1,645 matches
-
alb. La Orongo, un centru de ceremonial consacrat lui tangata manu (omul pasăre), se regăsesc numeroase reprezentări ale zeității Makemake, cel care a creat lumea. De asemenea se regăsesc și animale marine, cum ar fi peștii ton, țestoasele, peștii spadă, rechinii, balenele, delfinii, crabii și caracatițele (unele cu chip omenesc) sau animale domestice (cocoși) ori obiecte de uz comun (canoe). Cu toate că petroglifele nu pot fi datate în mod direct, unele dintre ele, descoperite în câteva construcții precoloniale, sugerează că sunt relativ
Rongorongo () [Corola-website/Science/318988_a_320317]
-
după penaltiuri. Campioana României în sezonul 2015-2016. În perioada de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de al XX-lea începe concesiunea masivă a terenurilor petrolifere din zonă, de către societatea Astra Română, care a fost înființată de teribilul rechin al finanțelor de la începutul secolului XIX - Henry Deterding. Profitând de faptul că nu se știa de existența țițeiului pe unele locuri, societatea a cumpărat o sumedenie de parcele de la țărani, pe prețuri minime, devenind stăpână pe regiunea Prahova. Societatea Astra
AFC Astra Giurgiu () [Corola-website/Science/315511_a_316840]
-
White Star a fost numit după Regina Mamă. Ea a lansat vasul îm data de 27 septembrie 1938 în Clydebank, Scoția. Se presupune că pachebotul a început să plutească pe apă înainte ca Elisabeta să-l lanseze oficial și un rechin jucând rolul reginei a reușit să spargă o sticlă de vin roșu australian chiar lângă vapor, înainte ca ea să apuce să se urce. În 1954, Elisabeta a navigat spre New York pe vaporul care îi poartă numele. Articole biografice
Elizabeth Bowes-Lyon () [Corola-website/Science/315623_a_316952]
-
Orca poate atinge 10 metri lungime și o greutate de circa 7 tone. În ciuda taliei sale masive, ea se poate deplasa cu o viteză mare. Hrana principală a orcilor o constituie bancurile de pești - heringi, scrumbii, somoni, toni - și chiar rechini. Se mai hrănesc și cu cefalopode - sepii, calmari - sau, mult mai rar, mamifere marine - delfini și mai ales foci și vidre de mare. Orcile călătoresc deseori în grupuri, ies la suprafață pentru a cerceta zonele și comunică cu ajutorul sunetelor. S-
Orcinus orca () [Corola-website/Science/315008_a_316337]
-
în mod asemănător că și la ceilalți pești, cănd baracudele se adună în bancuri mari în apropiere de regiuni cu stânci sau corali. Baracudele sunt cunoscute că pești agresivi care pot ataca și omul, ele fiind mai periculoase că și rechinii. Această agresivitate a lor depinde de regiune, astfel din regiunea Caraibelor s-au semnalat 30 de atacuri ale lor asupra omului. Pe când baracudele tinere simulează numai un atac, baracudele adulte pot provoca printr-o mușcătură răni grave ce pot duce
Baracudă mare () [Corola-website/Science/315219_a_316548]
-
cilindrici din specia "Ogmogaster ceti", de exemplu) sunt comensali specifici balenei cu cocoașă. Printre paraziții interni se numără trematodele, nematodele, cestodele și acantocefalii. Balenele cu cocoașă au puțini prădători naturali. În timpul migrațiilor, indivizii tineri pot fi atacați de orci și rechini, care lasă cicatrice pe coadă și înotătorile pectorale. Bolile de care suferă balenele practic nu au fost studiate. În prezent, specia balenelor cu cocoașă este inclusă în Lista roșie a IUCN cu statutul "vulnerabil" și în Anexa I a convenției
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
Atât flora cât și fauna sunt protejate iar orice fel de activitate umană pe insulă este interzisă, cu excepția studiilor și investigațiilor cu caracter științific. Un număr semnificativ de păsări migratoare poposesc pe insulă. Fauna marină cuprinde și câteva specii de rechini, printre care rechinul-cenușiu ("Carcharhinus amblyrhynchos"), precum și specii de corali galbeni și roz.
