1,695 matches
-
Toate aceste manevre de re-cronologizare a istoriei unei națiuni semnalează intensitatea eforturilor politice de redefinire identitară. Resetarea timpului istoric simbolizează dorința politică de creare a unei "identități virginale" (Mullaney, 2001, p. 8), care nu poate fi asumată colectiv decât prin redefinirea radicală a relației comunității cu propriul său trecut. Iar prin instituirea unui nou debut al istoriei, relația cu trecutul este, pe de o parte, abrogată simbolic, în același timp în care este așezată pe un nou fundament. Nu este deloc
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a acestui "mit al socializării" a fost prefăcută, predominat în partea non-occidentală a Europei, în doctrina lui homo novus. Educației publice i-a fost trasat, ca telos final, scopul antropomorfic de a dăltui "omul național" - homo nationalis. Acest deziderat de redefinire a naturii umane în termeni naționaliști a fost unul din capii de serie în rândul obiectivelor asumate de extrema dreapta românească a anilor '30 ai secolului XX. Spre exemplu, într-un articol în care mărturisea "De ce cred în biruința legionară
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
principiu mai ales sugerează o concepție voluntaristă, de tip Renan, a naționalității, în care etnia nu este un criteriu de determinare a naționalității, iar identitatea și apartenența națională nu sunt urmarea destinului (ca în concepția herderiană), ci rezultatul alegerii personale. Redefinirea concepției naționalității pe aliniamentele socialiste, anti-etnice, a fost o mișcare tectonică în structura identitară cristalizată de-a lungul secolului naționalist sub forma românismului. Această eviscerare a principiului naționalismului etnic din conștiința românească a produs transformări structurale ale memoriei naționale, a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de paradigmă. Însă aceasta nu a putut frâna procesul de înnoire a tradiției naționale românești, care a devenit din ce în ce mai impregnată de spiritul occidental postnaționalist. În ciuda lamentațiilor vocale, dar tot mai neputincioase, ale facțiunii tradiționaliste adeptă a principiului status quo ante, redefinirea memoriei publice românești a continuat impetuos în direcția eticii europene a memoriei. La modul general, comparând universul discursiv despre trecut închegat înainte de 1999 cu modul în care trecutul a fost asumat, înțeles și interpretat după acest punct critic, se poate
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
43-44) [1963]. În miezul acestei conștiințe civice, care se sprijinea pe axiologia politică a democrației liberale participative, a fost așezată o înțelegere revizuită a patriotismului și identității naționale, în care etnicul și-a pierdut primordialitatea. Ceea ce are ca urmare o redefinire substanțială a tipului antropologic urmărit de regimul politic. Neîndoielnic, "fiecare societate își face un anumit ideal despre om, despre ceea ce trebuie să fie el, atît din punct de vedere intelectual, cît și fizic și moral", iar acest model uman este
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în contradicție flagrantă cu realitatea școlii: profesorii sunt moderni, în timp ce elevii sunt postmoderni. În acest caz, soluția este configurată de pedagogia postmodernă o pedagogie decentrată vizând marginalii care ,,nu înseamnă nici desființarea autorității și nici îndepărtarea profesorului devenit inutil, ci redefinirea autorității ca autoritate co-participativă și accentuarea laturii facilitator-ajutătoare a rolului de profesor"107. Contextul școlar devine scena unor schimburi și împărtășiri care pornesc de la inițiativele, dorințele, convingerile și dilemele elevilor, iar lecțiile sunt orientate și în funcție de curiozitățile și reacțiile elevilor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
contextul situației de comunicare, cercetarea realizându-se în licee diferite. Orice comunicare gestuală a cadrului didactic poate fi cercetată ca situație semiotică (semioză), ca ansamblu multifactorial ce asigură o comunicare didactică eficientă. Analiza integratoare a gesturilor profesorilor are în vedere redefinirea ,,situației de comunicare" în întregimea sa, prin corelația funcțional-contextuală gestuală. 4.4.2. Design-ul cercetării Cercetarea s-a desfășurat pe parcursul unui întreg an școlar, în trei licee din mediul urban (județul Prahova), iar design-ul acesteia a cuprins trei
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
care nu poate și nu trebuie să facă parte din societate” (Foucault, 1996, p. 85). Prin urmare, acestea sunt motivele pentru care, în prezent, asistăm la un accentuat proces de despitalizare a persoanelor cu tulburări mentale, la un demers de redefinire a actului psihoterapeutic și, nu în ultimul rând, la un efort de reintegrare în comunitate a acestor persoane. Acestea sunt demersuri psihosociale, la care a aderat și asistența socială și care au condus la realizarea a ceea ce C. Rogers a
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
