1,742 matches
-
ori se povestește o dată: "În fiecare duminică mergeam la plajă". O narațiune iterativă (sau o serie iterativă) poate avea o DETERMINARE TEMPORALĂ (arcul de timp în care se spune că un eveniment sau set de evenimente reapare), o SPECIFICAȚIE (ritmul recurenței evenimentului sau seturilor de evenimente) și o EXTENSIUNE (durata evenimentului recurent sau a seturilor de evenimente recurente). În "Pe o perioadă de opt săptămîni alergam o dată pe săptămînă vreme de o oră.", seria are o determinare temporală de opt săptămîni
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sînt reprezentate cu mai multe sau mai puține amănunte, potrivit diferitelor puncte de vedere; ș.a.m.d. ¶Bal 1977, 1985; Bonheim 1982; Bourneuf, Ouellet 1975; Chatman 1978; Hamon 1981, 1982; Prince 1982; Zoran 1984. Vezi și DESCRIERE. specificație [specification]. Ritmul recurenței evenimentului sau a setului de evenimente într-o NARAȚIUNE ITERATIVĂ. În "Ion făcea duș o dată pe săptămînă", seria are o specificație de o zi din șapte. Specificația poate fi nedefinită ("Ion făcea adesea un duș rece"), sau definită ("Ion făcea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
făcea adesea un duș rece"), sau definită ("Ion făcea un duș rece în fiecare luni"). Ea mai poate fi simplă ("Maria mergea la cinema din două în două zile"), sau complexă (cînd se combină două sau mai multe modele de recurență: În fiecare vară, duminicile, Maria mergea la cinema"). ¶Genette 1980. stare [state]. Condiția unui sistem (sau a unei părți din el) la un anumit punct de operare; un set de elemente caracterizate de un număr de însușiri și relații la
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
alte cauze, lucrurile se vor opri aici. În schimb, dacă filmul sau cartea nu au fost decât un factor declanșator, și nu cauza, atunci coșmarurile vor deveni recurente, semnificând că angoasa copilului este provocată de altceva, că este mai profundă. Recurența viselor sau a coșmarurilor este întotdeauna dovada nerezolvării unui conflict interior sau a unei angoase profunde. Visurile și coșmarurile recurente nu se opresc decât odată cu rezolvarea concretă a problemelor sau cu interpretarea lor, adică prin conștientizarea cauzelor interioare sau exterioare
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
primare. Saez-Roynela, pe 57 cazuri de peritonită la cirotici constată implicarea fungilor (225). Etiologia peritonitei apărută la persoanele cu dializă ambulatorie continuă, este monobacteriană, determinată în principal de germeni Grampozitiv, obișnuit cantonați pe tegument (Staphylococcus aureus, Staphylococcus epidermidis) (96). Prezența recurențelor infecțioase abdominale la acești bolnavi a impus tratamente cu antibiotice de multe ori incorect aplicate (124, 96, 274, 243, 278), ceea ce a favorizat apariția infecției și cu fungi. Și alți autori au raportat cazuri de peritonită cu Curvularia spp la
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
fi atribuite insuficienței hepatice sau coagulării intravasculare diseminate. - Proteina C reactivă: deși creșterea sa este nespecifică, valoarea acordată acestui parametru a crescut în anii '90 datorită: - capacității mai bune de discriminare (față de febră sau VSH) între evoluția procesului septic și recurențele febrile datorate efectelor adverse ale terapiei (11),evaluării mai bune a eficienței terapeutice decât prin VSH sau hemogramă. - Procalcitonina serică a devenit din 1997 principalul cap de afiș în domeniul testelor care obiectivează inflamația sistemică de etiologie bacteriană. Acestui test
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
peritoneului are 3 obiective: - eradicarea cauzei peritonitei acute prin metode chirurgicale și medicamentoase;prevenirea difuziunii infecției prin:eradicarea sursei de infecție; - controlul altor surse posibile concomitente; - lavaj energic al cavității peritoneale și - drenaj larg al cavității peritoneale în scopul prevenirii recurenței și complicațiilor (49, 177, 198); - tratament energic cu antibiotice; - restabilirea anatomiei și fiziologiei loco-regionale. Tratamentul chirurgical se adresează în special focarului infecțios (198, 206). Eradicarea sursei de contaminare a peritoneului se realizează chirurgical și/sau laparoscopic. Cele mai comune surse
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
mai jos, la nivelul intestinului gros. Astfel, rata mortalității pentru infecțiile tractului biliar și apendicitele gangrenoase sau flegmonoase este de 0-8%, pentru infecțiile intestinului subțire de 20-25% iar la nivelul colonului între 25-50%. Scopul terapiei antimicrobiene este de a preveni recurențele infecțioase, de a reduce complicațiile plăgii chirurgicale și de a controla bacteremia și sepsisul. Odată ce infecția este suspectată, tratamentul este de primă intenție, deoarece identificarea patogenului necesită 2-4 zile după începerea terapiei. Acest tratament trebuie să acopere în special bacteriile
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
