2,720 matches
-
modelelor sale; �n sf�r?it, se explic? prin contribu?ia teologiei, tehnologiei ?i este-ticii gotice la rela?iile societ??îi vremii cu sacrul ?i cu profanul, cu misticul ?i cu ra?ionalul. Doar Italia r?m�ne pu?în receptiv? la limbajul arhi-tectural gotic. �ntr-adev?r, chiar dac? exemplele cisterciene (Fossanova, 1187-1208) încît? pe unii arhitec?i italieni s? fac? bol?i pe intersec?îi de ogive, spa?iul interior astfel ob?inut p?streaz? ni?te propor?îi ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
aceast? preferin?? pentru stilul modern. Anglia Mai mult dec�ț ancorarea �n tradi?ia gotic?, schisma anglican? (1530), care respinge domină?ia religioas? ?i cultural? a Romei (1533) ?i promoveaz? Reforma, face că arhitectura britanic? s? fie foarte pu?în receptiv? la italienism. Tot �n aceast? perioad?, clerul fiind constr�ns s? opreasc? construirea de catedrale din lips? de fonduri, doar edificiile laice consimt la c�teva elemente ornamen-tale italienizante, p�n? c?tre 1550 (Hampton Court, �nce-p�nd din 1515
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
copiilor și față de copii în general, generează un stil pedagogic individual . întrebarea este: ce anume din contextul pedagogic specific procesului instructiv-educativ contribuie la modelarea și adoptarea stilului pedagogic? în opinia specialiștilor, un cadru didactic ar trebui să acționeze în mod receptiv, flexibil și centrat pe aplicabilitatea cunoștințelor transmise, având în centrul atenției cerințele educaționale specifice elevilor în funcție de particularitățile individuale și de vârstă. Având în vedere că învățământul actual are un pronunțat caracter formativ, cadrul didactic trebuie să fie orientat spre adoptarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
personalul școlii; să vegheze la calitatea educației și a condițiilor în care se desfășoară procesul didactic; să mențină contactul permanent cu părinții/tutorii copiilor pe tot parcursul activităților școlare desfășurate de aceștia în școala pe care o conduce; să fie receptiv la noile schimbări din societate și să mențină o strânsă legătură cu reprezentanții comunității locale; să vegheze la calitatea morală și profesională a cadrelor didactice și a specialiștilor din școală; să fie un model de acțiune pentru personalul școlii, părinți
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
înțelegerii schimbărilor, inevitabile în școală. Experiența a arătat că, în condițiile schimbării, unele cadre didactice sunt mai conștiente de importanța perfecționării lor profesionale, explorând și identificând noi strategii de ameliorare a procesului didactic. în mod asemănător, unele școli sunt mai receptive la necesitatea creării unei atmosfere care să încurajeze dezvoltarea profesională. Numeroase studii și experiențe practice au scos în evidență unele aspecte referitoare la natura și rolul schimbării procesului de management în școală. în acest sens, putem sublinia următoarele aspecte: schimbarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
cât și în afara clasei. În scopul susținerii procesului managerial din școlile incluzive, s-au elaborat o serie de indicatori de incluziune, prin raportare la aceste trei dimensiuni (UNICEF și MEN, 1999): a) Indicatori pentru evaluarea dezvoltării culturii incluzive: școala este receptivă la toate categoriile de elevi; școala caută în mod activ să-și dezvolte relațiile cu comunitatea locală; diversitatea elevilor este privită ca o resursă de valoare; profesorii își cunosc și își valorizează elevii; elevii sunt valorizați în mod egal; părinții
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
evaluarea prognozei și stabilirea unei metodologii recuperativ compensatorii. Pentru o psihodiagnoză riguroasă și pentru alcătuirea unui program de recuperare eficient, analiza trebuie să cuprindă și date obținute prin anamneză, chestionar, observație etc. Subiectul care prezintă anumite deficiențe este mult mai receptiv dacă probele respective au o componentă ludică sau dacă sunt aplicate sub forma unor jocuri. Toate acestea permit constituirea profilului psihologic al persoanei și evaluarea prin prognoză a evoluției sale ulterioare, care va fi cu atât mai validă cu cât
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
în culori. În sfârșit, există distincția, utilă pentru cititorul de poezie, între imaginile "legate" și imaginile "libere": cele dintâi, imaginile auditive și musculare, apar în mod necesar chiar când citim numai pentru noi și sunt aproximativ aceleași la toți cititorii receptivi; celelalte imagini, vizuale și de altă natură, diferă în mod apreciabil de la o persoană la alta sau de la un tip la altul. *4 247 Următoarele concluzii generale ale lui I. A. Richards, formulate în lucrarea sa Principles of Literary Criticism
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
a pregătirii sale didactice; - Educatorul trebuie să încurajeze limbajul în manifestarea curiozității și a bucuriei descoperirii personale; - În actul didactic trebuie să se evite situațiile prin care se recurge la utilizarea „adevărurilor gata făcute”; Elevul este sensibil la frumos și receptiv la creativitatea profesorului. Atitudinea acestuia poate fi un factor stimulator sau inhibitor al creativității; Cadrul didactic trebuie să găsească noi soluții, simple și elastice pentru valorificarea maximă a rezervelor de creativitate și inteligență existente la elevi. Istoria pedagogiei prezintă toate