la realizarea a ceea ce C. Rogers a denumit „revoluția liniștită”. Printr-o astfel de schimbare, adică raportul dintre agenții sociomedicali (psihiatru, asistent social, sociolog, psiholog etc.) și persoanele cu tulburări mentale, se realizează eliminarea barierelor sociale și mentale, tocmai prin redefinirea acestor relații, considerându-se că bolnavul psihic nu este „străinul” freudian sau „celălalt” - exclusul lacanian, ci este o ființă umană cu nevoi, trebuințe și care trebuie privită cu demnitate, ca oricare altă ființă umană. Strategiile de intervenție ale asistenței sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
prin diminuarea influenței nocive potențiale a stresului, iar acolo unde nu există stres, conform acestui model explicativ, suportul social nu are nici un efect. Acest lucru este argumentat plecându-se de la faptul că suportul este un beneficiu capabil să intervină în redefinirea suferinței, să crească abilitatea persoanei de a face față situației și să reducă/elimine stresul. Conform modelului efectului de amortizare a stresului, suportul social protejează indivizii în fața influenței evenimentelor stresante, indivizii afectați de stres și cu un suport social redus
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
figura 4 , Cohen și Wills (1985) consideră că două sunt etapele în care suportul poate exercita o funcție de moderator. În primul rând, între evenimentul stresant și reacția la acesta, deoarece gândul că alții pot oferi resurse ajută la atenuarea sau redefinirea cognitivă a situației, care e considerată mai puțin amenințătoare, și/sau la sădirea convingerii că noi înșine suntem mai capabili să-i facem față; în al doilea rând, între experiența stresului și apariția unor efecte patologice, în măsura în care suportul poate atenua
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
interpersonală) are semnificații multiple. Deși, în esența ei, ea reprezintă același fenomen psihic morbid, interpretarea care i se dă și semnificația care decurge din această interpretare sunt diferite. Acest aspect al nebuniei pune probleme deosebite și mai ales, impune o redefinire a acesteia. Încă din opera lui Platon (Charmides, Gorgias, Protagoras, Banchetul, Legile) remarcăm faptul că Socrate făcea distincția între „nebunia culturală”, considerată ca un „dar al zeilor”, o stare de „inspirație poetică”, „transă oraculară”, „eresul” sau „entuziasmul bachic” și nebunia
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de prevenție și de protecție socială ale cetății împotriva nebunilor (Legile, 10, d-e). Cele două forme de nebunie, culturală și medicală, au coexistat permanent. Sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea aduce însă în discuție redefinirea nebuniei ca manifestare socială. Acest aspect se impune din două motive: nevoia de a se face o delimitare între boala psihică individuală, care este în primul rând și poate exclusiv, un fapt medical sau, mai exact, medico-psihologic și tulburările psihice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este dificil ca statele să stabilească obligații legale prin intermediul regimurilor. Totuși, odată create, ele vor fi utile statelor și, în consecință, vor tinde să reziste în timp (Keohane, 1984, pp. 85-109). Keohane explorează și implicațiile asumpției "raționalității mărginite" și a redefinirii limitate a intereselor actorilor, prin îndepărtare de egoism. Dar autorul afirmă clar și că aceste implicații depășesc teoriile funcționale ale regimurilor. Prin urmare, Keohane recunoaște că "teoriile raționaliste nu conțin o dinamică endogenă (pentru că) ... se prezumă că preferințele nu se
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de Tokyo, de principal interlocutor american în regiune. Astfel, Japonia nu a agreat faptul că președintele Clinton nu a afirmat importanța alianței SUA-Japonia în cadrul discuțiilor cu Jiang Zemin din 1998. Acest fapt a făcut ca Japonia să reia în considerare redefinirea relațiilor cu China (Funabashi, 2001, pp. 75-76; vezi și Wang, 2002; Drifte, 2003). Astfel de evoluții pot fi interpretate din perspectivă neorealistă ca reflectând tensiuni emergente în relațiile dintre Japonia și SUA. Odată cu dispariția amenințării sovietice, în calculele acestor țări
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
cazul participării Germaniei la recursul la forță militară în afara zonei NATO, și în privința presiunilor economice datorate costurilor unificării și ale dezvoltării integrării europene. În consecință, s-au pus întrebări fundamentale cu privire la viabilitatea strategiei generale a Germaniei în anii 1990. În redefinirea rolului său în cadrul NATO și al UE, Germania a adoptat o abordare mai activă decât în trecut în ceea ce privește gestionarea problemelor internaționale. Germania a schimbat foarte mult termenii în care participă în aceste instituții internaționale, iar acest fapt a pus întrebări
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
obiectivă, având același statut cu celelalte costuri de producție; profitul rămâne singurul element de valoare, cu Încărcătură normativă. Teoria „investitorilor” relativizează acest criteriu, considerând costurile (de resurse umane, de mediu etc.) ca elemente de valoare În sine și impunând nevoia redefinirii criteriilor care să guverneze luarea deciziei. Această perspectivă se depărtează de considerentele de eficiență economică pe care se baza abordarea instrumentală pornind de la teoria agent - principal, pentru a recurge În ultimă instanță la argumente normative Într-un proces politic de