ca agent determinant în special coci Gram-pozitiv (Staphylococcus aureus și Staphylococcus epidermidis) (96, 124, 243, 274, 278). Alți autori raportează cazuri în care este implicat fungul Curvularia atât la copiii sau adulții cu dializă ambulatorie continuă, care, ca urmare a recurențelor infecțioase abdominale, au făcut numeroase tratamente cu antibiotice, ceea ce a favorizat apariția infecției cu fungi (24, 33, 101). Pe materialul studiat, pe lotul de bolnavi cu infecție intraabdominală spontană, etiologia peritonitei a evidențiat următoarea participare în ordinea frecvenței: - la copiii
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
consecvent ilustrată, guvernată de câteva obsesii personale, dar cu pretenții - și cu șanse - de a deveni un loc de comuniune. Interesantă e, de aceea, mai mult decât eposul - de altfel deseori evanescent ori programatic destructurat, deși păstrează aparențele extremei vigori -, recurența temelor, motivelor, tipurilor. Una dintre temele privilegiate este cea a puterii: puterea nu propriu-zis social-politică, ci puterea lăuntrică, văzută într-o marcată perspectivă nietzscheană. Tema seducției - seducție improbabilă, „nerușinată”, irezistibilă - e la fel de frecventă. Complementare și corelate, puterea și seducția se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
acuzațiile detractorilor; mai mult, un apărător voluntar al „grupului” a coborât neașteptat nivelul dezbaterii, poate de dragul unui ieftin joc de cuvinte: vezi Mircea Mihăieș, „Oierii minții”, un atac generalizat împotriva universitarilor români expatriați (mai ales în America de Nord). Notez în treacăt recurența anglicismului minte, preferat mai nimeritului spirit, un simptom al timpurilor noastre de globalizare prin americanizare (și „antiamericanizare”). O încercare afină cu cea a lui Sorin Adam Matei este culegerea de eseuri a altui fost membru în „Grupul de la Brașov” (pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
extins la ansamblul studiilor literare structuralismul „dualist” al lui Saussure, la rândul său „importat” din Gestaltpsychologie) și Claude Lévi-Strauss, aflat, de la finele anilor ’50, în căutarea unei formule cuprinzătoare prin care să descrie și eventual să explice asemănările, afinitățile și recurențele morfologico-funcționale ale culturii (în sens antropologic) și societății/comunității mai bine decât prin recursul la determinismele și cauzalitățile antropologiei culturale clasice, încă marcată de eurocentrism. Structuralismul a avut un impact enorm asupra studiilor lingvistico-literare internaționale, precum și asupra antropologiei culturale - în
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
al femeii iubite, iar aceasta se arată nedemnă de o asemenea proiecție în eternitate. Seria Potirul Sfântului Pancrațiu și Damen-vals abundă în naivități, degringoladă cu alură de aventură, momente de tip „banc cu extratereștri”. Respectând rețeta genului, M. își definește recurențele la nivel de personaje (arheologul investigator Nicolae Ionescu, omul de știință Raminagrobis și ajutorul său, inspectorul Mișu) și de spațiu al desfășurării acțiunii principale (comuna Malu Mare de lângă Constanța). Ceea ce urmează - stabilirea naturii intrigii - întrece adeseori limita ridicolului: în lupta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]
-
același referent. Este totuși posibil ca aceste substituiri să se datoreze unor greșeli ortografice (ținând cont de faptul că manuscrisul nu a văzut lumina tiparului antum, deci e puțin probabil să fi trecut prin filtrul corecturii); însă sistematicitatea, frecvența și recurența cu care se produce favorizează interpretarea unei interșanjabilități deliberate din partea autorului. Împingerea începutului istoriei poporului român în negurile mitologice ale preistoriei Romei pe care o face Samuil Micu în 1805 își va avea reverberația jumătate de secol mai târziu, în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
împreună cu tratamentul actual al bolnavului dar, de unde să le ia? 20 noiembrie: „Mihai este foarte bine. Numai... îl muncește încă. Doctorul zice răbdare și timp, boala grea nu se vindecă repede. Crede mă pe mine că-l voi vindeca radical.”. Recurența cuvântului „radical” ne interesează și trebuie pusă în legătură cu raportul medical de la Iași în care se cerea o asemenea vindecare „radicală”. Termenul va fi fost vehiculat de doctorul Isac (cel care citise scrisorile medicale și le păstra) în discuțiile cu Hanrieta
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de anticipare a evenimentelor sau a efectelor acestora. Aparent, relația care stă la baza acestui proces este una de tip cauză-efect. Ogden și Richards resping acest punct de vedere și susțin că explicația are la bază fenomenul de repetabilitate, de recurență a experienței. Ceea ce experimentăm În orice moment nu sunt decât contexte (sign-situations) mai mult sau mai puțin asemănătoare cu contexte experimentate anterior; interpretarea este posibilă doar datorită acestui fenomen de recurență; mai mult decât atât, „interpretarea Însăși este o formă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
că explicația are la bază fenomenul de repetabilitate, de recurență a experienței. Ceea ce experimentăm În orice moment nu sunt decât contexte (sign-situations) mai mult sau mai puțin asemănătoare cu contexte experimentate anterior; interpretarea este posibilă doar datorită acestui fenomen de recurență; mai mult decât atât, „interpretarea Însăși este o formă de recurență” <ref id=”54”> Ibid., p. 56 referință </ref>. Autorii fac diferența Între contextul extern (setul de evenimente reale) și contextul psihologic, „un set recurent de evenimente mentale, legate În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
