de la normele și legile sociale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a rupt relația, fără Însă să o traumatizeze. Separarea celor două persoane nu a avut caracter nevrotic, Întrucât ea nu a afectat legăturile afective interne. O dovadă În acest sens este regretul celor doi și dorința lor de a se reîntoarce, de a reface relația dintre ei. Ambianța este reevaluată și fiecare dintre cei doi va căuta să cedeze, oferind În schimb celuilalt afecțiunea sa. Împăcarea este o formă de lichidare a conflictului. Nu este de fapt o lichidare a dezacordului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Îndeamnă, arată căile, dar cea care trebuie să lupte, să dorească să iasă din impas este persoana Însăși. Acest efort reprezintă, În esența lui, o negare de sine, conștientizarea faptului că trebuie să te separi de rău și să te reîntorci la bine, să dorești redobândirea virtuților pierdute. Prin acest efort interior, persoana sa afirmă pe sine. Atât negarea de sine, cât și afirmarea de sine sunt acte de voință dictate de conștiința vinovăției, dar și de datoria anulării acestei vinovății
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a fost Însă compensată prin apariția unei formule de tip combinator, care reunește atât morala, cât și medicina: bioetica. Până unde poate merge medicina? Ce Îi este permis să facă? Care este datoria medicului față de viața bolnavului? Prin aceasta, ne reîntoarcem de fapt la o „morală a datoriei”, care apropie speranța de responsabilitate. Cât de actual devine Kant, ca model de a gândi În medicină. Cei care Își asumă răspunderea față de bolnavul incurabil sau față de muribunzi o fac, chiar dacă nu recunosc
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
urgent ajutorul. La acea vreme nici nu-și imagina măcar că dragul său Achilles Îi va supraviețui; Însă așa este dat, ca soarta omului să rămână ascunsă. Allard s-a stins la Peshawar și a fost Înmormântat În Lahore, iar Achilles, reîntors din Franța În Lahore, unde avea să moară și el, a fost Îngropat În cimitir, aproape de mormântul generalului Allard, aflat Într-o grădină alăturată, care Îi aparținuse. M-am Încumetat să-l operez și am făcut aceasta apelând la forță
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]