23,876 matches
-
nu exagerate. Fobia lui Eminescu față de străinism fanariot adresată liberalilor, considerați greci (inclusiv C.A. Rosetti) e cunoscută ca nedreaptă. A avut o adevărată obsesie împotriva lui Eugen Carada (a creat și substantivul colectiv "Caradale"), injuriat ca grec, deși, o recentă carte a d-lui M.S. Rădulescu despre elita liberală, demonstrează că n-avea, în arborele său genealogic, nimic grecesc. Și nici nu cred în precizarea d-lui N. Georgescu că Eminescu a înlocuit, în iulie 1882, în teoria păturii superpuse
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
Cristian Teodorescu Un recent sondaj de opinie pentru alegerile locale dezvăluie că afacerea Costea n-a avut nici un efect asupra cetățenilor cu drept de vot din București. Nu-mi prea vine să cred, dar nu pot acuza de minciună un institut de sondarea opiniei
Votul bucureștenilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17065_a_18390]
-
fi mai ușor urmărită ca în opera imaginarului călinescian." Judecățile de astăzi, păstrând aceleași înalte procente pentru Enigma Otiliei și Bietul Ioanide se pronunță mai direct față de Scrinul negru - vezi, bunăoară, punerile la punct ale lui Alexandru George, dintr-un recent articol publicat în Adevărul literar și artistic. Și nu numai. De altfel, în articolul antologat, Alexandru George recepționa critic opiniile călinesciene la adresa prozei românești interbelice - de magistru considerată de un psihologism exagerat, neavenit momentului cultural: "În timp ce G. Călinescu debita în
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
Pavel Șușară Recenta expoziție pe care Alexandra Nechita a deschis-o la București - și mai apoi la Cluj -, ambalată în nesfîrșite extazieri oficiale și în suspinuri mediatice pline, cum se spunea, pînă nu demult, ,,de aleasă simțire românească", a readus în discuție gravele
O bingotă: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17077_a_18402]
-
Imperiul semnificației: Umanizarea științelor sociale (The Empire of Meaning: The Humanization of Social Sciences) nu este un studiu teoretic conceput din perspectiva unui filozof cu viziuni personale și o contribuție distinctă la înțelepțirea umanității. Dosse scrie o istorie a filozofiei recente, rezumînd cu o concizie poate chiar suspectă mișcări intelectuale nu doar greu de redus la cîteva pagini de comentariu, ci uneori de-a dreptul imposibil, cel puțin imposibil fără riscul unei simplificări în pragul falsificării. Volume precum cel tradus de
Generozitatea filozofilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17063_a_18388]
-
greacă, franceză - care nu au putut substitui un cuvînt mai vechi în limbă, au fost rapid depreciate și s-au specializat pentru a marca propria "marginalitate". Cu această particularitate de uz, cuvîntul circulă astăzi din plin. Iată doar cîteva exemple recente, din surse publicistice: "cu un panseu despre revoluție sau despre poporul român"; "totul se reducea la meditații și panseuri" ("Evenimentul zilei", 2307, 2000, 8); "un recent tele-panseu al venerabilului șef de partid" ("Dimineața" 1997, 8 iulie, varianta pe Internet); "mi
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
Cu această particularitate de uz, cuvîntul circulă astăzi din plin. Iată doar cîteva exemple recente, din surse publicistice: "cu un panseu despre revoluție sau despre poporul român"; "totul se reducea la meditații și panseuri" ("Evenimentul zilei", 2307, 2000, 8); "un recent tele-panseu al venerabilului șef de partid" ("Dimineața" 1997, 8 iulie, varianta pe Internet); "mi se părea că acest panseu simplu nu-și mai are locul" ("Ziua", 12 ianuarie 1998, editorial, varianta pe Internet). Deprecierea lui panseu a fost provocată în
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
nomade, cuprinde însemnări referitoare la perioada 1990-1996. Un volum anterior, Nori peste balcoane, se referea la perioada dinaintea revoluției și n-a rămas fără ecou în România. Ambele cărți impun prin gravitate, prin capacitatea de a înțelege de la distanță istoria recentă a unei țări constrânse la o originalitate tragică și printr-un surprinzător sentiment al responsabilității (pe autoare o îndurerează situații pe care noi înșine, cei prejudiciați, le privim resemnați). Clarviziunea Sandei Stolojan este susținută de o serioasă și multilaterală pregătire
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
instituțiilor comuniste din România, nimic nu a cunoscut o manifestare mai dezlănțuită (nici măcar lăcomia și raptul economic) decît năzuința reprezentării simbolice și iluzia proiecției în eternitate. De la victimele celor cincizeci de ani de teroare comunistă la supraviețuitori și de la victimele recente, din decembrie '89, la răniți și la urmași, ca să nu mai punem la socoteală și scadențele timpurilor istorice, s-au întrecut cu toții, direct sau prin legatari mai mult sau mai puțin îndreptățiți, să-și fixeze efigia într-un monument public
