1,648 matches
-
mai rar întâlnit) din partea tehnoredactorului, iar pe alocuri o atenție extremă la detalii. La sfârșitul acestei etape intervine exportul pentru tipar sau etapa de pre-press. Punerea în pagină a unei cărți conține: (R)evoluția software a modificat și alte operații redacționale cum ar fi: alcătuirea indexului, a tablei de materii, a bibliografiei etc. În prezent există suite de pluginuri (programe adiționale specializate) ce permit editarea/corectarea/lucrul pe un document electronic (din partea redactorului/editorului) concomitent cu aranjarea acestuia în pagină de către
Editură () [Corola-website/Science/308631_a_309960]
-
Busuioc) sau la cronotopul basmului ( Povestea cu cocoșul roșu de V. Vasilache). Bilețchi formulează tot aici și rezerve critice, abordând cu luciditate și în toată complexitatea lui pro-cesul literar. Ediții alcătuite, îngrijite și prefațate de Nicolae Bilețchi - membru al colegiului redacțional Articole, studii, recenzii* 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 210. Bilețchi, N. Pâinea - motiv etern de meditații și emoții. // Pe calea trasată de partid. - Chișinău: Literatura
Nicolae Bilețchi () [Corola-website/Science/307526_a_308855]
-
malul lacului Starnberger See de lângă München. Anul 2002 este un an semnificativ în cariera lui Jan Weiler: jurnalistului de succes i se adaugă scriitorul de succes. Această nouă latura a carierei sale pleacă de la o intimplare: în anul 2002, coletivul redacțional al Magazinului a decis publicarea unui număr dedicat integral Italiei. O colegă i-a sugerat lui Weiler, a cărui soție este de origine italiană, să scrie un articol despre socrul său, emigrant italian venit în Germania inițial doar că muncitor
Jan Weiler () [Corola-website/Science/306593_a_307922]
-
perioada cât a funcționat la București, profesorul Motaș a condus Stațiunea Zoologică Sinaia (din 1940), Muzeul de Istorie Naturală „Gr. Antipa” (din 1945), Universitatea București (prorector 1944-1945) și Institutul de Speologie „Emil Racoviță” (din 1956). A fost membru al colegiului redacțional al revistei internaționale "Acarologia" (Paris) și "". În 1949 a fost arestat de regimul comunist dintr-un motiv politic: fiind în bune relații cu Titel Petrescu (lider al P.S.D.R), „incomodul” profesor universitar trebuia redus la tăcere. Lipsea doar pretextul. Și
Constantin Motaș () [Corola-website/Science/306761_a_308090]
-
Cehoslovacia. Organizația a fost ajutată financiar de Congresul Statelor Unite, iar până în 1972 fondurile pentru finanțarea RFE au fost alocate în cadrul bugetului destinat Agenției Centrale de Informații (CIA) a Statelor Unite. CIA a stabilit îndrumări generale și se implica zilnic în activitatea redacțională a secției centrale de știri. Fondurile alocate prin intermediul CIA au fost aduse la cunoștința opiniei publice abia în 1971, când organizația a fost mutată în statul Delaware, sub forma unei instituții non-profit, subordonată Oficiului pentru Radiodifuziunea peste Hotare ("Bureau for
Radio Europa Liberă () [Corola-website/Science/303010_a_304339]
-
unui eveniment pentru a-l converti în știre. Stirile nu sosesc de la sine la ziare, la radio și televiziune. Ele trebuie captate și canalizate spre secțiile redacțiilor. In general, sursele știrilor de presă sunt de două feluri: ale redacției (aparatul redacțional, corespondenți, colaboratori) și exterioare redacției (agențiile naționale și particulare de presă). "Marea regulă a activității gazetărești constă în aceea că fiecare frază, aproape fiecare cuvânt trebuie să aducă un element de informație".4) Știrea ia naștere la confluența "a trei
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
țărănești în gospodăriile colective și ceruse pedeapsa capitală pentru cei care se opuneau preluării puterii de către comuniști”". Cu timpul, au fost aduși în redacție Nestor Ignat, Ion Călugăru și Traian Șelmaru, pentru ca "„să se mai întărească compoziția culturală a colectivului redacțional”", după cum menționează Brucan în aceeași carte. Cu toate acestea, reticența lui Iosif Chișinevschi față de noii „intruși”, l-a obligat pe acesta să introducă în redacție câțiva „muncitori fruntași”, pentru a stabili o egalitate între intelectualii din redacție și „industria grea
Scînteia () [Corola-website/Science/302829_a_304158]
-
fost tipărit până în 1989. În 22 și 23 decembrie 1989 a apărut un număr special, cu titlul "Scînteia poporului", tipărit pe o singură față a paginii. Au apărut două numere și după aceea s-a trecut la titlul Adevărul, comitetul redacțional rămânând inițial același.
