2,414 matches
-
direct următorilor receptori: 1) piloților aflați În avioane, gata de a porni și rula spre pista de decolare-aterizare; 2) pilotului cu numele Ilie, aflat În avion, cu motorul pornit, aflat În procedură de decolare. Pe lângă aceștia, enunțul a mai fost receptat de: 1) toți piloții (aerodromului) aflați În aer În acel moment; 2) “Krugul”, un centru de dirijare a avioanelor aflate În procedura de aterizare; 3) personalul cu diferite atribuțiuni aflat În punctul de conducere a zborului, Împreună cu conducătorul zborului, Startul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
prin radio, În această etapă a decolării, patru aprobări: pentru pornirea motorului, pentru rulaj, pentru intrarea la pistă și pentru decolare. În consecință, enunțul produs de 326, face parte dintr-o schemă mentală familiară lui. În momentul În care a receptat, prin mijloace radio, apelativul Startule, schema logică memorată a procesului de decolare a Început generarea enunțului stereotip pentru prima aprobare: Sunt ... , aprobați decolarea. Substantivele În discuție, cărora le lipsesc, În forma de suprafață a enunțului, predicatele, sunt așezate, automat, de către
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
o negație explozivă, Însoțită de elemente paraverbale care exprimă uluirea: Nuu! Este uluirea care reflectă prăpastia dintre așteptările sale (construite pe o anumită perspectivă asupra contextului general și asupra contextului receptorului și emițătorului) și semnificația enunțului pe care tocmai Îl receptase. Printr-o succesiune de expresii lingvistice eliptice și incorecte gramatical, ea pune la dispoziția președintelui datele contextuale reale: 1) românii sunt săraci și nu au bani să plătească asigurări pentru case (... dacîmi dați dumneavoastrî), 2) profesorii trăiesc foarte greu În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
raport Între frame/schema și ocurență. Rumelhart, Încercând să explice coerența, din perspectiva interpretului, a unui set de propoziții care aparent nu au nici o legătură una cu cealaltă - dar sunt produse Într-un anumit frame observă că, În timp ce propozițiile sunt receptate, “schemele sunt activate, evaluate, Îmbunătățite, eliminate”,<ref id=”104”>Apud. Butler 1984, p. 4 referință </ref> astfel Încât relevanța reciprocă a propozițiilor ce conferă coerență Întregului act de comunicare este ușor detectabilă. Butler consideră că aceste frames și schemata sunt “corespondenții
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
temelia procesului de interpretare. Un enunț este generat de o intenție care este o stare mentală unică și irepetabilă, ce nu poate fi captată decât dacă interpretul este martorul indicilor, unici și irepetabili, produși de emițător, adică dacă el, interpretul, receptează enunțul În contextul producerii lui. Interpretul nu purcede la prelucrarea enunțului, decât dacă este sigur că acesta Îi este adresat lui, fapt ce se poate constata doar dacă el, interpretul, se află Într-o relație directă cu indicii care sunt
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
reacționeze „pozitiv” (În sensul Îndeplinirii nevoii locutorului) În raport cu ei. Odată ce enunțul (atît semnele verbale cît și cele para și non verbale care le Însoțesc) i-a fost adresat, receptorul se află În poziția, dată fiind intenționalitatea acestuia, de a-l recepta și descifra pentru a recupera informația de bază, acel ceva pe care locutorul a dorit să-l transmită. Prin urmare, receptorul este pus În fața unei sarcini de executat. Dar, pentru că nu el este inițiatorul, pentru că sarcina vine din exterior, ea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
conceptul a fost mai des folosit, cu cât el face parte din scheme procedurale frecvent folosite de către individ, cu atât este mai ușor accesibil. Conceptele cheie din propozițiile de mai sus sunt: pepene, foc, gogoșari și protagonist. Ele au fost receptate și decodate aproape simultan. Cel mai puțin pertinent dintre acestea este protagonist; cuvântul nu Îi este cunoscut vânzătorului V; chiar dacă are intrare lexicală (e posibil să-l mai fi auzit), nu are intrare enciclopedică (sau are una care conține ipoteze
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
identificarea intenției de comunicare a oricăruia dintre posibilii emițători este foarte importantă. Dacă lucrurile ar sta altfel și receptorii nu ar selecta enunțurile optim pertinente, s-ar crea un haos În comunicare cu consecințe foarte grave asupra securității zborului. Startul, receptând la rândul lui enunțul lui 326, nu a avut nici o problemă În a-l considera maxim pertinent pentru el. Mediul cognitiv Împărtășit de el și 326 conținea mult mai multe ipoteze față de cel Împărtășit de 326 și Krug. Printre acestea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