Caleidoscop by Mirela Blînda () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93233]
-
însușirea cunoștințelor matematice se străbat anumite etape ierarhizate și ordonate în funcție de vârsta și gradul de școlarizare a copilului surd. În procesul dezvoltării antropogenice a ființei umane pot fi delimitate perioade optime în care copilul cu deficiență de auz este deosebit de receptiv la anumite tipuri de activitate, perioadă în care achizițiile dintr-un domeniu sau altul se realizează temeinic și cu efort minim. Orice devansare forțată sau întârziere în antrenarea copilului la activitatea respectivă necesită un efort sporit și un timp mai
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
G. G. Antonescu promova, de altfel, și subordonarea bacalaureatului acestui principiu, arătând că în forma stabilită prin legea ministrului Angelescu, acest examen era supus materialismului didactic, evaluând cunoștințele elevilor dobândite prin memorare, și nu judecata individuală. Bacalaureatul reflecta astfel caracterul receptiv al liceului ce devenea doar o "școală de chauffage" pentru examenul final 74. Dacă astfel de preocupări sunt de apreciat, indicând totodată deficiențele din sistemul românesc de învățământ, transpunerea în practică a principiilor pedagogice inovatoare a întâmpinat, firește, dificultăți. Anii
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Ioan Alexandru, Marin Preda, Ion Lăncrănjan, Dumitru Radu Popescu. Am spune că este exemplară această generoasă cuprindere exegetică ce nu exclude aproape nici un nume de referință din câmpul percepției critice. Vladimir Streinu este fundamental un spirit "transparent", în sens maiorescian, receptiv la varii modalități creatoare, la varii cristalizări literare, expresiv-stilistice și ideatice. Criticul tinde spre o cuprindere din ce în ce mai largă a literaturii, printr-o asumare gradată a valorilor consolidate, prin aderență simpatetică, în ample cercuri concentrice, dinspre național spre universal. Un mic
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
un sâmbure de gratuitate care să ne dea iluzia că autorul și-a uitat măcar din când în când scopurile instructive." IV. ÎN OGLINZILE CRITICII ȘI ISTORIEI LITERARE Încă de foarte tânăr, Vladimir Streinu a avut parte de o critică receptivă. Cei mai importanți exegeți ai perioadei interbelice - E. Lovinescu, G. Călinescu, Șerban Cioculescu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu - sau aplecat asupra creației poetului și mai târziu a criticului literar. Axa receptării critice a autorului Ritmului imanent nu are sinuozitățile derutante, obișnuite în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Mișcarea Patriotică „Pro Moldova”, Uniunea Veteranilor și Asociația oamenilor de știință „Nicolae Milescu Spătaru”. Activitatea lor s-a sprijinit, după 1994, și pe prevederile referitore la limbă cuprinse în noua Constituție. Aripa radicală a PDAM s-a dovedit cea mai receptivă la acțiunile organizației „Pro Moldova”, asigurând prezența materialelor acesteia în publicațiile „Moldova Suverană” și „Nezavisimaia Moldova”, controlate de Guvern și finanțate de către acesta. În 1998, cu ocazia alegerilor parlamentare, CC al PCRM lansa declarația „Să oprim românizarea țării!”, prezentată fostului
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
doar 30% din ei înțelegeau limba rusă dezmint răspânditele teze despre rusificarea lor”. Ceea ce nu înțelege domnul Cornea este că procesul de deznaționalizare al unui popor începe cu elitele acestuia, după care convertirea maselor, în marea majoritate analfabete și puțin receptive la ideilor moderne, așa cum erau în secolul XIX, este doar ceva mai mult decât o formalitate. Ori rusificarea s-a îndreptat, în primul rând, împotriva marilor familii boierești, ce au fost incluse, în cea mai mare parte, în pătura aristocratică
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de mediu, de ocrotirea lui și de formarea la elevii de vârstă școlară mică a unei conduite ecologice. Am ținut cont că în această etapă a vieții lor, echilibrul psihic este armonios, setea de cunoaștere este inepuizabilă, când sunt foarte receptivi la tot ce se petrece în jurul lor, este momentul cel mai important ce trebuie folosit cu înțelepciune pentru a face cunoscute, prin modalități variate, formele de viață existente în mediul înconjurător, pentru a-i învăța să le prețuiască și să
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93236]
-
critic. Produsul creator de tip pedagogic angajează cel puțin nivelul inventivității, situat Între creativitatea semnificativă doar În sens individual și cea relevantă În plan social. La acest nivel ,,nu ajung decât puțini indivizi” și anume ,,cei mai flexibili și mai receptivi la prelucrări simbolice pe spații largi” (Landau, Erika). Învățământul determină creșterea numărului acestora tocmai datorită exercițiului de creativitate angajat permanent la nivelul lecției, orei de dirigenție etc., care solicită educatorului adaptarea continuă la situații noi, imprevizibile, În regim de viteză
