53,590 matches
-
reglementările internaționale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicție sau la toate căile de atac prevăzute de legislațiile naționale, art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicție. În plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că prevederile art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și
DECIZIA nr. 524 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250479]
-
prin legislația națională, a unor garanții procesuale, precum egalitatea armelor, contradictorialitatea, motivarea hotărârilor pronunțate, publicitatea procesului, soluționarea acestuia într-un termen rezonabil, prezumția de nevinovăție și asigurarea dreptului la apărare. În completare, art. 13 din Convenție prevede dreptul la un recurs efectiv, drept cu caracter subsidiar, ce presupune epuizarea tuturor căilor interne de atac, conform art. 35 paragraful 1 din Convenție. ... 18. Așadar, având în vedere caracterul contestației în anulare de cale de atac extraordinară ce poate fi exercitată în condiții
DECIZIA nr. 705 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250630]
-
au legătură cu prezenta excepție de neconstituționalitate. Astfel, susține că textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 16 alin. (1), ale art. 21 și ale art. 124 alin. (2) din Constituție, prin faptul că este exclusă calea de atac a recursului în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare. ... 4. Se arată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, căile extraordinare de atac reprezintă un aspect al accesului liber la justiție, iar un tratament diferențiat nu poate fi expresia aprecierii exclusive a
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
un tratament diferențiat nu poate fi expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în raport cu principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice. De asemenea, se arată că stabilirea hotărârilor judecătorești susceptibile de recurs trebuie să țină seama de natura juridică a acestui remediu procesual, invocându-se cele statuate de Curtea Constituțională în Decizia nr. 369 din 30 mai 2017 referitoare la faptul că dificultatea unei probleme de drept nu poate fi evaluată în
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
același sens, mai arată că unele instanțe judecătorești, în lipsa unei căi de atac împotriva hotărârilor pe care le pronunță, absolutizează anumite prezumții, inclusiv aceea a lipsei de vinovăție a statului, astfel încât este necesară existența căii de atac a recursului. ... 6. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că situațiile invocate sunt diferite, iar criteriul avut în vedere de legiuitor în exceptarea de la calea de atac a recursului a acestor tipuri de
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
căii de atac a recursului. ... 6. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că situațiile invocate sunt diferite, iar criteriul avut în vedere de legiuitor în exceptarea de la calea de atac a recursului a acestor tipuri de cauze este cel al materiei. Totodată, apreciază că legiuitorul a avut în vedere necesitatea derulării cu celeritate a acestei proceduri specifice, în scopul asigurării unei satisfacții pecuniare și morale pentru victima erorii judiciare. Se apreciază că
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
judiciare“ cuprinse în Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului declarat de autorul excepției împotriva Deciziei civile nr. 453A din 20 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă. ... 8. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că dispozițiile legale sunt neconstituționale, întrucât
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
de bani ce reprezintă prejudiciul cauzat prin erori judiciare, în mod evident dispozițiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 creează o situație discriminatorie prin prisma faptului că alte cereri evaluabile în bani beneficiază de calea de atac a recursului. ... 9. Se mai susține că nu există niciun criteriu obiectiv și rezonabil pentru justificarea excluderii oricărei căi de atac și instituirii unui tratament juridic discriminatoriu pentru justițiabili exclusiv pentru faptul că cererile privind erorile judiciare nu au fost calificate ca
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
expres de art. 488 din Codul de procedură civilă. ... 10. Se mai susține că dispozițiile legale criticate încalcă principiul accesului liber la justiție consacrat de art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, prin imposibilitatea exercitării căii de atac a recursului. Se arată că, deși accesul liber la justiție nu este absolut și poate fi supus unor restricții legitime, totuși aceste ingerințe trebuie să fie proporționale cu scopul urmărit și să se justifice rezonabil în raport cu resursele și nevoile de
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
proporționale cu scopul urmărit și să se justifice rezonabil în raport cu resursele și nevoile de care dispune comunitatea. Or, în condițiile în care nu există absolut niciun motiv obiectiv care să justifice limitarea dreptului la calea de atac a recursului împotriva hotărârilor în cazul acțiunilor întemeiate pe dispozițiile art. 538 și 539 din Codul de procedură penală, care este, de asemenea, exclusiv o cerere evaluabilă în bani, există o încălcare flagrantă a dreptului de acces la justiție. Se mai susține
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
de asemenea, exclusiv o cerere evaluabilă în bani, există o încălcare flagrantă a dreptului de acces la justiție. Se mai susține că este necesar a se avea în vedere rațiunea care stă la baza exercitării căii extraordinare de atac a recursului, invocându-se în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017. ... 11. S-a arătat că este importantă existența căii de atac a recursului pentru motivele de nelegalitate prevăzute de lege, întrucât realitatea juridică a relevat faptul
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
în vedere rațiunea care stă la baza exercitării căii extraordinare de atac a recursului, invocându-se în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017. ... 11. S-a arătat că este importantă existența căii de atac a recursului pentru motivele de nelegalitate prevăzute de lege, întrucât realitatea juridică a relevat faptul că se pot produce erori în ipoteza judecării cauzei de către o singură instanță. Mai mult decât atât, din caracterul nedevolutiv al recursului, care presupune că nu
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
se susține că și cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare au caracter pecuniar, astfel că dispozițiile criticate pentru neconstituționalitate creează o situație discriminatorie în raport cu alte cereri evaluabile în bani care beneficiază de calea de atac a recursului, în absența unui criteriu obiectiv și rezonabil pentru instituirea unui tratament juridic diferit. Or, se apreciază că, deși majoritatea covârșitoare a categoriei de litigii menționate în cuprinsul art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 pot fi considerate evaluabile în
