1,587 matches
-
en avant la vie". În anul 2000, practic toate orașele aveau o politică a comunicării. Nu mai era ora acțiunilor punctuale, ci a unor "strategii de diferențiere". Așa cum puncta Georges Benko: "Presa reprezintă acum esențialul acțiunilor întreprinse: anunțuri publicitare sau redacționale în zeci de ziare și reviste, în special cele care se adresează oamenilor de afaceri"328. Fără îndoială, ar trebui să caracterizăm în detaliu comunicarea, în formele sale cele mai elaborate, să distingem în expresia "politicile comunicării" resorturile profesionalizării informației
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în urma unei reorganizări interne a grupării politice junimiste, jurnalul înlocuia alte două cunoscute organe politice conservatoare: „Epoca” și „România liberă”. Director a fost D. Aug. Laurian, cel care înființase și condusese și „România liberă”. Noul ziar avea un mare aparat redacțional și redactori calificați, unul dintre ei fiind I. L. Caragiale, care tocmai demisionase de la direcția Teatrului Național. C. a avut o apariție neîntreruptă până la sfârșitul anului 1900, când, victimă de data aceasta a unei noi restructurări a organizației din București a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286387_a_287716]
-
Este fiul Mariei (n. Pârvulescu) și al lui Constantin Runcanu, ofițer. Urmează Liceul „Emanuil Gojdu” din Oradea (1961-1965), iar între 1966 și 1971 Facultatea de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. În 1968 face parte din prima echipă redacțională a revistei studențești de cultură „Echinox”, din 1969 fiind secretar general de redacție, când și debutează cu publicistică, susținând totodată rubrica „Muncile lui Dedal”. După licență este redactor la „Tribuna”, lucrând aici până la sfârșitul prematur. Debutează editorial în 1973 cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
coruri 96191 92312130 Servicii de divertisment prestate de ansambluri �� muzicale 96191 92312140 Servicii de divertisment prestate de orchestre 96192 92312200 Servicii prestate de autori, compozitori, sculptori și artiști independenți 96192 92312210 Servicii prestate de autori 96192 92312211 Servicii de agenții redacționale 96192 92312212 Servicii privind pregătirea manualelor de formare 96192 92312213 Servicii prestate de autori în domeniul tehnicii 96192 92312220 Servicii prestate de compozitori 96192 92312230 Servicii prestate de sculptori 96192 92312240 Servicii prestate de artiști 96192 92312250 Servicii prestate de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183250_a_184579]
-
Servicii de divertisment prestate de coruri 92312130-1 Servicii de divertisment prestate de ansambluri muzicale 92312140-4 Servicii de divertisment prestate de orchestre 92312200-3 Servicii prestate de autori, compozitori, sculptori și artiști │independenți 92312210-6 Servicii prestate de autori 92312211-3 │Servicii de agenții redacționale 92312212-0 Servicii privind pregătirea manualelor de formare 92312213-7 Servicii prestate de autori tehnici 92312220-9 Servicii prestate de compozitori 92312230-2 │Servicii prestate de sculptori 92312240-5 │Servicii prestate de artiști de spectacol 92312250-8 │Servicii prestate de artiști independenți 92320000-0 Servicii de gestionare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183247_a_184576]
-
coruri 96191 92312130 Servicii de divertisment prestate de ansambluri muzicale 96191 92312140 Servicii de divertisment prestate de orchestre 96192 92312200 Servicii prestate de autori, compozitori, sculptori și artiști independenți 96192 92312210 Servicii prestate de autori 96192 92312211 Servicii de agenții redacționale 96192 92312212 Servicii privind pregătirea manualelor de formare 96192 92312213 Servicii prestate de autori în domeniul tehnicii 96192 92312220 Servicii prestate de compozitori 96192 92312230 Servicii prestate de sculptori 96192 92312240 Servicii prestate de artiști 96192 92312250 Servicii prestate de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183247_a_184576]
-
B.P. Eșipov, conducătorul delegației sovietice, rostindu-și cuvântarea, iată aspecte din sala Congresului (...). Dar Flacăra nu este numai o revistă de reportaj șt ilustrațiuni. În coloanele ei întâlnești o seamă de materiale literare, originale și traduceri, care dovedesc același efort redacțional de participare efectivă în actualitate. În același număr al revistei Flacăra găsești numele Veronicăi Porumbacu semnând câteva file de jurnal întitulate Călătorie pe C.F.R., întâlnești pe Mihai Beniuc iscălind un emoționant poem despre Nikos Beloianis Măslinul, parcurgi cu interes nuvelele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
precădere reportajul (...). Vrednic de luat în seamă este, alături de multe altele, reportajul semnat de Cornel Bozbici, în nr.6 al Flăcării. Este vorba de Cincisutistul. Autorul a izbutit să deseneze personalitatea stahanovistului Ștefan Lungu (...). E un merit incontestabil al colectivului redacțional al revistei Flacăra că a știut ilustra prezența în actualitate, nu numai prin reportaje, fotomontaje, dări scurte de seamă etc., ci și prin inserarea regulată de materiale literare propriu-zise (...); Zaharia Stancu (Dulăii, fragment de roman), Petru Dumitriu (Poveste adevărată). Eugen