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Rodica DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93099]
-
se străduiește cu deplin succes să valorifice cunoștințele și competențele dobândite atât la Universitatea de Vest din Timișoara, ca studentă, cât, mai ales, pe cele dobândite în cei patru ani (1999-2003) în cadrul pregătirii doctoranturii din Statele Unite ale Americii. Sensibilă și receptivă la tot ceea ce se întâmplă semnificativ în jurul său, având o putere de muncă, o cultură, o curiozitate de cunoaștere și o dotare intelectuală cu totul remarcabile, Georgina Oana Gabor a ajuns poate cea mai competentă personalitate din domeniul comunicării interculturale
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de Institutul de Cercetări Social-Politice, înființat de profesorul Ioan Biriș, sub egida Facultății, încă din 2005, dar care "produce" abia din 2013, de când profesorii Florin Lobonț și Octavian Repolschi au devenit Director, respectiv Secretar Științific. Profesorul González a fost extrem de receptiv vizavi de apelul meu și mi-a trimis prin e-mail un rezumat al "argumentelor tari" pe care orice reprezentant al abordărilor calitative ale fenomenului comunicațional le poartă, ca pe tot atâția "ași în mânecă", mereu în minte, că poate, cine
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
acțiuni specifice de comunicare politică, lobby, advocacy, stabilesc o relație de control cu cei aflați în funcții. Promițând susținere politică și amenințând cu retragerea ei, grupurile organizate ale societății civile îi determină pe politicienii aleși să fie mai responsabili, mai receptivi și mai eficienți. Răspunsul din partea cetățenilor este o cerere ridicată de soluții, în continuare, dar dublată de satisfacție, încredere și moderație partizană. Așa ar arăta cercurile virtuoase ce conduc funcționarea democrației moderne. Și este ușor să ne imaginăm cum arată
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
stabilește cine are drept de joc, care sunt regulile jocului și care este miza acceptabilă. Din această perspectivă, consideră autorii, o societate civilă democratică necesită un stat democratic, iar o societate civilă puternică are nevoie de un stat puternic și receptiv (responsive). Pentru că statul democratic este chemat să medieze conflicte, ascultând și canalizând cererile multiple ale cetățenilor, exprimate atât de asociațiile civice, cât și de cele politice. Din descrierea participării la organizații voluntare știm că există diferențe semnificative între țări în funcție de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
acțiuni specifice de comunicare politică, lobby, advocacy, stabilesc o relație de control cu cei aflați în funcții. Promițând susținere politică și amenințând cu retragerea ei, grupurile organizate ale societății civile îi determină pe politicienii aleși să fie mai responsabili, mai receptivi (responsive) și mai eficienți. Răspunsul din partea cetățenilor este o cerere ridicată de soluții, în continuare, dar dublată de satisfacție, încredere și moderație partizană. Așa ar arăta cercurile virtuoase ce conduc funcționarea democrației moderne. Și este ușor să ne imaginăm cum
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
of isolated, distrustful, impassive and powerless individuals, cooperation provides civic groups with enough power to influence and control elected officials by the way of political communication, lobby and advocacy. Thus organized groups in civil society get elected officials more responsible, receptive and efficient by the use of political support or by threatening with the withdrawal of that support. Citizens' own response to such increased responsiveness is a higher demand for quality solutions for public affairs, but one which is now backed
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în mrejele unei cărți, ar dezerta mai degrabă în lene istovitoare decât în mici demersuri întremătoare. Tocmai din acest punct, tânărul trebuie ridicat. Acolo se află. Practicienii educației intuiesc chiar pe cont propriu că vechile abordări alunecă pe lângă simțurile elevilor, receptive acum doar la bombardamente. Primesc noile sugestii ale teoreticienilor, dar uneori cu un apetit pantagruelic, nu atât pentru inovație cât pentru mimetism și obediență, cad în modernism devastator. Încep substituții periculoase: învățarea cu jocul, comunicarea didactică cu cea ordinară, profesorul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
anemic, cu atât proiectele au o viață subterană secretă aproape tot mai viguroasă. De ce această viață subterană din hârtii nu apucă să se transfere decât arareori în realitate, e o discuție largă. Profesorul face parte dintr-o categorie profesională obedientă, receptivă, dar destoinică și creativă. Profesorul cârtește în ascuns și printre dinți. Nu ripostează. Îndură până la desfigurare. Dacă n-ar fi acestea forme ale lașității și oportunismului, ar fi forme ale martiriului. Multor profesori le place la catedră. Interacțiunea cu tinerii
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]