Ieșirea din fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17111_a_18436]
-
Rodica Zafiu Vorbind săptămîna trecută despre cele cîteva cuvinte în -iot care mențin activ sufixul în română (și între care cel mai important e fanariot), ca și de invențiile mai recente, glumețe, produse prin adăugarea aceluiași sufix (doimaiot, mangaliot, iașiot), aminteam că reprezentantul cel mai frecvent și mai semnificativ al seriei derivative este, în momentul de față, mafiot. Cuvîntul a fost, după toate probabilitățile, adapatat în română, chiar cu ajutorul sufixului în
Mafiotic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17109_a_18434]
-
mafioso; de altfel, în multe limbi - franceză, engleză etc. - el a fost preluat chiar în această formă. Semnalat încă din anii î70, acceptat de DEX chiar de la prima sa ediție (1975), cuprins și în prima ediție a Dicționarului de cuvinte recente al Floricăi Dimitrescu (1982), termenul a cunoscut o răspîndire extrem de rapidă. Că nu a rămas în forma italiană, cu finala vocalică, e normal: putem presupune că s-a manifestat și în acest caz tendința românească de a nu păstra într-
Mafiotic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17109_a_18434]
-
de protecție" ("Evenimentul zilei" = EZ 336, 1993, 5); "Mafiotul brăilean Crăcănatu a fost atacat cu gloanțe" ("Libertatea" 1784, 1996, 24). A apărut chiar derivatul mafiotism, semnalat de Adriana Stoichițoiu, înregistrat în cea de-a doua ediție a Dicționarului de cuvinte recente (1997) și ușor identificabil în paginile publicațiilor actuale: "V.G. îl acuză pe R. G. de mafiotism" (VIP 1998); "transformă relația de vîrstă într-un soi de mafiotism de nepătruns" ("România literară" = Rlit 1997). Procesul de extindere semantică manifestat de întreaga
Mafiotic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17109_a_18434]
-
a înțelege că sîntem noi, noi înșine, cei care ne "separăm" de propria noastră istorie, de adevărurile trăite - în numele unor perspective "post comuniste", teoretice sau direct interesate. Un cui prodest? ar fi necesar, ca o etichetă, multor publicații - volume, articole - recente. Ana Blandiana a rămas o conservatoare, întemeietoare și "paznică" a Memorialului Sighet (și acesta, de atîtea ori blamat!). A vorbit la Casa Românească în fața unui public de vîrstă matură (mulți, cu părul alb), foști deținuți politici, alese personalități ale (ceea ce
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
le-am spus noi să plece!") sau odihnească-se în pace - români necunoscuți și uitați - risipiți în zările lumii! P.S.: Pentru cei ce vor să înțeleagă rolul elitelor în viața României, definitiv lămuritoare sînt vorbele doamnei Monica Lovinescu, dintr-un recent interviu: "nu am de ce să mă întorc, din moment ce nu am plecat niciodată". ("Observator cultural", 2, p. 18) Niciodată adevăratele elite nu au părăsit România. Ele au fost distruse, alungate, îndepărtate, exilate - dar în forul lor interior, întotdeauna prezente în România
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
mai bine să fi apărut în poză vreun erou de telenovelă: chipul d-lui Lis nu prea inspiră un asemenea cardio-vot. În ceea ce îi privește pe cei doi candidați aflați în partea de sus a sondajelor de opinie pentru București, recentul liberal George Pădure și mai vechiul său contracandidat din partea PDSR-ului, Sorin Oprescu, aceștia se feresc de mesaje umoristice sau de o originalitate care ar putea fi speculată de adversar ori de presă. Asta nu l-a scutit pe actualul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17133_a_18458]
-
franceză), Arundhati Roy (scriitoare indiană), Aitana Sanchez-Gijon (actriță spaniolă), Kristin Scott-Thomas (binecunoscuta actriță franco-britanică), Barbara Sukowa (actriță, Germania), Jonathan Demme (regizor, SUA), Jeremy Irons (actor, Marea Britanie), Patrick Modiano (scriitor francez) și Mario Martone (regizor, Italia). Apropo de Italia, pe scena recentei ceremonii de decernare a premiilor cinematografiei italiene, David di Donatello, Cannes-ul a fost ținta unor insistente reproșuri nevoalate: toată Italia fierbe pentru că în competiția Cannes-ului 2000 n-a încăput nici un film italian, în timp ce figurează patru filme franceze și
Și va fi Cannes 2000 by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17130_a_18455]
-
tradiție. Singulare și exemplare rămân în epocă evoluțiile Emiliei Petrescu, Marthei Kessler, cele ale lui Helmut Plattner sau Kurt Mild. Oratoriile bachiene, cantatele, puteau fi programate doar în urma unor aprobări speciale sau... lipseau cu desăvârșire. În aceste condiții, la Radio, recenta săptămână de muzică bachiană, organizată de Direcția Formațiilor Muzicale, s-a constituit - se poate spune - într-o inițiativă de quasi pionierat. Pregătit minuțios încă din stagiunea trecută - așa cum se procedează la casele cele mari! - evenimentul a dispus de percutanță și