fi să-i ceară acestuia să expliciteze el propriul său enunț anterior. 4.3.2.2. Eliminarea ambiguităților gramaticale Să considerăm următorul schimb verbal Între doi necunoscuți A: O moară pe aici? B: Este una mai la vale, pe stânga. Receptând enunțul, B se confruntă, Într-o primă etapă, cu un alt tip de ambiguitate decât cea semantic-lexicală, o ambiguitate de natură morfologică. În urma decodării, el obține două forme logice: Într-una, omoară constituie un singur cuvânt funcționând ca verb; În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
difuzate prin radio sau TV) este existența a două categorii de receptori: interlocutorul, care, aflându-se În centrul deictic al discursului, este parte activă a dialogului (interacționează cu locutorul) și ascultătorii/ telespectatorii care, neaflându-se În centrul deictic, pot doar recepta și interpreta enunțul, nu și interveni - spre deosebire de convorbirea radio din timpul zborului, unde există mai mulți receptori, dar toți, fără nici o restricție, pot deveni emițători. Din această a doua categorie, emițătorul Își alege o subcategorie Țintă unde dorește să ajungă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
acestea pot conduce către concluzia implicitată Președintele sugerează că, În condițiile economice și sociale actuale, o soluție posibilă de mărire a salariilor profesorilor din Învățământul preuniversitar ar fi mărirea normei didactice. care poate fi considerată optim pertinentă. Diferența față de mesajul receptat de primul profesor este evidentă: componenta atitudinală a mesajului nu mai este contra, ci pro locutor. Totul Începe În momentul În care se trece la accesarea ipotezelor contextuale. În primul caz, În nicio ipoteză nu se identifică o nuanță pro
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
abordarea funcțională și aplicativa a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte și eficiente. Tot în orele de comunicare, la clasa a IlI-a, se vizează: · stimularea capacității elevilor de a asculta și a recepta mesaie specifice activității școlare și vieții cotidiene, de a reacționa adecvat la înțelegerea sau neînțelegerea acestora; · dezvoltarea deprinderilor de aplicare a normelor dialogului în relații interpersonale; · însușirea unor cunoștințe de fonetica și aplicarea acestora în: pronunțarea, articularea și accentuarea corectă
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
supervizor, care i-a învățat pe alții teoria și cum să lucreze cu mine. ABA era ca un amalgam: terapie, joacă, televizor, recompensă, pauze. Așa se desfășura o zi normală. De fapt, cum funcționează ABA? Practic, tot ceea ce copilul tipic receptează automat, cel autist trebuie să învețe mecanic. Pentru el, lumea e ca un puzzle pe care trebuie să-l întregească. Radu ia un creion și o foaie de hârtie. "Să vă explic. Prima dată e învățarea mecanică". Și trasează un
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
cartea trece printr-o criză profundă, la nivel național, dar și la nivel internațional. Interesul pentru lectură scade rapid, pe măsură ce calculatorul oferă informații utile într-un timp record! Imaginea are un impact mult mai puternic decât cuvântul scris și este receptată cu mult mai mare ușurință. Copiii citesc din obligație! Un elev, care inițial nu are nicio atracție pentru lectură, pe măsură ce acumulează cunoștințe care îl interesează, și, pe baza lor dobândește capacități și competențe pe care nu și le-ar fi
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
ansamblurilor care se suprapun parțial - inteligența și creativitatea se suprapun în unele privințe, dar nu și în altele (R.J.Sternberg , Linda A. O′ Hara, 2005, pp.200-201). C. Stilul perceptiv Este modalitatea de reacție cognitivă la problema urmărită. Subiectul poate recepta problema: global (hipersintetic); cu detalii puține (sintetic); cu detalii multe (analitic); cu foarte multe detalii (hiperanalitic). Aceasta dimensiune stilistică a intelectuluui se poate măsura cu ajutorul testului Rorschach. M. Bejat a demonstrat că subiecții creativi aparțin în proporție de 83% tipului
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
ritmul este una din valențele importante ale formei semnificante în pictură. El consideră că în Regentesses of the Old Men’s Alms House ritmul atrage atenția asupra conexiunii pictorului cu grupul de personaje portretizate, asupra modului în care Hals este receptat ca pictor al timpului său și asupra modului în care pictorul privește subiectul picturii”. În Philosophy of Art. A Contemporary Introduction Noël Carroll consideră că Art de Clive Bell este un text care arată că forma semnificantă ca: „dispunere a
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
