3,544 matches
-
de la Iași (IIFF) (2010), la festivalurile de film de la Cairo (toamna anului 2010), Palm Springs (începutul anului 2011) și Dublin (19-21 februarie 2011). El a avut premiera de gală în 3 martie 2011 la Cinematograful Patria din București, în prezența realizatorilor și a principalilor interpreți. Lansarea în cinematografele românești a avut loc în 4 martie 2011, filmul rulând în sălile din București, Cluj, Iași și Brașov. Recenziile critice ale filmului au fost mixte, în general pozitive. Jurnalista Alissa Simon de la revista
Bună, ce faci? () [Corola-website/Science/322705_a_324034]
-
și în culori asortate, cu o mizanscenă șlefuită și dichisită, regizorul Maftei face un film foarte demonstrativ și decorativ, dar a cărui poveste și ale cărui personaje sunt extrem de artificiale, nicidecum atinse de magie, așa cum poate că și-au dorit realizatorii. Succesiunea de imagini frumoase, potrivite cu abilitate pe o muzică originală, jocul articulat, pe alocuri stângaci sau cam teatral, al unor figuri proaspete, bine-venite în filmul românesc, sau opțiunile regizorale de la încadrarea jucăușă până la cuvintele tastate pe ecran, ce aduc
Bună, ce faci? () [Corola-website/Science/322705_a_324034]
-
în presă în 1990, fiind reporter la săptamânalul „Pur și simplu“ din Bacău, iar apoi la cotidianul Azi din București, în perioada 1991-1992. În anii 1992-1993 a fost redactor-prezentator la Radio Contact. În perioada 1993-1999 a lucrat la Televiziunea Română ca realizator de reportaje economice, în special financiar-bancare, editor-prezentator al emisiunii „Jurnal”, realizator-moderator al emisiunii „Ediție Specială” și Realizator-moderator al rubricii „Știrea Zilei”. În ianuarie 1999 a devenit consilier pentru relații publice și imagine a premierului Mugur Isărescu, iar în perioada februarie-decembrie
Gabriela Firea () [Corola-website/Science/308255_a_309584]
-
Comunicare din cadrul Guvernului Mugur Isărescu. În decembrie 2000 a fost distinsă cu Ordinul național „Steaua României” în grad de ofițer.. Din anul 2001 lucrează în cadrul trustului de presă Intact, fiind redactor și prezentator al emisiunii „Observator” (până în iulie 2009), precum și realizator al emisiunii „Săptămâna Financiară” la Antena 1 și al emisiunii „Știrea Zilei” la Antena 3. Din septembrie 2008 este director general al revistei Săptămâna Financiară, după ce anterior fusese director editorial al publicației, de la înființarea acesteia, în martie 2005. Din iunie
Gabriela Firea () [Corola-website/Science/308255_a_309584]
-
cazul paralelismului dintre supeul la care au participat în capitala sovietică și dineul din cea românească, cu toate consecințele lor pozitive: la primul, traducerea lui Roger Martin du Gard în rusește, la cel de-al doilea, facilitarea căsătoriei dintre un realizator de televiziune francez și o româncă. Scrisoarea de mulțumire adresată de aceștia binefăcătorilor lor, ajută la datarea vizitei celor doi actori francezi la București. Anul 1957 a fost, după cum se știe, mai degrabă unul de întărire a represiunii, cu trupele
Simone Signoret la București by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/9360_a_10685]
-
specific - provenit de altundeva - a făcut ca atât ea, cât și marii intelectuali români de la Paris din trecut să se poată afirma cu atât de mult succes. 1 Casa Scânteii. 2 Constanța Crăciun. 3 Nu cumva este o eroare și realizatorul francez se numea Henri Chapier? 4 Nu e vorba de cartierul parizian Auteuil, ci de satul Autheuil-Authouillet din departamentul Eure, la vest de Paris, unde există "le château blanc ou maison du Val", în care au locuit Simone Signoret și
Simone Signoret la București by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/9360_a_10685]
-
vehement cînd „cei răi” comit o atrocitate contra „alor noștri”, dar înflăcărarea cu care apără libertatea de exprimare le scade simțitor atunci cînd „ai noștri” bombardează televiziunea sîrbă și libiană sau cînd e vorba de amenințări cu moartea împotriva unor realizatori progresiști de film din SUA. Redacțiile presei coroporatiste din SUA și din Marea Britanie varsă mai puține lacrimi pentru jurnaliștii sîrbi, libieni sau palestinieni. The Guardian a mai adăugat: „A șoca implică și riscul de a jigni. Dacă există un drept
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
a fost redus la doi membri, aceștia se vor înfrunta direct într-o probă pentru a determina jucătorul eliminat. În unele ocazii, un jucător poate decide să abandoneze. Deși aceasta situție nu este privită cu ochi buni de concurenți si realizatori, dorința jucătorului este respectată. Dacă un jucător abandonează în timpul Consiliului Tribal, cum a fost cazul în Pearl Islands și Palau, torța jucătorului este "culcată". În funcție de motivul abandonului, li se permite sau nu să-și exprime cuvintele de final. În cazul