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
criteriilor care să guverneze luarea deciziei. Această perspectivă se depărtează de considerentele de eficiență economică pe care se baza abordarea instrumentală pornind de la teoria agent - principal, pentru a recurge În ultimă instanță la argumente normative Într-un proces politic de redefinire a criteriilor de performanță ale corporațiilor. A. Wicks și R. Freeman (1998) Își asumă rolul de antreprenori ai schimbării sociale prin intermediul concepțiilor teoretice vehiculate; de altfel, ei propun depășirea polarității metodologice pozitivism - antipozitivism În analiza organizațiilor. Ei argumentează că atât
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
211-221. Alchian, A., Demsetz, H., Production, Information Costs and Economic Organization, American Economic Review, Vol. 62, 1972: 777-795. Alchian, A., Demsetz, H., The Property Right Paradigm, Journal of Economic History, Vol. 33, 1973: 16-27. Aligică, P.D., Limitele teoriei economice și redefinirea frontierelor disciplinare, București, Politeia-SNSPA, 2002. Arrow. Kenneth J., The Limits of Organization, New York, W.W. Norton&Comp, 1974. Axelrod, Robert, The Evolution of Cooperation, New York, Basic Books, 1984. Baum, J.A.C., Oliver, C., Institutional Embeddedness and the Dynamics of Organizational
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
operând și în probleme de securitate.14 În perioada anilor '60-'70 diplomația s-a implicat în managementul unor probleme care nu implicau în mod direct securitatea, treptat însă problematică securității a devenit domeniul de bază al diplomației și odată cu redefinirea acesteia s-au luat în calcul o serie de elemente necesare agendei de securitate (de exemplu: factori de natură culturală, politica, mediu etc.). Datorită procedurilor folosite diplomația este considerată a fi un domeniu puternic ancorat în tradiționalitate, cu toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
dezvoltare sau o potențialitate că amenințare la adresa supraviețuirii lor că și comunitate".93 Sfârșitul Războiului Rece a evidențiat noi tendințe, ca efect al transformărilor radicale la care a fost constrâns sistemul internațional, care s-au reflectat implicit și în necesitatea redefinirii și reinterpretării conceptului de securitate la nivel global. Evidență teamă față de declanșarea unui conflict nuclear între cele două mari puteri a fost treptat înlocuită cu o serie de amenințări concrete la adresa securității naționale și/sau internaționale, cum ar fi de
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
mecanismele pentru a face față noilor provocări. Printre aceste organisme, raportul accentuează importantă restructurării ONU, care reprezintă principala organizație universală care veghează la stabilirea/restabilirea păcii și securității în lume. Raportul prezentat la ONU (în decembrie 2004) sintetiză nevoia de redefinire și readaptare a conceptului de securitate prin prisma unei pluralități de perspective, în contextul secolului al XXI-lea. Cu toate acestea, există analiști care atrag atenția asupra pericolului de lărgire excesivă a ariei de definire a conceptului de securitate, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
pașnică a disputelor și pe cooperarea multilaterala prin intermediul unor instituții comune. Alături de Uniunea Europeană un rol important în asigurarea securității europene l-au avut SUA, prin sprijinul acordat integrării europene și prin angajamentele de securitate față de Europa luate în cadrul NATO.442 Redefinirea regulilor privind securitatea internațională în epoca post-bipolară a ridicat unele probleme nu doar de ordin practic, ci și de ordin conceptual. Aceste dificultăți au fost determinate de mai mulți factori, ca de exemplu: după încheierea Războiului Rece mediul internațional a
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
context în care s-a susținut frecvent că situația din zona este mult schimbată, că s-a intrat într-o lume nouă, într-un nou Orient Mijlociu. Urmare a schimbărilor globale, dar și regionale, s-a impus în mod inevitabil redefinirea geopoliticii Orientului Mijlociu prin prisma sensului geografic al expresiei. În acest context cauzal, redimensionarea politicii globale a determinat o remaniere politico-militară în rândul statelor arabe, una din principalele cauze ale crizei din Golf fiind generată de dublul eșec al pan-arabismului
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
avea limitele bine definite față de cetățean, locul a fost ocupat de societatea civilă. Statul și societatea civilă vor constitui obiectul găndirii politice moderne, nu cetatea și omul, ca pănă la aceasta. Opera lui Machiavelli constituie primul moment, cel radical, în privința redefinirii obiectului găndirii politice. Concepția sa se rezumă, în esență, la teza fundamentală că lucrurile nu pot fi cercetate decăt in adevărul lor efectiv, fundamentul cunoașterii nefiind altul decăt adevărul faptelor (la verita effettuale). “Stăndu-mi mie în gănd să scriu lucruri
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2273]