7,718 matches
-
Hennessey și Zbikowski (1993) au demonstrat cum copiii pot deveni „imuni” prin minimalizarea efectelor negative ale recompensei. O astfel de imunizare presupune dezbateri și o modelare care să ne releve modul cum putem să ne „distanțăm de efectele posibile ale recompensei” și să ne concentrăm asupra motivelor intrinseci (Hennessey și Zbikowski, 1993, p. 297); cercetările experimentale ale insight-ului (intuiției) sunt oarecum compatibile cu studiile de caz descrise de Gruber (1988; vezi și Davis et al., în publicații periodice; Wallace și Gruber
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
individul e motivat instrinsec să creeze, îndrumătorii lui - părinți, profesori, supervizori - trebuie să evite orice ocazie de subminare a acestui imbold; însă, în absența motivației intrinsece, este mai util să stimulăm noul comportament sau simplele lui tentative prin administrarea unor recompense. Ambele abordări pot explica rezultatele diferite ale studiilor experimentale, deși bineînțeles că, în condiții naturale probabil că motivația intrinsecă, dar și cea extrinsecă influențează comportamentele creative (Rubenson și Runco, 1992; Runco, 1993, 1994c)7. Există și alte consecințe ale cercetărilor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
esențială a creativității este pasiunea pentru activitățile respective și delectarea pe care o produc (Bruner, 1962; Henle, 1962; Torrance, 1962; vezi și Torrance, 1995). După părerea lui Torrance (1962), „folosirea capacității lor [a persoanelor creative] creative este, în sine, o recompensă, iar pentru ele este cea mai mare recompensă” (p. 120). În același mod, Golann (1962) a recunoscut importanța implicării profunde în activitate atunci când a afirmat că creativitatea este motivată de dorința de a interacționa deplin cu mediul, pentru a-și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și delectarea pe care o produc (Bruner, 1962; Henle, 1962; Torrance, 1962; vezi și Torrance, 1995). După părerea lui Torrance (1962), „folosirea capacității lor [a persoanelor creative] creative este, în sine, o recompensă, iar pentru ele este cea mai mare recompensă” (p. 120). În același mod, Golann (1962) a recunoscut importanța implicării profunde în activitate atunci când a afirmat că creativitatea este motivată de dorința de a interacționa deplin cu mediul, pentru a-și manifesta „la maximum potențialul perceptiv, cognitiv și expresiv
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
concentrarea asupra creativității ca o stare-țintă sau asupra nevoii de autoexprimare. Dimpotrivă, el a afirmat că este demonstrată de angajarea intensă în lupta cu problemele ridicate de acea sarcină și implicarea totală în muncă, fără a se sinchisi de eventualele recompense care îl așteaptă pe creator la obținerea unei soluții creative. La fel ca Henle, Crutchfield a susținut că implicarea ego-ului împiedică detașarea de sarcină și reduce capacitatea persoanei respective de a renunța la ideile convenționale în favoarea unora mai puțin sigure
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
asupra stimulării și a delectării produse de munca însăși. În opoziție cu ea, motivația extrinsecă este definită ca motivația pentru angajarea într-o activitate mai ales pentru a ajunge la un scop exterior muncii înseși, cum ar fi obținerea unei recompense râvnite, câștigarea unei competiții sau îndeplinirea unei cerințe; este caracterizată de concentrarea asupra recompensei externe, a recunoașterii externe și a orientării externe a muncii (Crutchfield, 1962; Harlow, 1950; Hunt, 1965; Lepper, Greene și Nisbett, 1973; Taylor, 1960). „Ipoteza motivației intrinsece
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
extrinsecă este definită ca motivația pentru angajarea într-o activitate mai ales pentru a ajunge la un scop exterior muncii înseși, cum ar fi obținerea unei recompense râvnite, câștigarea unei competiții sau îndeplinirea unei cerințe; este caracterizată de concentrarea asupra recompensei externe, a recunoașterii externe și a orientării externe a muncii (Crutchfield, 1962; Harlow, 1950; Hunt, 1965; Lepper, Greene și Nisbett, 1973; Taylor, 1960). „Ipoteza motivației intrinsece”, formulată de Amabile, a constituit una dintre pietrele de temelie ale modelului componențial al
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Csikszentmihalyi, 1976) l-a făcut pe Csikszentmihalyi să afirme că identificarea problemelor care au potențial de rezolvare creativă este provocată, parțial, de un mare interes și de curiozitatea față de un anumit subiect, precum și de perseverența ce își are rădăcinile în recompensele intrinsece primite de cei implicați în prelucrarea informațiilor. În mod similar, Mansfield și Busse (1981) au afirmat că dăruirea deplină în îndeplinirea unei activități, descrisă de ei ca implicarea pasionată care caracterizează motivarea intrinsecă, este importantă pentru descoperirile științifice. Așadar
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
