1,567 matches
-
5; Mihaela Ursa, Exerciții de zbor și arta fugii, APF, 1992, 5; Fevronia Novac, Singurătatea autorului, RL, 1992, 26; Gheorghe Iova, La est de Țepeneag, CNT, 1992, 50; Mihai Dragolea, Tiparul și urmarea, F, 1993, 2; Florin Manolescu, La o reeditare, LCF, 1993, 10; Dan Cristea, Realism fantastic, LCF, 1993, 24; Constantin Cubleșan, „Nunțile necesare”, ST, 1993, 7; Florin Sicoie, Un joc strălucit de-a „normalitatea”, CNT, 1993, 40; Octavian Soviany, Miracolul textului, CNT, 1993, 40; Ioana Pârvulescu, Misterele Parisului și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
a lui A. I. Odobescu. În prefața la Basme culese din popor (1885) M. Gaster remarca drept calitate principală a culegerii efortul lui S. de a se fi integrat spiritului popular, de a nu-l fi denaturat. Urmează, în 1892, o reeditare a primelor șase basme, la care mai adaugă încă nouăsprezece, în 1893 ies Alte basme culese din gura poporului, precum și câteva volume de povești și snoave, care îi aduc laude și încurajări din partea lui B. P. Hasdeu, Lazăr Șăineanu, N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
comunismului, la lupta pentru progresul social, pentru pace și prietenia între popoare” și slujirea metodei realismului socialist. Deși extrem de ideologizată în spiritul sovietic oficial, în timp a dat dovadă de inițiative curajoase privind normarea limbii literare, valorificarea moștenirii literare și reeditarea clasicilor români, promovarea tinerelor talente. Congresele ei, supravegheate strict de Partidul Comunist, au îndreptat totuși atenția asupra problemelor spinoase ale culturii și economiei naționale, a valorilor ocultate ale trecutului, a necesității reflectării adevărului ca normă etică fundamentală a scriitorului. Congresele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
sistematic la „România literară” (unde din 1996 susține împreună cu Monica Lovinescu rubrica „Diagonale”), „Familia”, „Vatra”, „Viața românească”, „Echinox”, „Apostrof”, „Transilvania”, „Contrapunct”, „Orizont”, „22”, „Jurnalul literar” ș.a. Editura Humanitas începe publicarea unei serii din operele sale. Ciclul este inaugurat cu două reeditări: Fenomenul Pitești (1990, apărut la Madrid în 1981) și Românește (1991, apărut la Paris în 1964). A doua dintre ele pune în valoare talentul de polemist al autorului. În paginile cărții este etalată o scară sui-generis a „supușeniei” intelectualului față de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
Iorga 61 Ideea că regimul de la București s-ar lăsa mai curînd mîncați de cîini decît să părăsească țara nu le-a plăcut tuturor: cei care intenționau să plece în Rusia, i-au cerut lui Iorga să elimine pasajul la reeditarea discursului, dar Iorga a refuzat. O viață de om..., vol. II, p. 254 62 Memorii, vol. I, p. 16 63 Discurs pronunțat în fața Camerei Deputaților a României (Iași, 1917) 64 "Neamul românesc", 16 decembrie 1916 65 O viață de om
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
212 Van Loon, op. cit., p. 370 213 "Neamul românesc", 8 noiembrie 1934 214 Nicolae Iorga, Contra dușmăniei dintre nații români și unguri, București, 1932; Nicolae Iorga, Contra dușmăniei dintre nații Români și Unguri /Against Hatred Between Nations: Romanians and Hungarians (reeditare), ed. Kurt W. Treptow, Iași, 1995 și Iorga Miklós, A nemzétek között levo gyülöködés éllen, magyarok es románok, București, 1940 215 Iorga, Hotare și spații naționale, Vălenii de Munte, 1938, pp. 105-107 216 Familia Iorga către autor 217 Iorga, În
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În siguranță Între Scylla neonazismului și Charibda neutralității filosovietice și era acum trainic ancorată În alianța vestică, sfidând parcă Îndoielile criticilor din țară și de peste hotare. Instituțiile Germaniei postbelice au fost În mod deliberat concepute pentru a evita riscul unei reeditări a Weimar-ului. Guvernarea era descentralizată: responsibilitatea pentru administrație și asigurarea serviciilor publice a fost transferată către Länder, unitățile regionale În care era Împărțită țara. Unele dintre acestea, ca Bavaria și Schleswig-Holstein, corespundeau statelor germane independente de odinioară care În secolul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
erau artificii diplomatice pentru a Îmbuna opinia publică și, În orice caz, imposibil de aplicat: conform Principiilor IV și VI, amestecul În treburile interne ale statelor semnatare era interzis. După cum a remarcat cu amărăciune un intelectual ceh, Helsinki era o reeditare practică a lui cuius regio, eius religio: pe pământul lor, stăpânitorii Își puteau trata supușii cum pofteau. Nu a funcționat așa. Majoritatea principiilor și protocoalelor de la Helsinki din 1975 nu făceau decât să Împacheteze frumos aranjamente internaționale existente. Dar Principiul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Jan Opletal fusese ucis de naziști. Însă atunci când participanții au Început să strige sloganuri anticomuniste, poliția i-a atacat, Împrăștiind mulțimea și agresând victime izolate. Poliția Însăși a alimentat apoi zvonul că unul dintre studenți a fost omorât, ca o reeditare a asasinatului lui Opletal. Deși mai târziu știrea a fost dezmințită, la momentul respectiv ea a provocat, cum era de așteptat, furia studenților. În următoarele 48 de ore, zeci de mii de studenți s-au mobilizat, universitățile au fost ocupate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
