7,235 matches
-
de viață, patriarhal, izolat, cu un farmec desuet, dau parțial viață unor narațiuni insuficient controlate de autor. Simplu povestitor, lipsit de abilități tehnice, M. este incoerent și dezorientat în Învinșii (1941), roman unde își părăsește domeniul predilect și încearcă să reconstituie biografia unui om de altă categorie, trăită în alt mediu social. Pentru că a fost un student strălucit, un tânăr așteaptă ca societatea ori soarta să-i ofere cele mai înalte funcții și onoruri fără a mai întreprinde nimic constructiv, fără
MICLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288103_a_289432]
-
București-Sakkarah (1913). Vestigii, moschei, muzee, maiestuos-enigmaticele piramide sunt descrise în cuvinte simple de călătorul în drum spre Sahara, ale cărui tresăriri de încântare rămân departe de pragul expresivității. Mai puțin rutiniere ar fi notațiile din Ierusalim (1914), cărticică unde autorul reconstituie, fără pretenții de stil, itinerarul său de pelerin la Locurile Sfinte. Minuțios ca îndeobște, atras de detaliul care cât de cât semnifică, evlaviosul („căzui în genunchi și sărutai piatra funerară”) e cotropit, după propria spusă, și de „delicii estetice”. Ce
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
război modial, Germania tulbure a anilor ’20, casa părinților, mediile politice, aristocratice, burgheze, familiale, studențești, adolescentine, perioada de ocupație a nemților, cele câteva tulburări erotice ale naratorului), cât din intensitatea surprinderii lor pe pelicula unui ieri real și veridic. Cartea reconstituie, în formatul mimat al unor amintiri desfășurate după o cronologie foarte personală (compusă, prin derogarea de la logica sensului unic al timpului, dintr-o curgere inversă a evenimentelor, dinspre prezent către trecut, din fragmente și lungi expuneri, din elipse, anticipări și
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
militante a epocii. Înfățișând în tablouri ample viața satului tulburată de procesul colectivizării, scrierea, marcată de imperativele ideologice ale perioadei, anticipează câteva dintre constantele unui portret al autorului: predilecția pentru epos, evocarea și elogierea civilizației sătești, un limbaj poetic aspru, reconstituind stadiile arhaice ale acestei civilizații, evidențiindu-i capacitatea de a construi și reconstrui în imaginar realități originare. Căile pământului (1960) evocă spațiul Bărăganului, copilăria petrecută la țară, strămoșii, tradițiile ce vin dintr-un timp imemorial, dar și vremurile noi în
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
esențiale (1966; Premiul Uniunii Scriitorilor) e transcrisă, într-un discurs liric întins, călătoria pe care a făcut-o poetul în 1965 în Cuba, evocare precedată de prezentarea capitalei Danemarcii. Zoosophia (1967) întreprinde o incursiune în istorie și cultură pentru a reconstitui procesul de formare și cristalizare a unor mentalități și tradiții care s-au păstrat în memoria colectivă prin legende, ritualuri, patronime și toponime. Evocarea unor personalități, interpretarea simbolisticii animaliere autohtone, reconstituirea motivelor biblice, invențiile lingvistice oferă un spectacol miraculos-fantastic ce
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
este contestată, în mod abil, expansiunea civilizației industriale distrugătoare a ceea ce a întemeiat satul în matca și leagănul său care este natura. „Poemul didactic” Dacia Feniks (1978), proiect masiv și ambițios, se dovedește un text criptic ce își propune să reconstituie ceea ce poetul își imaginează a fi fost vorbirea „logo-astrală”. Aceasta ar fi conservat cuvântul primordial, fărâmițat ulterior în limbi, iar reconstituirea ei stimulează fantezia asociativă și cea etimologică, ingeniozitatea verbală speculând disponibilitățile combinatorii ale sunetelor. „Căderea Pietrelor e Dezlegare. Pregătește
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