motivații extrinsece „la nivelul trăsăturilor de caracter”. Acest chestionar de personalitate folosește componentele principale ale motivației intrinsece (autodeterminare, competență, implicare în muncă, curiozitate, delectare și interes) și ale motivației extrinsece (preocupare față de competență, evaluare, recunoaștere, bani sau alte forme de recompensă palpabilă, precum și constrângere exterioară). Persoanele la care, pe această scală, nivelul motivației intrinsece a fost mai înalt s-au dovedit în mod consecvent a fi și cele ale căror rezultate au fost considerate mai creative (Amabile et al., 1994). În
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Coon, Lazenby și Herron, 1996; Amabile și Gryskiewicz, 1987; Picariello, 1994; Ryan și Grolnick, 1986). S-a demonstrat că și concurența pentru premiile oferite creatorilor „celor mai bune” produse subminează creativitatea (Amabile, 1982a, 1987). În plus, atunci când este vizată o recompensă a cărei primire este condiționată de angajarea într-o anumită activitate, nivelul creativității scade (Hennessey, 1989; Kruglanski, Friedman și Zeevi, 1971; McGraw și McCullers, 1979). Acest efect a fost observat chiar și atunci când recompensa a fost primită înainte de angajarea în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
În plus, atunci când este vizată o recompensă a cărei primire este condiționată de angajarea într-o anumită activitate, nivelul creativității scade (Hennessey, 1989; Kruglanski, Friedman și Zeevi, 1971; McGraw și McCullers, 1979). Acest efect a fost observat chiar și atunci când recompensa a fost primită înainte de angajarea în activitatea creativă. În unul dintre studii, copiii au primit o recompensă (s-au jucat cu un Polaroid) înainte de a începe să spună povești. Copiii care promiseseră că vor spune o poveste în schimbul mânuirii aparatul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
activitate, nivelul creativității scade (Hennessey, 1989; Kruglanski, Friedman și Zeevi, 1971; McGraw și McCullers, 1979). Acest efect a fost observat chiar și atunci când recompensa a fost primită înainte de angajarea în activitatea creativă. În unul dintre studii, copiii au primit o recompensă (s-au jucat cu un Polaroid) înainte de a începe să spună povești. Copiii care promiseseră că vor spune o poveste în schimbul mânuirii aparatul de fotografiat au spus povești mai puțin creative decât cei care s-au implicat, pur și simplu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
al. (în publicații) au adus argumente în favoarea acestei viziuni. EFECTELE POZITIVE ALE MOTIVAȚIEI EXTRINSECE. Chiar dacă numeroase studii sprijină ideea că motivele extrinsece duc la obținerea unor soluții mai puțin creative, există din ce în ce mai multe studii, în special cele care cercetează efectele recompenselor sau ale evaluării, ce arată că motivele extrinsece pot, în anumite situații, să nu dăuneze creativității. Problema dacă recompensa stimulează sau obstrucționează creativitatea este foarte controversată (Eisenberger și Cameron, 1995; Eisenberger și Selbst, 1994). Dacă unele dintre cercetările care arată
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
că motivele extrinsece duc la obținerea unor soluții mai puțin creative, există din ce în ce mai multe studii, în special cele care cercetează efectele recompenselor sau ale evaluării, ce arată că motivele extrinsece pot, în anumite situații, să nu dăuneze creativității. Problema dacă recompensa stimulează sau obstrucționează creativitatea este foarte controversată (Eisenberger și Cameron, 1995; Eisenberger și Selbst, 1994). Dacă unele dintre cercetările care arată că motivația extrinsecă are efecte pozitive asupra creativității se pot încadra în limitele ipotezei originale a motivației intrinsece (Amabile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
se pot încadra în limitele ipotezei originale a motivației intrinsece (Amabile, 1983a), alte cercetări recente au dus la o revizuire a descrierii efectelor motivației extrinsece (Amabile, 1993, 1996). Unele studii, elaborate în tradiția modificării comportamentului, au arătat efecte pozitive ale recompensei asupra unor aspecte diferite ale funcționării creative (de exemplu, Campbell și Willis, 1978; Eisenberger și Selbst, 1994; Glover, 1980; Halpin și Halpin, 1973; Locurto și Walsh, 1976; Milgram și Feingold, 1977; vezi recenziile din Amabile, 1983a, 1996). În majoritatea acestor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
specific, numeroase studii au folosit o formă de test de creativitate în care comportamentele vizate erau fluența (numărul de răspunsuri diferite), flexibilitatea (varietatea răspunsurilor), complexitatea (de exemplu, numărul cuvintelor din răspunsuri) și originalitatea (raritatea statistică a răspunsului). Efectul benefic al recompensei a fost cel mai vizibil la comportamentele care puteau fi modificate cu ușurință prin intermediul unor procedee algoritmice sau progresive (cu alte cuvinte, complexitatea, fluența și flexibilitatea). În cazurile în care s-a constatat că recompensa a crescut originalitatea, subiecților li
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a răspunsului). Efectul benefic al recompensei a fost cel mai vizibil la comportamentele care puteau fi modificate cu ușurință prin intermediul unor procedee algoritmice sau progresive (cu alte cuvinte, complexitatea, fluența și flexibilitatea). În cazurile în care s-a constatat că recompensa a crescut originalitatea, subiecților li se ceruse anume să încerce să dea răspunsuri neobișnuite. În schimb, în lucrările precedente ce demonstrau efectul subminant pe care îl are recompensa asupra creativității au fost implicate activități mai euristice sau cu final deschis