i s-au imputat crimele pe care le autorizase ca șef al Stasi, ci un asasinat politic comis În anii ’30, dovezi fiind interogatoriile naziste. În loc să Înfrunte istoria tulbure a Republicii Democrate Germane, est-germanii erau Încurajați să o uite - o reeditare ironică a epocii de amnezie prin care trecuse RFG În anii ’50. Ca și În primii ani ai Republicii Federale, după 1989 soluția urma să fie prosperitatea. Germania urma să plătească pentru a-și surmonta istoria. Tratament perfect adecvat pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fotbalul. Nu fusese Întotdeauna așa. În toate țările europene se juca fotbal, dar În primele decenii postbelice carierele jucătorilor nu Îi purtau departe de casă. Spectatorii urmăreau meciurile din campionatele interne; jocurile internaționale, relativ rare, erau considerate În unele locuri reeditări simbolice, cu Încărcătură afectivă, ale istoriei militare. În acea perioadă, un spectator al meciurilor de fotbal Anglia-Germania, de exemplu, sau Germania-Olanda (ca să nu mai vorbim de Polonia-Rusia) nu Își făcea iluzii cu privire la Tratatul de la Roma și la „uniunea tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
o distincție greu de susținut între materialele care trebuie "investigate" si cele care sunt ușor accesibile. De exemplu, când mergi la British Museum să citești o carte rară, faci "cercetare", dar când stai acasă într-un fotoliu și citești o reeditare a aceleiași cărți s-ar părea că procesul mintal care are loc este diferit, în cel mai bun caz termenul sugerează anumite operații preliminare, a căror natură si anvergură variază considerabil în funcție de natura problemei. Dar "cercetare" nu reușește să sugereze
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
au fost odată descrise ca națiuni "roșii"; și s-a publicat că la Hala Mare din București, "ouăle murdare de găină s-au vîndut cu un dolar duzina", "Wall Street Journal", 27 ianuarie, 1966, p. 14. 1202 Departamentul de Stat (reeditare), East-West Trade Relations Act of 1966, Tipografia Guvernului SUA, Washington, D.C., 1966, p. 6-7 1203 "Christian Science Monitor", 21 decembrie, 1965, p. 10; Keefle et al., Romania: A Country Study, p. 65-67 1204 "Agerpres", 26 aprilie, 1968, p. 12-13. Reabilitîndu-l
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru credința tinerilor din școalele începătoare, cartea școlară definitorie pentru educația românească a secolului al XIX-lea, de-a lungul căruia a fost reeditată succesiv de nu mai puțin de 28 de ori, între ediția princeps din 1834 și ultima reeditare din 1889 (Murgescu, 1999, p. 40). Conținutul său ortodox politic este reflectat și de faptul că manualul de catehism a continuat să fie amplu utilizat în Țara Românească mult după ce autorul ei a fost silit de împrejurări să abandoneze catedra
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
etnic și ortodoxism spiritual. Resurgența naționalismului etnic-ortodoxist în conștiința identitară românească este relevată pe multiple dimensiuni. Pe plan publicistic, cel al producției culturale, anii nouăzeci au cunoscut o explozie bibliografică fără precedent. Dispariția cenzurii de stat a deschis porțile pentru reeditarea lucrărilor canonice ale intelectualității interbelice. Numeroasele Cursuri universitare ale lui Nae Ionescu (Curs de logică, 1993; Curs de istorie a logicii, 1993; Curs de metafizică, 1995; Curs de filosofie a religiei, 1998 etc., toate la prestigioasa editură Humanitas, ea însăși
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istoriografice, nu avea să fie rapidă. În anii imediat postrevoluționari, imaginea trecutului românesc a suferit modificări minimale. În pofida faptului că periodizarea marxist-leninistă, pe bază de orânduiri sociale, este eliminată complet, manualul lui H. Daicoviciu et al. (1991) este o simplă reeditare a textului din 1987, cu cosmetizările de rigoare. Deși manualul este intitulat "Istoria românilor antică și medievală", autorii oferă "periodizarea istoriei antice și medii a României" (1987, p. 4, subl. n.): • Epoca străveche de la apariția omului pe aceste teritorii și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ar avea originea la Epureni (Fălciu) sau că se trag din răzeși de la ținutul Tutovei, ori din Sărățenii Fălciului, nefăcându-se nici un fel de referire la stăpânirile Costăchești de la Umbrăreștii din ținutul Tecuci. În urma împărțelii din 1679, de fapt o reeditare a unui act mai vechi, pentru a împiedeca acum pe urmașul lui Antiohie Costache, fratele mai mare, dar numai după tată, de a moșteni și el pe slugerul Costache, părțile de la Umbrărești rămân exclusiv în stăpânirea marelui vornic al Țării
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]