Survivor () [Corola-website/Science/314707_a_316036]
-
naționale, preocupat fiind atât de conținutul publicației, cât și de aspectul său estetic. În decursul celor cinci ani de apariție, este evidentă evoluția sa sub aspect grafic, începând cu realizarea copertelor, cu diversitatea ornamentală și calitatea materialului ilustrativ. Unul dintre realizatorii ilustrației a fost Florian Mureșan, profesor de desen la Gimnaziul din Nagyszombat care a desenat întreg alfabetul de inițiale, cu motive românești, originale, foarte frumoase. Printre colaboratorii de seamă ai revistei s-au numărat Ion Agârbiceanu, Aron Cotruș, Liviu Rebreanu
Cosînzeana (revistă) () [Corola-website/Science/325392_a_326721]
-
socială. Printre ei se strecoară, din când în când, și oameni cinstiți, adică oameni cari să creadă sincer într-un ideal obștesc; dar omul politic își împrumută totdeauna credințele de la omul de stat. Poate fi mare orator, mare tactician, mare realizator; însă lumina ideilor sale este o lumină reflectată, de satelit. De regulă, îi lipsește viziunea originală, idealismul, forța morală și autoritatea, îl lipsesc adică atributele omului de stat; iar ceea ce îi prisosește e pasiunea puterii. Căci omul politic trăiește pentru
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]
-
Lace), pe care autorii i-au propus-o. Va avea șansa de a juca în varianta filmică a piesei, din 1969. Lillian și Dorothy Gish debutează în cinema în 1912. Surorile sunt recomandate de Mary Pickford, deja vedetă pe atunci, realizatorului David Wark Griffith. Surorile rămân de acum înainte în echipa viitorului inventator al Hollyoodului modern. Lillian mai ales, arată cu fiecare film în care joacă un talent interpretativ excepțional. În era regizorilor de film americani inaugurată de Griffith și alți
Lillian Gish () [Corola-website/Science/319715_a_321044]
-
care, a devenit apoi cea mai populară stea de cinema a anilor ’20. Actrița Lillian Gish ajunge chiar să regizeze un film, Remodeling Your Husband, cu Dorothy ca interpretă, în 1920. Dezvoltarea studiourilor și a star-sistemului îi exilează treptat pe realizatori în planul doi. O nouă generație se impune. Lillian Gish și d-l D.W.Griffith își întrerup colaborarea artistică: mentorul o sfătuiește pe actriță să-și diversifice cariera, în timp ce, pentru el începe un lent și dureros declin. Pentru compania
Lillian Gish () [Corola-website/Science/319715_a_321044]
-
luptând mult, de asemenea, pentru conservarea filmelor mute. S-a stins aproape centenară, în februarie 1993, la New York, după 88 ani de carieră ca actriță, din care 75 ani de cinema, ani în care a lucrat cu cei mai mari realizatori ai vremii.
Lillian Gish () [Corola-website/Science/319715_a_321044]
-
momentele colonizării Daciei de către romani, fiind structurat în două părți distincte: războiul și pacea. El se află pe locul 7 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Acest film a fost propunerea României la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 1969, dar nu a fost nominalizat în competiție. În anul 106, armata romană condusă de împăratul Traian (Amedeo Nazzari) a
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. El se află astfel pe locul 7 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. "Columna" a fost propunerea României la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 1969, dar nu a fost nominalizat în competiție. El a obținut totuși în același an Diploma de Merit la Festivalul Internațional
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
(n. în Hoogstraten, pe 24 februarie 1964) este un prezentator și jurnalist sportiv belgian, realizator de emisiuni pentru canalul public de televiziune flamand VRT. s-a născut pe 24 februarie 1964, în Hoogstraten, provincia Antwerpen, într-o familie în care ambii părinți lucrau în învățământ. El are un frate și o soră mai tânără. Prezentatorul
Lieven Van Gils () [Corola-website/Science/336221_a_337550]
-
de "a fi luat-o pur și simplu razna [de-a binelea]" (conform citatului, "Gehry had simply got it [totally] wrong."). Admiratori ai construcției au argumentat că atacuri de o factură similară au fost adresate lui Gustave Eiffel, unul din realizatorii Statuii Libertății din New York City, pentru opera sa cea mai reprezentativă, Turnul Eiffel din Paris. Exact ca și în cazul celebrului Turn, admiratorii construcției au argumentat că valoarea clădirii se va stabili în timp. Mult mai recent, Gehry a fost
Frank Gehry () [Corola-website/Science/303340_a_304669]