Scînteia () [Corola-website/Science/302829_a_304158]
-
este nevoie, să trageți cu mitraliera. Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari... Îmi iau răspunderea în mod formal și spun că nu există lege (...) Deci, fără forme, cu libertate completă"”. La sfârșitul lui octombrie 1941, articole redacționale din presa românească - care exprimau linia oficială - au anunțat românilor că „problema evreiască a intrat în faza "soluției finale" și că niciun om din lume și nici o minune nu pot împiedica soluționarea ei”. Guvernul a anunțat că România „s'a
Mihai Antonescu () [Corola-website/Science/303301_a_304630]
-
aflându-se scriitorii Dan Culcer, Romulus Guga și Mihai Sin. Revista a fost condusă de poetul, romancierul și dramaturgul Romulus Guga, iar după moartea sa de criticul și istoricul literar Cornel Moraru, în prezent director onorific. Printre membrii primei echipe redacționale se aflau ziariști din presa cotidiană locală sau centrală (Ion Calion-Caloi, Cornel Pogăceanu, Atanasie Popa), istoricul literar Serafim Duicu, poetul și sculptorul Gavril Ședran (pseudonimul lui Gavril Gh. Pop), graficienii (Ion Petru Pop, Radu Ceontea). Printre colaboratorii permanenți, care au
Vatra (revistă) () [Corola-website/Science/303620_a_304949]
-
Nicolae Băciuț, fost redactor la revista stdențească de cultură "Echinox", care s-a stabilit la Târgu-Mureș. După emigrarea Mariei Mailat, acesta va prelua aproape un deceniu rubrica Vatra dialog, una dintre cele mai prestigioase din sumarul revistei. După 1990, colectivului redacțional i se alătură criticii Al. Cistelecan (redactor-șef adjunct, între 1993-2007), Virgil Podoabă, Aurel Pantea, Nicoleta Sălcudeanu, Iulian Boldea, prozatorul Alexandru Vlad. În prezent, revista este editată de Uniunea Scriitorilor, Consiliul Județean Mureș, cu sprijinul Ministerului Culturii și Cultelor, redactor
Vatra (revistă) () [Corola-website/Science/303620_a_304949]
-
activitatea de cercetare cu relevanță la nivel regional, național și internațional "Revista Scientific Bulletin of the Petru Maior University" Revista publică studii academice în domeniile ingineriei mecanice, ingineriei electrice, al matematicii și științelor informatice, precum și al științelor economice. Colectivul său redacțional reunește specialiști de prestigiu din țară și străinătate, iar articolele încearcă să ofere perspective inovative asupra unor tematici de certă actualitate. Conținând texte publicate în limba engleză, revista se adresează publicului academic internațional, încercând să se integreze curentului de idei
Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303980_a_305309]
-
a început cariera în 1958 în calitate de colaborator literar la ziarul „Moldova Socialistă”, unde a lucrat timp de doi ani. Următorii zece ani a activat în calitate de redactor, șef de secție la Bibliotecă de Stat a RSSM și redactor-șef al Colegiului redacțional de repertoriu al Ministerului Culturii din RSSM. Ulterior a fost director-adjunct pentru știința al Bibliotecii Naționale, director al Bibliotecii Științifice a USM. Din 1973 devine cadru didactic la Universitatea de Stat din Chișinău și în decursul a două decenii conduce
Ion Madan () [Corola-website/Science/311722_a_313051]
-
Journal of Physical Sciences, membru al colegiilor de redacție ale revistelor “The Annals: Metallurgy and Material Sciences”, “Intellectus”, “Fizica și tehnologiile moderne”, “Akademos”; membru al Consiliului Editorial „Știința”; membru al Comisiei Republicane pentru Editarea Manualelor (din 2008); membru al Colegiului redacțional al Enciclopediei Moldovei [1; 2]. Competențele de expertiză și consultanță au fost solicitate în calitate de expert la Programul MRDA-CRDF (2000-2007); președinte al Consiliului Republican de Expertiză de pe lîngă Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică (1999-2003); membru al Colegiului Ministerului Economiei