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
deși majoritatea covârșitoare a categoriei de litigii menționate în cuprinsul art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 pot fi considerate evaluabile în bani, totuși gruparea lor de către legiuitor a fost diferită, existând cauze sustrase căii de atac a recursului, pe criteriul materiei (cum este și situația cererilor pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare), și cauze sustrase căii de atac a recursului, pe criteriul valoric. Corespunzător celor două categorii, rațiunile legiuitorului au fost diferite, în cazul criteriului materiei avânduse
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
bani, totuși gruparea lor de către legiuitor a fost diferită, existând cauze sustrase căii de atac a recursului, pe criteriul materiei (cum este și situația cererilor pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare), și cauze sustrase căii de atac a recursului, pe criteriul valoric. Corespunzător celor două categorii, rațiunile legiuitorului au fost diferite, în cazul criteriului materiei avânduse în vedere seturi de relații sociale supuse unei reglementări speciale și precise, care se judecă cu celeritate, în timp ce în cazul criteriului
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
grad scăzut de complexitate a cauzelor dedus din miza redusă a valorii economice aflate în joc. Se mai apreciază că, deși litigiile enumerate în cuprinsul art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 ca fiind sustrase căii de atac a recursului pot fi calificate ca evaluabile în bani, nu aceleași rațiuni s-au avut în vedere la supunerea lor unui regim juridic derogator. Cât privește asigurarea dreptului de acces la instanță, se invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie. ... 13. Potrivit prevederilor
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
invocând jurisprudența sa în materie (Decizia nr. 350 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, paragraful 14), că în noua lege procesual civilă legiuitorul a reașezat căile de atac, recursul constituind o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată de către partea nemulțumită pentru motive de nelegalitate și numai în condițiile prevăzute de lege. Apelul reprezintă calea ordinară de atac care are un caracter devolutiv, instanța de apel statuând
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
prin legislația națională a unor garanții procesuale, precum egalitatea armelor, contradictorialitatea, motivarea hotărârilor pronunțate, publicitatea procesului, soluționarea acestuia într-un termen rezonabil, prezumția de nevinovăție și asigurarea dreptului la apărare. În completare, art. 13 din Convenție prevede dreptul la un recurs efectiv, drept cu caracter subsidiar, ce presupune epuizarea tuturor căilor interne de atac, conform art. 35 paragraful 1 din Convenție. ... 27. În aceste condiții, având în vedere caracterul contestației în anulare - de cale de atac extraordinară ce poate fi exercitată
DECIZIA nr. 706 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251135]
-
excepției, care solicită admiterea acesteia. Referitor la dispozițiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală și ale art. 102 pct. 267 din Legea nr. 255/2013, arată că textele de lege criticate limitează în mod nepermis sfera cazurilor de recurs în casație în materie penală spre deosebire de reglementarea existentă în materie civilă. În ceea ce privește dispozițiile art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, susține că acestea sunt neconstituționale, întrucât numai unul dintre cei trei
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
pronunțe asupra admisibilității în principiu, iar judecata se desfășoară fără citarea părților și fără participarea procurorului. ... 4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, menționează că unele motive de recurs în casație pot fi invocate atât pe latură penală, cât și pe latură civilă. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 5. Prin Încheierea din 14 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 568/1/2019/a1, Înalta Curte de Casație
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale. Excepția a fost ridicată de Rudel Obreja într-o cauză având ca obiect o cerere de recurs în casație aflată în etapa verificării admisibilității în principiu. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală și ale art. 102 pct. 267 din Legea nr.
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
ale art. 102 pct. 267 din Legea nr. 255/2013 încalcă principiile fundamentale privind statul de drept, respectarea legilor, egalitatea cetățenilor în fața legii, accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil, folosirea căilor de atac și dreptul la un recurs efectiv. Arată, astfel, că în reglementarea actuală - prin limitarea sferei cazurilor de recurs în casație - această cale de atac a fost, practic, lipsită de conținut, devenind inaptă să atingă obiectivul definit prin lege, în conflict vădit cu prevederile constituționale și
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
statul de drept, respectarea legilor, egalitatea cetățenilor în fața legii, accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil, folosirea căilor de atac și dreptul la un recurs efectiv. Arată, astfel, că în reglementarea actuală - prin limitarea sferei cazurilor de recurs în casație - această cale de atac a fost, practic, lipsită de conținut, devenind inaptă să atingă obiectivul definit prin lege, în conflict vădit cu prevederile constituționale și reglementările internaționale invocate. Consideră că, deși are aceeași natură juridică și aceeași finalitate
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
în condițiile în care prevederile art. 440 alin. (2) din Codul de procedură penală îngăduie interpretarea potrivit căreia, cu ocazia verificării respectării dispozițiilor art. 438 din același cod, judecătorul nu se limitează la o verificare formală a indicării cazurilor de recurs în casație și a motivării lor, ci examinează dacă, în raport cu motivele arătate, sunt incidente cazurile de recurs în casație, antamând, astfel, judecata pe fondul cererii. De asemenea, arată că dispozițiile art. 440 alin. (1) teza finală din Codul
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
ocazia verificării respectării dispozițiilor art. 438 din același cod, judecătorul nu se limitează la o verificare formală a indicării cazurilor de recurs în casație și a motivării lor, ci examinează dacă, în raport cu motivele arătate, sunt incidente cazurile de recurs în casație, antamând, astfel, judecata pe fondul cererii. De asemenea, arată că dispozițiile art. 440 alin. (1) teza finală din Codul de procedură penală prevăd că examinarea admisibilității cererii de recurs în casație se realizează „fără citarea părților și fără
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]