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Amabile, Hennessey și Grossman (1986), în care copiii erau răsplătiți prin ocazia de a mânui un Polaroid înainte de a spune o poveste. Atunci când copiii au încheiat un târg cu cercetătorul, spunerea unei povești în schimbul jocului cu aparatul de fotografiat, efectul recompensei s-a dovedit a fi cel tipic de subminare. În mod surprinzător însă, poveștile copiilor care s-au jucat cu aparatul fără să fi încheiat un astfel de târg au fost, de fapt, mai creative decât ale unui grup de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
răsplata necondiționată ca pe un „cadou”, care i-a făcut să se simtă bine și le-a mărit implicarea în activitatea de spunere a poveștilor. Altă serie de studii a fost destinată găsirii răspunsului la întrebarea dacă efectele subminante ale recompensei asupra creativității ar putea sau nu să fie eliminate prin „imunizarea” subiecților la efectele negative ale recompensei (Hennessey, Amabile și Martinage, 1989; Hennessey și Zbikowski, 1993). Imunizarea a fost realizată prin vizionarea și discutarea de către copii a unei casete video
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mărit implicarea în activitatea de spunere a poveștilor. Altă serie de studii a fost destinată găsirii răspunsului la întrebarea dacă efectele subminante ale recompensei asupra creativității ar putea sau nu să fie eliminate prin „imunizarea” subiecților la efectele negative ale recompensei (Hennessey, Amabile și Martinage, 1989; Hennessey și Zbikowski, 1993). Imunizarea a fost realizată prin vizionarea și discutarea de către copii a unei casete video în care doi copii foarte simpatici vorbeau despre interesul intrinsec și plăcerea de a merge la școală
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
distanțeze de constrângerile sau de motivele extrinsece impuse de societate. Copiilor din grupul de control li s-a arătat o altă casetă. După câteva zile, toți copiii s-au implicat într-o activitate creativă; la fel ca în studiul despre recompensă descris mai sus, la jumătate dintre ei i s-a promis o răsplată dacă acceptă să desfășoare acea activitate, iar cealaltă jumătate au primit răsplata fără a fi condiționați de respectiva activitate. Rezultatele au arătat că acei copii care urmaseră
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
răsplată dacă acceptă să desfășoare acea activitate, iar cealaltă jumătate au primit răsplata fără a fi condiționați de respectiva activitate. Rezultatele au arătat că acei copii care urmaseră instructajul despre motivația intrinsecă nu numai că au eliminat efectele subminante ale recompensei, ci păreau să fie chiar mai creativi atunci când erau recompensați. La locul de muncă, evaluarea sau feedbackul informativ ori constructiv, sau care duce la recunoașterea rezultatelor creative poate, de asemenea, să favorizeze creativitatea (Amabile et al., 1996; Amabile și Gryskiewicz
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
poată împărtăși interesul față de muncă. De multe ori ne confruntăm cu problema de a încerca să întărim motivația intrinsecă în confruntarea cu constrângerile extrinsece despre care s-a constatat că subminează în mod nemijlocit motivația intrinsecă și creativitatea: evaluarea, supravegherea, recompensa stabilită, constrângerea legată de activitate și competiția. Cea mai directă cale de a păstra motivația intrinsecă și de a mări creativitatea este micșorarea accentului pus de societate pe aceste constrângeri extrinsece. Cu toate că este imposibil să se elimine preocupările extrinsece din
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
componentei motivaționale a creativității (Amabile, 1993). În primul rând, orice factori extrinseci care întăresc senzația de competență fără să submineze sentimentul autodeterminării vor influența pozitiv motivația intrinsecă. Aceștia sunt factorii de motivare extrinseci sinergetici. Așa cum sugerează Deci și Ryan (1985), recompensa, recunoașterea și feedbackul care confirmă competența au acest tip de efect. În plus, factorii de motivare extrinseci care au rolul de a crește în mod nemijlocit implicarea în activitatea în sine vor acționa în interesul motivației intrinsece. De exemplu, scopurile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
vor acționa în interesul motivației intrinsece. De exemplu, scopurile generale ale proiectelor, care îi dezvăluie executantului natura sarcinii ce trebuie să fie îndeplinită, mai degrabă vor spori decât vor reduce motivația intrinsecă și creativitatea; la fel stau lucrurile și cu recompensele care pun la dispoziție anumite lucruri - cele care implică mai mult timp, mai multă libertate sau mai multe resurse pentru a urmări idei entuziasmante. (Bursele „pentru genii” acordate de MacArthur Foundation exemplifică acest tip de recompensă.) În același mod, feedbackul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]