Valeriu Canțer () [Corola-website/Science/311109_a_312438]
-
studii, articole și recenzii în volume colective și reviste științifice din țară și străinătate, precum "Archaeus, Studia Phaenomenologica, Chora, Studia Politica, Pro Ecclesia, Heythrop Journal, St Vladimir's Theological Quarterly, Sobornost, Library of Law and Liberty". Ca membru al echipei redacționale "Archaeus" și al echipei de organizatori ai Congresului de Istoria Religiilor (București, 1996), Mihail Neamțu a contribuit la înființarea "Institutului de Istoria Religiilor" de sub egida Academiei Române. În 17 septembrie 2011, Neamțu a lansat un manifest intitulat: Crez politic: pentru o
Mihail Neamțu () [Corola-website/Science/309649_a_310978]
-
în circulație și cu o variantă modificată, având pe coperta exterioară și cea interioară și pe cotor inscripționările "" și "Academia Republicii Populare Române", de după revenirea la grafierea "român" și a derivatelor sale din primăvara lui 1964 (restul textului, incl. casetele redacționale, nu au fost adaptate decât în volumele 3 și 4). Fotografia alăturată prezintă prima variantă a vol. 2 ("romîn"). Comitetul principal de redacție a fost format din următoarele persoane, cu titulaturile de atunci (vol. 1): La elaborarea lucrării au colaborat
Dicționar enciclopedic român () [Corola-website/Science/310013_a_311342]
-
milioane de euro și un profit de 320.000 de Euro. La sfârșitul anului 2011, un conflict al redacției cu acționarii, care doreau transferarea publicației pe o nouă companie - Intact Publishing, a condus la închiderea revistei Săptămâna Financiară. Toată echipa redacțională a decis să editeze o nouă publicație similară: Finanțiștii. Intact a renunțat să reediteze Săptămâna Financiară, marca și patrimoniul societății fiind obiectul. De asemenea, compania Media Casa Press SRL, care a preluat editarea Săptămânii Financiare pentru o perioadă, a intrat
Săptămâna Financiară () [Corola-website/Science/310584_a_311913]
-
Alimoș". A tradus din operele unor autori români de prestigiu (Tudor Arghezi, Ion Barbu, Maria Banuș, Vladimir Colin etc.). Multe versuri ale poetului Aron Cotruș, traduse de Alfred Sperber, au fost publicate și în revista săsească "Klingsor". A avut contribuții redacționale și la revista "Rumänische Rundschau", dedicată popularizării culturii române pentru cititorii germanofoni.. Lirica sa are la bază trăirile din timpul călătoriilor sale la Viena, Paris și New York. Margul-Sperber a scris numeroase poeme tributare circumstanțelor politice ale regimului comunist, multe dintre
Alfred Margul-Sperber () [Corola-website/Science/309295_a_310624]
-
Bambak” (care a creat așezarea Aloney Abba). Ajuns în Israel a studiat la Facultatea de Drept și Economie din cadrul Universității Țel Aviv, obținând diplomă de avocat. În aceeași perioadă, a fost redactor-adjunct al cotidianului „Zmanim” (Timpuri) și președinte al consiliului redacțional al acestuia 1944-1946. A lucrează o perioadă de timp că funcționar pentru relații cu publicul și informații în cadrul Administrației Fiscale din Israel („Keren Magen”), apoi, între anii 1966-1969, a fost cooptat ca membru al consiliului de conducere al Agenției Evreiești
Yitzhak Artzi () [Corola-website/Science/306033_a_307362]
-