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
rânduri din care să pricep și eu care suni lucrurile bune (...) care sunt slăbiciunile”, iată un amplu comentariu din 1950 în Viața românească pe care-l reproducem în note55, din care reiese că respectiva piesă a fost dezbătută „cu colectivul redacțional, cu autorii și cititorii” și că „în urma discuțiilor (...) autoarea a și trecut la îmbunătățirea acestei lucrări”. Cu ocazia plenarei mai sus-pomenite ies la iveală toate neajunsurile dramaturgiei, care sunt aceleași ca ale poeziei și prozei: schematism, formalism, insuficienta zugrăvire a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
față de dezvoltarea precipitată a sfârșitului acestui act (...). În actul al doilea, de fapt autoarea trece deja la rezolvarea problemei conflictului principal - problema Vadului nou - prin întoarcerea apelor pe noua albie a râului (...). În urma discuțiilor pe care le-a avut colectivul redacțional al «Vieții românești», cu autorii și cu cititorii, autoarea a și trecut la îmbunătățirea aceste lucrări”. 56. S. Damian; P. Țugui. - Despre unele probleme ale dramaturgiei noastre. Idem, nr.37 (310), 12 sept. 57. D. Micu. - Despre piesele într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ajutorului dat de partid prin acest articol din Scânteia este subliniată în numărul proxim al Contemporanului 15, tot într-un editorial; revista dă și alte îndrumări secțiilor de creație ale breslei scriitorilor pentru depășirea formalismului și ineficienței în activitate: „Articolul redacțional apărut în Scânteia nr. 2648 cu titlul Pentru o puternică înfățișare a vieții în literatura noastră este un document de o deosebită însemnătate pentru dezvoltarea creației și criticii noastre literare, pentru orientarea scriitorilor și a criticilor noștri literari, spre însușirea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
acest an „cenușiul” înglobează toate slăbiciunile de care s-a făcut vorbire până acum: erou șovăielnic, palid, șters, fad; schematism, naturalism, formalism, manierism, scris de mântuială, monoton, neconvingător ș.a. O primă panoramă a aspectelor cenușii, recte netipice, face Scânteia în redacționalul 26 citat în primul capitol al acestei părți, reprodus și în Viața românească 27. În același număr, Mihai Gafița 28 interpretează câteva scrieri, amendându-și unele opinii anterioare pe motiv că, inițial, n-a sesizat cenușiul din scrierile respective. Dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tânărul începător Pavel Aioanei. În nuvela Absolvenții sunt redate scene din viața elevilor (...). Comitetul de partid al regiunii Cluj, care nu s-a sesizat de o serie întreagă de greșeli de ordin ideologic ale redacției almanahului trebuie să dea colectivului redacțional un serios ajutor în orientarea sa. O răspundere însemnată o poartă Uniunea Scriitorilor care nu s-a preocupat îndeajuns - atât prin secretariatul său cât și prin filiala sa de la Cluj - de îndrumarea ideologică a revistei”. Deși intransigentul colaborator al Scânteii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
numai în proză, cum ar fi, de exemplu, un articol al lui N. Moraru, găzduit de Viața românească. Până la urmă, arbitrează Scânteia și am văzut cum, prin pana (degetul arătător) al lui Paul Georgescu. Urmează autocritica Almanahului literar 36: „Colectivul redacțional al revistei Almanahul literar a analizat cu toată seriozitatea în spirit critic și autocritic articolul apărut în Scânteia - Căi neprielnice creației literare - și concluziile dezbaterii organizate la Cluj de către Uniunea Scriitorilor în zilele de 3 și 4 oct. a.c. A
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sunt clare: în redacția revistei Almanahul literar s-a făcut o rupere crescândă a scriitorilor de viață și de problemele pe care le ridică la tot pasul în fața noastră, astăzi, în condițiile construirii unei noi societăți (...). Analizând aceste lipsuri, colectivul redacțional a trecut hotărât la lichidarea lor, luând în acest sens o serie de măsuri menite să îmbunătățească activitatea revistei, precum: asigurarea condițiilor favorabile pentru toți redactorii în scopul unei permanente legături cu viața; organizarea unor deplasări sistematice în orașele Ardealului
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din tipic, vehiculând aceleași nume publicate: cronicarii, Văcăreștii, generația de la 1848, Creangă, Coșbuc, Caragiale, Eminescu. Dar să părăsim comentariul nostru și să-l ascultăm pe Zaharia Stancu 83: „Acum câtva timp am participat la o foarte interesantă ședință a Consiliului redacțional al Editurii de Stat pentru Literatură și Artă. Conducerea editurii ne-a prezentat un vast plan de perspectivă cu privire la traducerea în limba noastră a capodoperelor literaturii universale. Se începea cu Homer și se ajungea la Maupassant. Nu era uitată literatura