-
în coproducție cu Star-Film. Filmările au fost realizate în colaborare cu Studioului de producție film Cinerom R.A. și cu sprijinul Studioului Cinematografic București S.A., filmul fiind turnat pe platourile de la Buftea. Regizor secund a fost Stelian Stativă. La finalul filmului, realizatorii mulțumesc pentru sprijinul acordat S.C. „Carmen Silva” S.A. din Eforie Nord, Clinicii de Geriatrie și Gerontologie „Ana Aslan” din Otopeni și R.A. Romsilva. Filmările subacvatice au fost realizate de Tiberiu Lazăr, iar cele combinate de operatorul Nora Irimescu și de
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
dă foc curții boierești. "Neamul Șoimăreștilor" este primul film românesc în format „ecran lat-color”. El se află pe locul 5 în topul celor mai vizionate filme românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. În secvențele de început ale filmului, un narator anonim (care vorbește în numele lui Sadoveanu) precizează următoarele: "„Părea că i-a fost sortit țării acesteia și norodului ei să aibă hodina vântului și tihna valurilor. De la adormirea
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
relansat la 5 ianuarie 2001, fiind vizionat de încă 5.457 spectatori. "Neamul Șoimăreștilor" se află astfel pe locul 5 în topul celor mai vizionate filme românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Recenziile critice din perioada lansării filmului au fost mixte. Majoritatea criticilor cinematografici și-au exprimat nemulțumirea față de tratarea superficială a operei sadoveniene, considerând că regizorul a fost „ispitit de filmul de aventură în costumație exotică” și
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
inspirație; în opinia lor, filmul a fost golit astfel de „fiorul prozei sadoveniene”. Poetul Gheorghe Tomozei afirma într-un articol publicat în 1965 în revista Cinema că "„Drăgan a vrut să ecranizeze un roman clasic, sobru și dens, cu mijloacele realizatorului de superproducții, a vrut să împace logica dramaturgică a textului cu plastica filmelor de capă și spadă”". Analizând cele mai vizionate 10 filme românești ale tuturor timpurilor, tânărul critic Andrei Gorzo a avut cuvinte dure la adresa filmului "Neamul Șoimăreștilor", afirmând
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
fost capitală europeană a culturii împreună cu Luxemburg. În domeniul tehnic se pot nota realizări spectaculoase în domeniul aviației, făcute de Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Aurel Persu și Henri Coandă. Unul dintre întemeietorii ingineriei românești este Anghel Saligny —- remarcabil inginer constructor, realizatorul multor invenții și premergător mondial al științei construcțiilor metalice și de beton armat. În arhitectură, printre realizările semnificative, putem cita: Biserica Neagră, Castelul Bran, Castelul Huniazilor și Castelul Peleș. În epoca modernă, Ion Mincu este fondatorul școlii române de arhitectură
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
ca să-i ațâțe în împărțeala averii pe care Moromete o tot amână. Romanul lui Marin Preda inspiră o peliculă alb/negru pe care Vivi Drăgan Vasile înscrie un univers claustrat în suferință, ca un desen în cărbune. Remarcabil e că realizatorul și-a elaborat opera într-un dublu portativ: pe de o parte, ceea ce se petrece și se „joacă” direct în fața noastră; pe de alta, o serie de acțiuni esențiale redate printr-un dialog care vine din afara cadrului. Spre ex., la
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
al cotidianului „Atac”. Ion Marin a publicat în cotidianele la care a lucrat, precum și în alte publicații, peste 4.000 de articole, editoriale, anchete. Ion Marin este cunoscut și ca jurnalist de televiziune. În anul 1996, a fost angajat ca realizator la Televiziunea Română, iar între anii 1998-2002 a fost membru al Consiliului de Administrație a SRTV, perioadă în care a realizat numeroase anchete și talk-show-uri. Ca realizator de televiziune, a mai colaborat la Antena 1, Prima TV, TVRM, Nova TV și
Ion Marin (publicist) () [Corola-website/Science/319731_a_321060]
-
este cunoscut și ca jurnalist de televiziune. În anul 1996, a fost angajat ca realizator la Televiziunea Română, iar între anii 1998-2002 a fost membru al Consiliului de Administrație a SRTV, perioadă în care a realizat numeroase anchete și talk-show-uri. Ca realizator de televiziune, a mai colaborat la Antena 1, Prima TV, TVRM, Nova TV și OTV. Ca scriitor a debutat în anul 1977 în revista “Luceafărul”. A publicat proză în reviste literare, precum “SLAST”, “Luceafărul”, “Adevărul literar și artistic”, fiind inclus
Ion Marin (publicist) () [Corola-website/Science/319731_a_321060]