orașului Quebec (1991), cu diploma ""Pierre Gloor"" din partea "American Society for Clinical Neurophisiology" (1998) și cu medalia comemorativă ""Gheorghe Marinescu"" din partea Academiei Române (2003). Mircea Steriade a fost șef-editor al revistei "Thalamus and Related Systems" și a făcut parte din consliile redacționale ale revistelor "Neuroscience", "Archives Italiennes de Biologie", "Journal of Sleep Research" și "Sleep Search Online". Pe 7 aprilie 2003 a participat în București la Sesiunea Științifică a Academiei Române închinată lui Gheorghe Marinescu, cu care ocazie a prezentat referatul ""Creier și
Mircea Steriade () [Corola-website/Science/306152_a_307481]
-
de muzician ca violoncelist în Orchestra Comitetului de Stat al R.S.S.M. pentru Televiziune și Radiodifuziune, încă din perioada studenției (1957-1962). A predat apoi ca profesor la Școala de Muzică "Ștefan Neaga" din Chișinău (1962-1967) și a fost membru al colegiului redacțional și de repertoriu al Ministerului Culturii al RSS Moldovenești (1967-1972). Domeniul în care se afirmă cu vigoare și care îi aduce notorietatea internațională este arta componistică. Debutează în anul 1963 cu un cvartet de coarde, pentru a se impune, pe
Eugen Doga () [Corola-website/Science/306334_a_307663]
-
fost un poet, eseist și publicist român, personalitate a orașului Vălenii de Munte. După studii medii și superioare de artă plastică la Cluj-Napoca și București și după studii de filologie la Facultatea de Litere din București, desfășoară o susținută activitate redacțională la mai multe reviste interbelice de stânga, inclusiv la cele ilegale, îndrumate de PCR: "Cuvântul liber", "Facla", "Meridian", "Societatea de mâine", "Azi", "Lumea românească", "Reporter"» (Poezia, I, 159) etc.; criticul/istoricul literar Eugen Simion ne mai încredințează că Miron Radu
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
nu a mai putut lucra cu angajament, însă pe toată durata editării revistei lunare cu numele „Revista Telegrafică, Telefonică și Poștală” între 1907 și 1916 și după primul război mondial în „Revista Poștelor, Telegrafelor și Telefoanelor" (reviste administrate și conduse redacțional de soțul său Vasile Sava) s-a ocupat aproape exclusiv ca jurnalistă de așa numita "parte neprofesională" a revistelor. În acest cadru, între 1907 și 1916 a publicat în fiecare număr numeroase articole referitoare la educație, morală, igienă, sfaturi medicale
Ioana Sava () [Corola-website/Science/314578_a_315907]
-
art design). Apariția publicației a fost suspendată în 2005, după ce la conducerea ICR a fost numit Horia-Roman Patapievici. La finalul lui 2005, revista "Cultura" și-a reluat apariția în cadrul Fundației Culturale Române, sub președinția academicianului Augustin Buzura. Din actuala echipă redacțională fac parte: Angela Martin, Mihai Iovănel, Cristina Rusiecki, Cornelia Maria Savu, Cătălin D. Constantin, Cătălin Sturza, Teodora Dumitru, Nicu Ilie (art design) și Andrei Terian. Lista colaboratorilor include nume cu mare notorietate: Eugen Simion, Claude Karnoouh, Principele Radu al României
Cultura (revistă) () [Corola-website/Science/314721_a_316050]
-
produse în țară. Chiar și în această situație, Allmusic încearcă să răspundă exigențelor publicului prin diverse mijloace care să grăbească creșterea capacității bazei de date. Astfel, sunt organizate campanii adresate muzicologilor de pe toate continentele, pentru ocuparea de posturi în echipa redacțională, dar mai ales pentru completarea cu informații despre muzica din țara lor. Comentarii ale unor muzici apărute recent pot fi accesate și de pe weblog-ul Allmusic (vezi mai jos). Câștigându-și poziția de autoritate în domeniul criticii muzicale pe Internet (alături de
Allmusic () [Corola-website/Science/313527_a_314856]