Lampione () [Corola-website/Science/318828_a_320157]
-
locale sunt aseamănătoare culturii Paracas, oamenii de știință cred că au fost create de către cultura Nazca între 650 î.Hr. și 400 î.Hr.. Sute de figuri individuale într-o gamă de complexitate de la linii simple la colibri stilizați, păianjeni, maimuțe, pești, rechini sau balene ucigașe, llame și șopârle. Liniile Nazca au fost văzute în anii 1920 de către oamenii aflați în avioanele comerciale care la început au crezut că sunt linii primitive desenate în pământ. Descoperirea lor este însă atribuită arheologului peruvian Toribio
Liniile Nazca () [Corola-website/Science/318877_a_320206]
-
au fost lăsați în ocean 8 zile până când au ajuns avioanele de salvare. Numai 10 soldați au mai putut fi salvați. În cele opt zile de așteptare ceilalți au murit din cauza rănilor, a vremii nefavorabile sau au fost mâncați de rechini. Printre cei morți au fost și cinci frați, frații Sullivan. Din cauza modului confuz în care s-a desfășurat bătălia, americanii au crezut că au scufundat șapte nave japoneze. Adăugând și retragerea japonezilor, americanii au fost de părere că au câștigat
Bătălia navală de la Guadalcanal () [Corola-website/Science/321182_a_322511]
-
vapoarele nu pot ancora decât în larg. Cei mai mulți atoli sunt împărțiți în două grupuri, în timp ce Reciful Mellish spre est, Reciful Middleton și Reciful Elizabeth spre sud sunt grupate separat: Atolii din grupul situat în nord-vest, cu excepția Recifului Osprey, a Recifului Rechinului și a Recifului Marion, sunt așezate pe Platoul Mării de Corali, o arie contiguă cu adâncime mai mică de 1000 m. Rezervațiile naturale au fost create pentru a proteja viața sălbatică în respectivele zone ale teritoriului; împreună acestea formează . Reciful
Insulele Mării de Coral () [Corola-website/Science/320564_a_321893]
-
(peștii cartilaginoși) sunt în mare parte pești de pradă marini de talie mare, printre care se numără familiile din care face parte rechinul (Selachii) cu peste 500 de specii, și pisica de mare (Chimaeriformes) cu 34 de specii. Speciile din această clasă au un schelet cartilaginos, incomplet osificat, impregnat cu cristale prismatice de carbonat de calciu, și coada împărțită în două părți inegale
Chondrichthyes () [Corola-website/Science/320833_a_322162]
-
îndârjita dintre om și pește care trage barcă după el în larg. În sfârșit răpus, marlinul este prea mare ca să poată fi ridicat la bord și Santiago îl leagă de barcă lăsându-l în apă, dar, pe drumul de întoarcere, rechinii îl devorează cu toata împotrivirea disperată a bătrânului, care revine la țărm epuizat și aducând cu el doar scheletul peștelui. Această povestire aparent simplă reprezintă în realitate o adevarată parabolă a condiției umane, a invincibilității omului. Fiind pescar, Santiago nu
Bătrânul și marea () [Corola-website/Science/315336_a_316665]
-
fost făcut.” Lupta cu peștele simbolizează bătălia omului cu existența, încordare surda (că atunci când bătrânul strânge în mâinile rănite frânghia de care trage din răsputeri uriașul venit din adâncuri), înfruntarea pe fata (că la uciderea marlinului sau la lupta cu rechinii), iar rarele momente de destindere înseamnă mai ales efort cotidian, bucuria, victoria și măreția înfrângerii. Impulsul îl constituie câștigarea traiului de zi cu zi, dar lupta ajunge să semnifice, dincolo de satisfacerea necesităților materiale, dorința omului de a-si afirmă propria