asemenea, întrebări despre măsura în care diferite categorii de manifestări sau experiențe umane pot fi caracterizate ca fiind ritmice. Teoria și analiza ritmului evoluează astfel, în gândirea modernă, spre abordări care consideră că ritmul depinde de felul în care este receptat. În Paul Valery and the Search for Poetic RhythmDavid Evans notează, de exemplu, faptul că Valery refuză modelul romantic al mimesisului ritmic, fondat pe cosmos, natură sau corp uman și demonstrează că ritmul nu semnifică prin patternuri, ci prin suprapunerea
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
în șase din cele nouă secvențe ale prozei care reprezintă un guitarist și care oferă posibilitatea descoperirii unei muzicalități de dincolo de realitatea fizică a lumii. În acest context în care se consideră că ritmul depinde de felul în care este receptat, s-ar putea vorbi și despre: „ritmul unui edificiu, despre ritmul unei statui” sau despre ritmul unei picturi, pentru că: „neobosită, mâna artistului dă formă lucrurilor și gândurilor cu creionul, cuțitul sau pensula...privitorul percepe contururile ieșite din mâna artistului ca
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
dezechilibru, tensiune, unitate, disparare, abatere sau contrast înțelese ca forme semnificante ale picturii. Sunt valorificate contribuțiile lui David Evans, Eric Prieto și Henri Meschonnic în care ritmul evoluează spre abordări specifice se află în relație cu modul în care este receptat. Sunt formulate întrebări specifice despre felul în care pot fi stabilite locurile ritmice ale picturii și despre felul în care privirea ritmanalitică dezvoltă ritmul pictural și pune imaginea în forma narațiunii. Sunt formulate răspunsuri specifice legate de tentația de a
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
tipuri de comunicare: * comunuicarea aparentă: deși partenerii sunt într-o relație "față în față", raporturile dintre ei rămân formale în ciuda faptului că educatorul emite mesajul său educațional (și poate face acest lucru cu destul de multă competență), căci destinatarul nu-l receptează sau îl receptează fragmentar, confuz, neimplicându-se suficient în actul recepției. (Consecința, schimbul de semnificații nu se produce). * comunicarea autentică: exploatând faptul că se află "față în față" cu partenerii săi, educatorul ca principală sursă de influență educativă, emite mesajul
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
comunuicarea aparentă: deși partenerii sunt într-o relație "față în față", raporturile dintre ei rămân formale în ciuda faptului că educatorul emite mesajul său educațional (și poate face acest lucru cu destul de multă competență), căci destinatarul nu-l receptează sau îl receptează fragmentar, confuz, neimplicându-se suficient în actul recepției. (Consecința, schimbul de semnificații nu se produce). * comunicarea autentică: exploatând faptul că se află "față în față" cu partenerii săi, educatorul ca principală sursă de influență educativă, emite mesajul său (cu funcții
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
se află "față în față" cu partenerii săi, educatorul ca principală sursă de influență educativă, emite mesajul său (cu funcții simultane în plan educativ și interpersonal), fiind preocupat explicit de modul în care se realizează recepția (cât de bine e receptat mesajul, cât de bine e înțeles, cât de bine e asimilat, cum e prelucrat, care sunt reacțiile de răspuns ale interlocutorilor). Consecința, schimbul de semnificații se produce deoarece receptorul participă activ la relația de comunicare, acest fapt fiindu-i favorizat
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
pe care a știut să-l contureze și, la rigoare, în metoda folosită. Perioada actuală, cu tendințele manifestate de practicare a unor deschideri către istoria problematizată, de tip neevenimențial, este mai aptă decât au fost contemporanii lui Hasdeu, să-l recepteze pe acesta la justa lui valoare, care îl recomandă ca pe un precursor autentic al “istoriei totale”, către care se tinde astăzi.
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
pe care a știut să l contureze și, la rigoare, în metoda folosită. Perioada actuală, cu tendințele manifestate de practicare a unor deschideri către istoria problematizată, de tip neevenimențial, este mai aptă decât au fost contemporanii lui Hasdeu, să-l recepteze pe acesta la justa lui valoare, care îl recomandă ca pe un precursor autentic al istoriei totale, către care se tinde astăzi.
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
citirea și interpretarea unor cuvinte. Greșelile dintr-un mesaj scris necesită un efort substanțial pentru a fi corectate datorită lipsei de feedback imediat și de recreare a mesajului. Comunicarea orală are lor prin asigurarea unui mediu în care sunetele sunt receptate în timp real. Acest tip de comunicare este dinamic, participativ, rapid și poate primi feedback-ul imediat. Limbajul de comunicare oral direct, față în față, este dat de semnalele sonore și semnalele vizuale. Comunicarea paraverbală însoțește și sprijină comunicare orală
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]