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a fost publicat un articol-program care să împărtășească cititorilor dorințele și așteptările colectivului de redacție, adică să fie expus exact scopul apariției unui ziar catolic la București 388. A fost transmis doar un scurt mesaj către cititori, semnat de Comitetul redacțional: "Numai un puternic val de lumină poate risipi întunericul care în ziua de azi răzvrătește atâtea minți. Slabele lumini ce licăresc bătute de vânt ici și colo, nu străbat bezna înfricoșătoare și primejdioasă, nu pot arăta drumul spre limanul mântuitor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
doi ani U. reapare sub direcția lui Stelian Popescu, dar Virgil N. Dărăscu obține sprijinul Consiliului de administrație și va conduce ziarul între decembrie 1918 și mai 1919. Stelian Popescu revine la direcție la 25 ianuarie 1922 împreună cu o echipă redacțională din care fac parte Mihail Negru (prim-redactor), B. Marian (secretar general de redacție), Romulus Seișanu (care curând va prelua conducerea redacției pentru următoarele decenii, până în august 1944), B. Cecropide ș.a. Orientarea literară a gazetei nu a fost influențată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
roman robust, cu o tăietură modernă și o construcție suplă, cu ușurință de alăturat, prin caracteristici și construcție tehnică, prozei optzeciste. Se întrețes aici temele și motivele predilecte ale acestei promoții de scriitori: repartiția la țară, odiseea contactelor cu mediul redacțional, restricțiile de diverse tipuri, presiunea cenzurii, absurdul și burlescul anumitor situații, privite cu ironie și adesea cu umor negru - toate sugerate, evident, cu discreție, dar mai ales sesizabile în subtext. Deși în prim-plan autorul plasează o tristă și aparent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
la școlile normale din Oradea și Blaj, apoi urmează la Cluj câteva clase de liceu și Facultatea de Litere și Filosofie (1946-1950). În 1949 a debutat în ziarul „Lupta Ardealului”, continuând să publice în „Almanahul literar”, din al cărui colegiu redacțional a și făcut parte în 1950-1951. Este trimis la Școala de Literatură „M. Eminescu” din București (1951-1952), devenind apoi redactor la revistele „Viața militară” (1952-1954), „Tânărul scriitor” (1954-1957), „Luceafărul” (1960-1962). Între 1952 și 1954 a funcționat și ca preparator la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
și din străinătate consemnează rezultatele celor mai recente cercetări privitoare la lumea veche. Mai colaborează I. Valaori, Constantin Balmuș, T. Chețeanu, Al. Popescu-Telega, Felicia Brătianu. F. și revista „Orpheus” își încetează simultan apariția pentru a permite, prin conjugarea eforturilor echipelor redacționale, impunerea unei noi publicații de specialitate, „Revista clasică”, apărută la începutul anului 1929. A.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286972_a_288301]
-
, revistă apărută la București, lunar, între 1 octombrie 1888 și martie 1889. Un comitet își asumă răspunderile redacționale și editarea periodicului, care se adresează tineretului, în scopul de a contribui la răspândirea cunoștințelor științifice și, mai ales, a literaturii originale. Revista nu a tipărit articole de știință. În schimb, literatura tinerilor redactori și atitudinea plină de bunăvoință manifestată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288274_a_289603]
-
revistei, în care își propune să facă „o descriere exactă a moravurilor, a sentimentelor, a întâmplărilor” românilor. Scriitorul, afirmă Arghiropol, trebuie „să îmbrățișeze ce este național” și să contribuie la culturalizarea poporului. Literatura din J. pentru ț. corespunde acestui program redacțional, în sensul că se adresează unor cercuri largi de cititori. Em. Arghiropol da române, nuvele, drame și poezii, iar I. Holban, M. Cerchez, G. Lazăr, Gh. Tăutu, Em. Cobălcescu, N. Roiu, I. Gheorghiu-Budu, Emil Simon, D. Gulea, Gh. Stați colaborează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287690_a_289019]
-
cantitativ, dar și cu vârfuri artistice, în fiecare an). Din ianuarie 1990 revista își înnoiește față, devine „Noul Cinema”, „revista a cinefililor de toate vârstele”, ieșind - în iulie 1992 - de sub jurisdicția Ministerului Culturii și devenind Societate comercială SRL. Din echipa redacționala fac parte Adina Darian (director-redactor șef), Dana Duma (redactor-șef adjunct), Ioana Stație (secretar general de redacție), Irina Coroiu, Rolland Mân, Doina Stănescu (redactori), colaboratori permanenți fiind Mircea Alexandrescu, Călin Căliman, Mircea Diaconu, Ioana Eliad, Andrei Gorzo, George Littera, David
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]
-
ARHIVELE OLTENIEI, revistă apărută la Craiova în 1981, editată de Centrul de Științe Sociale din cadrul Academiei de Științe Sociale și Politice, cu o periodicitate de regulă anuală. Comitetul redacțional, condus de istoricul Ion Pătroiu, menționează că revista reprezintă „un liant peste timp” propunându-și să continue profilul enciclopedic stabilit de revista înființată în 1922 de Ch. Laugier și C. D. Fortunescu, prin publicarea unor materiale de istorie, arheologie, folcloristică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]