dintre editurile Dacia și Albatros. Ulterior, G. recuperează o parte a prozelor, incluzându-le, alături de jurnalele anilor 1975-1989 și de secvențe eseistice și publistice, în cartea intitulată Fragmente salvate (1975-1989) (1996). După o lungă așteptare, culegerea inițială este (aproape) integral reconstituită în Logodnica mecanicului Gavrilov (2002; Premiul Filialei Cluj-Napoca a Uniunii Scriitorilor). De obicei concise, concepute riguros și auster până la rigiditate, narațiunile „lucrează cu imagini «anamorfozate»” (Ioan Holban). Autorul, observator atent al cotidianului, mizează pe sugestiile simbolice ale unor întâmplări mărunte
GOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
economia non-agricolă a tranziției. O a doua consecință a privatizării de tipul „reformei agrare” făcută în agricultură - și în mediul rural - constă în amorsarea unei soi de „bombe sociale cu ceas”, prin inegalitățile produse pe parcursul reformelor succesive. Ideea de a reconstitui proprietățile naționalizate era poate legitimă și bine întemeiată ideologic, dar atunci când s-a adoptat puțină lume s-a gândit la implicațiile ei. Or, cea mai importantă implicație socială a acestui tip de reformă constă în faptul că leagă veniturile gospodăriei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dud. Ce păienjenișuri toarce cerul peste vii, / destrămare lentă, fulgi de păpădii ?” (Clopotul din mine cântă). Comparat adesea cu Aron Cotruș, G. este un poet important în devenirea literară a Banatului. În Romul Ladea și lumea lui cuprinzătoare (1979) autorul reconstituie obiectiv, cu numeroase date și mărturii, personalitatea sculptorului, precum și atmosfera de efervescență cultural-artistică a cenaclului închegat în jurul acestuia, în localul binecunoscutului restaurant „Spieluhr” din Timișoara. Efortul, mai mult decât meritoriu, îi va fi răsplătit cu Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara
GROZDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287374_a_288703]
-
ce-i bine? Om trăi și-om vedea. Destul că ce-a fost piere.” Răzeșul moare și el, fără răspuns, întrebându-și necontenit fiul: „Cu noi cum rămâne, Ioane?” Ca și în romanul următor, Un an, o viață (1986), autorul reconstituie, în jurul evenimentelor contemporane, spațiul arhaic al Bucovinei din ritualuri străvechi, tradiții și datini care îi sunt familiare și pe care le reînvie cu autentic talent. Versurile din volumul Baladele Arborei (1977) și Nord (1979), de manieră tradițională, își extrag substanța
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
sensibilitate aparte, vibrând în fața existențelor mărunte. Sunt cu adevărat „scene banale”, dar semnificative și încărcate de autenticitate. Căsnicii ratate, pierderea agoniselii de-o viață, lupta cu bolile, suferințele materne sau deziluziile sentimentale ar fi numai câteva aspecte alături de multe altele, reconstituite cu spirit de observație, într-o relatare concisă și plină de naturalețe. Nu lipsesc unele căderi în patetic, tușele moralizatoare, repetițiile, dar în general nota de firesc rămâne dominantă. În basme, H. respectă, când și când, linia tradițională a poveștii
HARSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
demascatoare. Depășindu-și (și uitându-și) începuturile, poetul își caută identitatea într-o lirică puternic cerebralizată, fără a ajunge la o superioară intelectualizare a emoției. Deși în multe versuri vorbește despre poezie, poet, cuvânt, o „artă poetică” e greu de reconstituit din expozeurile lirice reduse deseori la ipostaza decorativității. Poetul e „atent la ultima scânteie a pasiunii pe-o perdea neagră” și țintește „cuvântul primordial”, trăind insatisfacția de a fi nevoit să se folosească de „cuvinte adânci cuvinte reci ca o
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