experienței. Ceea ce experimentăm În orice moment nu sunt decât contexte (sign-situations) mai mult sau mai puțin asemănătoare cu contexte experimentate anterior; interpretarea este posibilă doar datorită acestui fenomen de recurență; mai mult decât atât, „interpretarea Însăși este o formă de recurență” <ref id=”54”> Ibid., p. 56 referință </ref>. Autorii fac diferența Între contextul extern (setul de evenimente reale) și contextul psihologic, „un set recurent de evenimente mentale, legate În mod ciudat unele de altele, astfel Încât caracteristicile principale să se repete
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
experiență, ..., este pertinentă/relevantă pentru o interpretare atunci când ea este parte a contextului psihologic care leagă Împreună alte contexte...”<ref id=”56”> Ibid., p. 70 referință </ref> (traducerea mea). Două sunt caracteristile esențiale ale unui asemenea tip de context psihologic: recurența elementelor din care el este compus și caracterul său generator; manifestarea/perceperea unui element al contextului conduce la aflarea celorlalte elemente ale acestuia; de aceea, el este numit și context generator (determinative context). Interesantă este ideea conform căreia formele logice
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
autostopistul va face un semn cu mâna și cu degetul opozabil; el, conducătorul auto, va opri sau nu; dacă va opri, va fi Întrebat unde merge și dacă Îl poate lua sau nu pe autostopist, care este tariful etc. Doar recurența experienței, a situațiilor În care un semn poate să apară face posibilă această interpretare. 326: Startule, sunt 326, frână, flaps, 100%, far, A.P. cuplat, aprobați decolarea. Startul: 326, aprob decolarea Ce ar Înțelege un interpret oarecare, din afara domeniului aviației, aflat
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
interlocutorului. Continuând particularizările la nivelul aspectelor normative ale construirii/transmiterii unui mesaj (ca discurs), accentul merită pus pe meta-regulile de coerență propuse de Charolles: (a) meta-regula de repetiție: "un text [...] coerent trebuie să cuprindă în dezvoltarea lui lineară elemente cu recurență strictă"; (b) meta-regula de progresie: "dezvoltarea lui [a textului trebuie] să fie însoțită de un aport semantic reînnoit constant"; (c) meta-regula de non-contradicție: "dezvoltarea lui [a textului trebuie] să nu introducă nici un element semantic exprimat sau presupus de o ocurență
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
un infarct. În timp ce mortalitatea precoce este dată mai ales de tulburările de ritm și de conducere, de insuficiența cardiacă și de șocul cardiogen, mortalitatea ulterioară tardivă, care se ridică până la 79 % la 5 ani, este dată cel mai adesea de recurența infarctului. Ischemia miocardică silențioasă Durerea precordială este principalul simptom al bolii ischemice coronariene după care se evaluează tipul și eficacitatea tratamentului. Studiile populaționale au arătat că între 20 - 60 % dintre infarctele de miocard acute nonfatale nu sunt recunoscute de pacient
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
CEUS poate fi utilizată în cadrul protocoalelor de monitorizare postterapie. Pe de altă parte, poate avea un rol important în monitorizarea nodulilor displazici pentru surprinderea momentului în care nodulul devine hipercaptant arterial și astfel poate beneficia de terapie loco-regională. Pentru detectarea recurențelor se recomandă monitorizare imagistică la fiecare 3 luni în primul an apoi la 6 luni în al doilea an, apoi reintrarea în programul de supraveghere ecografică la fiecare 6 luni în cazul tuturor terapiilor (locale, locoregionale, sistemice sau al rezecției
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92131_a_92626]
-
intracerebral), fapt ce implică o evaluare corectă a semnelor, în context familial. Evoluția progresivă spre insuficiență renală cronică (IRC) concentrează pacienții în clinicile de profil și centrele de dializă, fapt ce determină cheltuieli importante de asistență medicală. Riscul crescut de recurență (50%) a bolii în familia pacienților ridică probleme complexe de sfat genetic, screening familial, diagnostic presimptomatic și prenatal. în aceste condiții, profilaxia ADPKD, depistarea precoce a bolii și monitorizarea progresiei sale spre IRC sunt acțiuni medicale importante și necesare, care
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
la tipărirea și apariția acestei lucrări: Editurii POLIROM și firmelor MEDIA-TECH SA, SOFMEDICA SRL și MEDIST. Nu putem uita interesul stimulativ al colegilor din Moldova și nici dorința pacienților de a aprofunda această boală frecventă, devastatoare, cu risc crescut de recurență; tuturor le mulțumim cu recunoștință. este cunoscută și descrisă în tratatele de medicină internă și nefrologie ca boala chistică renală a adultului. Deoarece afecțiunea se poate manifesta la orice vârstă, inclusiv la copil, iar modul de transmitere ereditară (autosomal dominantă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]