Bătrânul și marea () [Corola-website/Science/315336_a_316665]
-
omului de a-si afirmă propria valoare, ca justificare a existenței. Dar bucuria afirmării, a triumfului este repede urmată de pierderea a ceea ce a fost dobândit cu truda și suferința : “Era prea frumos ca să dăinuie” - este gândul bătrânului la atacul rechinilor. Iar când își pune singur întrebarea: “Și ce te-a înfrânt?”, răspunsul este: “Nimic. [...] Am ieșit prea în larg!”, pescarul aparându-ne astfel înscris într-un mit al îndrăznelii și semeției omului, care începe cu Icar, prăbușit fiindcă se apropiase prea
Bătrânul și marea () [Corola-website/Science/315336_a_316665]
-
și Andrè Portelatine presurizată cu amestec heliox (heliu 50%, azot 40%, oxigen 10%), spre deosebire de „Steaua de mare” în care se respira aer. Scafandrii intrau în interior prin deschiderea circulară de la partea inferioară care era protejată cu un grilaj metalic contra rechinilor. Portelatine și Kientzy au coborât din „Stațiunea adâncă” până la adâncimi de 90...100 m atingâng chiar 110 m. La 8 Iulie a coborât în clădirea principală Simone Cousteau, soția comandantului, devenind prima femeie acvanaut, care a locuit într-o casă
Casă submarină (cercetare) () [Corola-website/Science/315424_a_316753]
-
Achanthodiile sunt o clasă de pești dispărută, ale căror specii au caracteristici comune atât pentru peștii osoși cât și pentru peștii cartilaginoși. Că forma ei semănau cu rechinii. Mulți paleontologi consideră că acanthodienii au fost apropiați de strămoșii peștilor osoși . Deși scheletul lor interior era alcătuit din cartilaje , un material asemănător cu osul a fost descoperit în pielea acestor pești. Spinii fosilizați și șolzi sunt adesea singurele rămășițe
Acanthodii () [Corola-website/Science/321397_a_322726]
-
Un țesut calcifiat asemănător cu cel al dinților) care le acopeara exagerat pe cele precedente. Prezența de spini mari în fața tuturor înotătoarelor, cu excepția înotătoarei caudale aceasta are ca rezultat o structură unică “uniune” a coroanei. Acanthodienii sunt adesea descriși că “ rechini spinoși”,si inca sunt considerații de unii ca fiind starns legați sau chiar aparținând subclasei “Elasombranghii”( Elasmobranchii este una dintre cele două subclase de pești cartilaginoși în clasa Chondrichthyes, celelalte fiind Holocephali. Mulți Achantodienii , Cilmatiiformes în general au o serie
Acanthodii () [Corola-website/Science/321397_a_322726]
-
să apară ca fosile rare chiar și în condiții bune. Cele mai multe informații din ceea ce se știe din anatomia internă a acanthodienilor vin de la acanthodienii din Carbonifer și Permian. Achanthodii (din greacă akantha, "spin" și eidés, "cu aspect de”) Numele popular “rechini spinoși” este cu adevărat un termen impropriu pentru acești pesti.Numele a fost inventat pentru că aveau formă superficială de rechin, aveau corp hidrodinamic, înotătoare perche,si coadă puternică orientat în sus; le defapt au avut schelet cartilaginous , dar înotătoarele lor
Acanthodii () [Corola-website/Science/321397_a_322726]
-
acanthodienilor vin de la acanthodienii din Carbonifer și Permian. Achanthodii (din greacă akantha, "spin" și eidés, "cu aspect de”) Numele popular “rechini spinoși” este cu adevărat un termen impropriu pentru acești pesti.Numele a fost inventat pentru că aveau formă superficială de rechin, aveau corp hidrodinamic, înotătoare perche,si coadă puternică orientat în sus; le defapt au avut schelet cartilaginous , dar înotătoarele lor eru la baza osoase și spre vârf formau spini duri care aveau și rol defensive, spinii osoși făcându-se văzuți