partide politice; asupra modului de a-si reprezenta viitorul, personal și politic. Chestionarul, prevăzut inițial să fie aplicat la o sută de persoane, nu a primit În cele din urmă decât 23 de răspunsuri. El trebuia să ne permită să reconstituim În mod mai precis traiectoria persoanei intervievate, cu atat mai mult cu cât Într-o situație de interviu precum cele descrise mai sus, trebuia evitată orice asociație spontană Între interviu și interogatoriu. Diferența Între semnificația atribuită interviului, În care interlocutorul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
multe țări au fost fondate școli după model sovietic atât În ceea ce privește durată studiilor, conținutul cursurilor, cât și funcția lor de corp auxiliar al partidului. Istoria școlilor de partid În RDG, Uniunea Sovietică, România, Bulgaria și Cehoslovacia, așa cum am putut-o reconstitui În momentele sale esențiale, prezintă numeroase asemănări. Dacă modelul inițial a fost respectat mai cu seamă la Început, În anii ’50, În toate țările socialiste, anii ’60 au adus un anume număr de reforme care au modificat poziția școlilor superioare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
pe aceea a limbii ori a altui mijloc de expresie artistică, nici macar prin modul angajării politice. Exilul intelectual poate fi definit mai degrabă printr-o dublă opoziție: una față de regimul politic din țară, dar și una față de tentativele de a reconstitui sau a Întreține În exil o legătură de tip comunitar, de a reduce exilul la o dimensiune militanta („singură opoziție” ori singură „elită autentică”). Este ceea ce distinge exilul intelectual de exilul mobilizat. Din cauza heterogenității sociale, politice, religioase, etnice etc. a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
interviuri de membrii școlilor de partid, reprezentau o operație de „degrifare” (eliminarea mărcii simbolice, a „brandurilor”), facilitînd Însușirea bunurilor simbolice produse În alte părți (În Occident), operațiune premergătoare specializării. Un bun exemplu este cel al condițiilor În care s-a reconstituit o „sociologie marxista” În anii 1960, după discreditarea acestei „științe burgheze” (cf. infra). Cu diferențe Însemnate, cel puțin În Germania de Est, Între experții politici care au păstrat legături strînse cu partidul reformat, PDS, si consultanții din economie, lucrînd cel
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În ce privește dezvoltarea Între cele două războaie mondiale a sistemului integrat al Învățămîntului de partid sovietic, vezi Larissa Kozlova (1994, pp. 96-112). Kommunistische Partei Deutschlands, Partidul Comunist German, a fost fondat În 1918, aderînd la Komintern În 1919. KPD a fost reconstituit În Germania după 1945. ȘED, partidul „unității socialiste”, a fost constituit prin unirea KPD cu o fracțiune din SPD În zona de ocupație sovietică a Germaniei; KPD a continuat să existe numai În Germania de Vest pînă la interzicerea să
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fost membru în Société des Études Latines din Paris. Alcătuiește manuale, crestomații și culegeri de texte din scrierile Antichității, traduce din poeți și istorici greci și latini (Ovidiu, Tibul, Horațiu, Herodot, Strabo, Plutarh ș.a.). În Cum trăiau romanii (1965), L. reconstituie viața latinilor urmărită în evoluția ei, oprindu-se atât asupra civilizației materiale, cât și asupra detaliilor existenței cotidiene. Deși operează cu precizia savantului, iar nu cu imaginația artistului, autorul reușește ca dincolo de exactitatea și erudiția expunerii să recompună o frescă
LASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287750_a_289079]
-
deceniului al șaselea, a demarat o nouă generație de prozatori, reprezentată de Dumitru Radu Popescu, Fănuș Neagu, Nicolae Velea. În volumul al doilea, criteriului cronologic i se substituie cel al grupării, al asocierii scriitorilor în familii de spirite creatoare. Este reconstituit „romanul liric” al lui Zaharia Stancu, este evidențiată trecerea „de la reportaj la foileton” a lui Geo Bogza, sunt puse „sub semnul realismului” textele lui Marin Preda, Titus Popovici, Nicolae Velea și sub acela al barocului romanele lui Eugen Barbu, Dumitru
LEONTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287780_a_289109]
-
în ilustrarea tematicii dictate de ideologia comunistă sub tutela realismului socialist, abordând subiecte-șablon: construirea unui „viitor luminos”, „lupta de clasă”, formarea „omului nou”. Romanul Puterea (1964) elogiază lupta comuniștilor pentru preluarea puterii după 1944, iar Romanul unei zile mari (1979) reconstituie evenimentele din august 1944. Transformarea conștiinței individului în procesul construirii societății socialiste este teza romanului Viața particulară a lui Constant Hagiu (1967), personajul central evoluând de la parvenitismul de tip Rastignac sau Julien Sorel la integrarea „sinceră și entuziastă” în activitatea
LEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287791_a_289120]
-
și Dreptul la dragoste (1968), respectarea prescripțiilor fiind aici oarecum estompată. Scrieri mai puțin alterate de tezele ideologiei oficiale sunt cele de inspirație istorică. În romanul Plângerea lui Dracula (1977), printr-o ingenioasă armonizare a documentelor istorice cu ficțiunea, autorul reconstituie destinul dramatic al lui Vlad Țepeș înfățișându-l în închisoare, unde voievodul își rememorează domnia și își lămurește sieși gândul care l-a călăuzit. Scris cu destulă sobrietate este și Romanul nopții de februarie (Plângerea Domnului Alexandru) (1984), axat pe
LEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287791_a_289120]
-
imediat următoare, eroina principală, tânăra Miruna, dăruindu-se cu pasiune și luciditate înfăptuirii idealurilor de libertate și democrație. Bazându-se pe cercetări întreprinse în arhivele fostei Securități, în Cartea episcopilor cruciați (2001) L. a reprodus o serie de documente care reconstituie tragismul vieții unor înalți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, înaintași ai familiei sale, condamnați și întemnițați de regimul comunist. În Amintiri din Casa Scriitorilor (2002) sunt evocate întâmplări din propria experiență de viață și de creație. SCRIERI: Ochiu-dracului, cu ilustrații
LEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287791_a_289120]
-
Pireu. Face prima tentativă de a ajunge în Franța, îmbarcându-se iarăși clandestin pe un vapor cu destinația Marsilia. Este prins și debarcat la Napoli, unde trăiește o lună de cumplită sărăcie. Revine la Alexandria, cu vaporul poștal „Direttissimo”, episod reconstituit într-o povestire. Ajungând la Damasc, își asigură existența ca pictor de firme. În primăvara anului 1908 se întoarce în țară și devine portar de noapte la Hotelul Popescu din Lacu Sărat, stațiune balneară de lângă Brăila. În octombrie pleacă din
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
și reguli de rudenie. Între cele două realități nu există decât o corespondență redusă, relațiile reale (informale) existente devansându-le pe cele moral-juridice (formale). În continuare, pe baza examinării formelor de rudenie formale, „rămase în urmă”, Morgan a încercat să reconstituie vechile relații cărora le-au corespuns odinioară aceste forme. În temeiul analizei sistemelor de rudenie la irochezi, Morgan schițează o evoluție a formelor de organizare familială de la o totală nestructurare a relațiilor dintre sexe până la familia considerată superioară, de tip
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vieții în recăsătorire care poate spori stabilitatea este aceea că unul sau ambii soți au învățat din dificultăți și nu mai permit ca ele să se dezvolte ireconciliabil. 7.2.3. Familia reconstituită: părinți vitregi-copii vitregitc "7.2.3. Familia reconstituită\: părinți vitregi‑copii vitregi" După cum s-a văzut, societatea modernă, în special țările puternic dezvoltate din Vest, dar și Europa în general și America, cunoaște o creștere accentuată a familiilor constituite din soți care au mai fost căsătoriți cel puțin
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]