BACH al nostru cel de toate zilele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17112_a_18437]
-
Rodica Zafiu Între englezismele recente de largă circulație se numără și sintagma second hand, folosită în genere ca determinant invariabil al unui substantiv, pentru a desemna o marfă revîndută, reutilizabilă, în opoziție cu cea nouă ("un televizor color second-hand" - "Evenimentul zilei" ( EZ 658, 1994, 4
"Secănd" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15801_a_17126]
-
fine, descoperim că actualul președinte al Chinei Jiang Zemin, a cărui carieră majoră a început după demisia lui Zhao Ziyang, n-a fost pătat de sîngele tinerilor uciși în piața Tiananmen. Textul Feliciei Antip ne prilejuiește o lectură pasionantă. * Un recent număr din RAMPA ȘI ECRANUL conține un dosar Caragiale în care sînt republicate principalele studii consacrate scriitorului (care va împlini peste cîteva luni 150 de ani!) de la acela al lui Maiorescu la cele contemporane. Utilă recapitulare! * Reapare publicația argeșană CALENDE
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
prin Eminescu și nuvelele lui Caragiale, pentru a ajunge la oniriști și la descripțiile minuțioase din proza lui Cărtărescu. Nu la fel de puternică e investigarea teoretică a temei; avînd însă în vedere circulația internațională a ideilor, mai mult sau mai puțin recentele preocupări de prin alte părți pentru constituirea unui corpus literar oniric și pentru analiza sa ar putea produce și la noi o creștere a interesului în domeniu. Din perspectiva lingvisticii textului și a analizei discursului, întrebarea principală este în ce măsură povestirea
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
colocvial al autorului. Georges Duby, Doamnele din veacul al XII-lea, trad. Maria Carpov, col. "Biblioteca de artă. Arte. Civilizații. Mentalități", Editura Meridiane, București, 2000, 344 pagini. Ideea de iudaitate O carte sobră și foarte solid construită (și de asemeni recentă: 1996, Tel-Aviv) este cea a filosofului israelian Yirmiyahu Yovel despre complicatul sistem de relații care există între filosofiile lui Hegel și Nietzsche și ideea de iudaitate. Subtitlul ei, O enigmă întunecată, este poate puțin prea facil și melodramatic pentru o
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
special, de surse. Am păstrat o anume distanță față de acest mod de gândire, pe care l-am găsit mereu fertil, dar prea închis în sine, în pericol de a forma o nouă scolastică pe cale de a friza ridicolul. Cărțile mele recente sunt și mai adânc înrădăcinate în terenul care a dat naștere acestor cercetări (etnografie, lingvistică, fiziologie etc.). Ele au avut tendința de a se îndepărta de simplificările epocii. Știți să aruncați în aer și să prindeți cu abilitate cuvintele, limbajul
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
noi, fără a se întreba nimeni care este locatarul ei cel mai îndreptățit și dacă nu cumva celălalt ar trebui să se mute). Un lucru e sigur: televiziunea nu pune capăt destinului cărții, cum bănuia McLuhan acum cîteva decenii (experiența recentă, eșuată, a unor edituri americane de a promova c.d.-romuri în loc de cărți arată acest lucru), dar îi găsește un alt mod de întrebuințare, care, în cele din urmă, conduce tot la lectură. Sînt destul de optimist în această privință. Omul
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15850_a_17175]
-
sancționa și aproba. Alecsandri a recunoscut în declarația șefului Foreign Office-ului informările ambasadorului otoman la Londra. În consecință, pledă convingător pentru restabilirea adevărului istoric, demonstrînd că Principatele române nu țintesc la desprinderea de Poartă, insistînd că în anii relativ recenți cînd foametea a bîntuit Irlanda, sprijin le-a fost grînele din Principate care, de fapt, doresc să-și vîndă avantajos grînele pentru a achiziționa produse manufacturiere engleze. Ba chiar că dubla alegere a domnitorului de către români e un act de
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
primul glosar de argou apărut după 1989 (T. Tandin, Limbajul infractorilor, 1993); e însă prezent în dicționarele specializate care i-au urmat: Nina Croitoru-Bobârniche, 1996, Anca Volceanov - G. Volceanov, 1998. A fost înregistrat de Florica Dimitrescu, în Dicționarul de cuvinte recente (DCR2), ediția a II-a, 1997, cu sensurile "urât" și "antipatic, nesuferit" și cu atestări orale "niște blugi... nașpa", "cel mai nașpa individ din sud-estul Europei". E cert că nașpa reprezintă o trunchiere a adjectivului nașparliu, care circulă în paralel
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]