Acanthodii () [Corola-website/Science/321397_a_322726]
-
foarte mult și formau o căptușeala osoasă care acoperea partea de sus a capului și pe jos formând centura scapulara.altii au dezvoltat un lambou osos peste deschiderile branhiale similar cu operculumul de la peștii osoși de mai tarziu. În ciuda numelui “rechini spinoși” Achantodieni au trăit înaintea rechinilor. Ei au evoluat în mare încă de la începutul Silurianului,cam 50 de milioane de ani înainte că primii rechini să apară. Mai tarziu Acanthodieni au colonizat apele dulci și au prosperat în râuri și
Acanthodii () [Corola-website/Science/321397_a_322726]
-
osoasă care acoperea partea de sus a capului și pe jos formând centura scapulara.altii au dezvoltat un lambou osos peste deschiderile branhiale similar cu operculumul de la peștii osoși de mai tarziu. În ciuda numelui “rechini spinoși” Achantodieni au trăit înaintea rechinilor. Ei au evoluat în mare încă de la începutul Silurianului,cam 50 de milioane de ani înainte că primii rechini să apară. Mai tarziu Acanthodieni au colonizat apele dulci și au prosperat în râuri și lacuri pe durata Devonianului și în
Acanthodii () [Corola-website/Science/321397_a_322726]
-
osos peste deschiderile branhiale similar cu operculumul de la peștii osoși de mai tarziu. În ciuda numelui “rechini spinoși” Achantodieni au trăit înaintea rechinilor. Ei au evoluat în mare încă de la începutul Silurianului,cam 50 de milioane de ani înainte că primii rechini să apară. Mai tarziu Acanthodieni au colonizat apele dulci și au prosperat în râuri și lacuri pe durata Devonianului și în lacurile de cărbune din Carbonifer. Dar primi pești osoși și-au arătat potențialul lor de a domina apele din
Acanthodii () [Corola-website/Science/321397_a_322726]
-
în râuri și lacuri pe durata Devonianului și în lacurile de cărbune din Carbonifer. Dar primi pești osoși și-au arătat potențialul lor de a domina apele din toată lumea iar competiția lor s-a dovedit a fii prea mult pentru “rechinii spinoși” care au murit în perioada permianului( ~250 milioane de ani in urma).
Acanthodii () [Corola-website/Science/321397_a_322726]
-
secolului al XX-lea. Păsările sunt reprezentate de numeroase specii. Cele mai multe dintre ele sunt specii migratoare și formează colonii mari, care pot conține până la milioane de indivizi. Peștii din zonă includ halibutul, codul polar, sepia, peștele lup, scorpionul de mare, rechinul de Groenlanda, etc. Mamiferele acvatice sunt dominate de foci (inelată, cu glugă, cu barbă, harpă, etc), care se hrănesc cu pește în timpul iernii (mai ales cod polar) și crustacee vara. Specii mai mari includ morsa Atlantică, narvalul și, uneori, balene
Scoresby Sund () [Corola-website/Science/321425_a_322754]
-
căpitanului Nemo, eliberarea celor trei naufragiați este imposibilă, aceștia fiind forțați să participe la o călătorie în jurul lumii în submarin. În această călătorie ei trec prin tot felul de aventuri, cum sunt lupta cu o caracatiță uriașă și cu un rechin, survolarea ruinelor Atlantidei scufundate și descoperirea Polului Sud de către căpitanul Nemo — atunci încă nu se știa că Polul Sud se află pe terenul continentului Antarctida — din care sunt salvați de "Nautilus". Jules Verne descrie victoria tehnologiei asupra naturii — tehnologia făcând
Douăzeci de mii de leghe sub mări () [Corola-website/Science/316398_a_317727]