10,187 matches
-
Și pentru că specialistul în Educație a avut ocazia să răsfoiască cu multă plăcere un abecedar vechi de opt decenii, frumos și bine alcătuit, atractiv și de dimensiuni mici, potrivit pentru mânuțele care aveau să-l atingă, lansează o temă de reflecție: dacă nu este momentul pentru ca sistemul educațional românesc să revalorizeze trecutul, chiar dacă se vorbește tot mai des despre manuale digitale. Citește și Părinți de succes: Cine sunt elevii dificili ai unei clase
Părinți de succes: Sunt manualele școlare eficiente? by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35718_a_37043]
-
și unul din interpreții filmului la fel de celebru, All the President’s Men, dedicat acelei stranii afaceri de spionaj politic, Robert Redford, s-au reunit pentru a face un documentar pentru Discovery Channel. Fotografia care-i înfățișează mi-a suscitat două reflecții. Prima: ar fi fost de dorit ca indivizii menționați să nu se lase fotografiați de Annie Leibowitz. E binecunoscută tendința marii fotografe de a pune în evidență partea dezagreabilă, viscerală a personalității umane. Or, „cei patru care au speriat America
Speranța de celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3574_a_4899]
-
studiu al profesorului Mircea Anghelescu reprezintă, în primul rând, o importantă contribuție de istorie literară. Nimeni până la el nu s-a gândit să panorameze o temă (deopotrivă biografică și ficțională) suficient de frecventă și suficient de fertilă ca prilej de reflecție. În fond (aceasta este premisa autorului) literatura carcerală are, în România, o tradiție mai veche de două decenii și jumătate (cât au trecut de la prăbușirea comunismului și apariția memorialelor foștilor deținuți politici). Există însă o întreagă pleiadă de scriitori care
Locuri fără memorie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3575_a_4900]
-
Mircea Mihăieș Apariția, de curând, a unei noi biografii a lui Raymond Chandler (Tom Williams, A Mysterious Someyhing in the Light: Raymond Chandler, a Life, Aurum, 2012), m-a determinat să transcriu aici câteva reflecții recente, în completare la propria mea carte dedicată detectivului Marlowe. Marele atu al lui Raymond Chandler provine din decizia de a nu experimenta, odată ce a găsit modelul convenabil. Explorările aparțin perioadei când colabora la revistele pulp, în care pot fi
Fărâme despre Raymond Chandler by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3807_a_5132]
-
aici (publicate inițial, aproape toate, în paginile României literare între 2003 și 2007) respectă încă regula: „Ideile care mi-au animat scrisul public începând cu ziua de 22 decembrie 1989 se regăsesc intacte și ele hrănesc aceste texte care cuprind reflecții despre cărți, dar reflecții în care politicul se insinuează fatalmente, dat fiind că politica a contaminat până la urmă cele mai reprezentative cărți ale secolului XX” (p. 10). Așa se face că Plecând de la cărți reprezintă, după varii escale în teritorii
Sufletul cărților by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3808_a_5133]
-
toate, în paginile României literare între 2003 și 2007) respectă încă regula: „Ideile care mi-au animat scrisul public începând cu ziua de 22 decembrie 1989 se regăsesc intacte și ele hrănesc aceste texte care cuprind reflecții despre cărți, dar reflecții în care politicul se insinuează fatalmente, dat fiind că politica a contaminat până la urmă cele mai reprezentative cărți ale secolului XX” (p. 10). Așa se face că Plecând de la cărți reprezintă, după varii escale în teritorii ideologice, și o revenire
Sufletul cărților by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3808_a_5133]
-
o întreagă tradiție estetistă care vedea în literatură (în arte, în general) un domeniu strict autonom, care nu comunică cu celelalte seturi de valori. Pentru autorul Regimului interpretării, literatura se cere integrată într-un circuit educațional mai larg, în care reflecția morală și socială să ocupe un loc central. Pe de altă parte, tocmai atunci când literarul amenința să-și piardă conturul (și Pânzaru să devină un apologet al relativismului și al capitulării în fața studiilor culturale), autorul demonstrează cu succes că modalitățile
Meseria de interpret by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3812_a_5137]
-
scenariilor realului. Desigur că nici orizontul teoretic general, nici ideile de forță ale studiului lui Ioan Pânzaru nu sunt cu totul personale și autorul nu face nici un secret din a se situa, din unghiul unei „pragmatici a culturii”, în siajul reflecțiilor antropologice ale lui Donald Davidson sau W.V. Quine. De altfel, bibliografia e absolut remarcabilă prin cuprindere și actualitate, iar cartea ar putea fi tradusă în Occident fără spaima că tezele lui Pânzaru ar fi edificate pe un ansamblu de
Meseria de interpret by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3812_a_5137]
-
ceea ce dărâmase comunismul în patruzeci și ceva de ani. Aplicată atunci, soluția Culianu ar fi făcut, poate, ca azi România să arate altfel și să fie asimilată mai de mult, în mod firesc, marii familii europene. Măcar ca exercițiu de reflecție actuală, merită să credem că autorul Arborelui gnozei nu s-a înșelat. În celebra parabolă a Jormaniei, reprodusă în prezentul volum, există un semenea exercițiu de factologie. Ea e alcătuită din două povestiri, Intervenția zorabilor în Jormania și Jormania liberă
Reflecții (in)actuale by Adrian G. Romila () [Corola-journal/Journalistic/3813_a_5138]
-
și completări, iar finalizarea programului va fi realizată după analiza propunerilor ce vor fi transmise. "Fundația 'Mișcarea Populară' lansează în dezbatere publică, pe site-ul www.miscareapopulara.eu, o serie de elemente de răspuns, precum și o serie de teme de reflecție. Procedura de trimitere a sugestiilor este disponibilă pe site-ul Fundației. Aderenții sunt invitați să adauge teme și propuneri de ordin general, pentru fiecare dintre cele douăsprezece domenii de activitate, până la data de 21 aprilie 2013", se arată în comunicatul
Mișcarea Populară și-a lansat pe Internet platforma politică by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/38207_a_39532]
-
putea fi nimeni altul decât autorul volumului de proză scurtă SMS, publicat cu câțiva ani în urmă la Polirom). Date fiind greutatea numelui autorului (un dramaturg a cărui importanță nu mai necesită detalieri) și calitatea intelectuală a argumentației din aceste reflecții (absolut încântătoare), o asemenea tăcere mi se pare mai mult decât suspectă. Infinitul dinăuntru nu i-a impresionat, se poate constata, nici pe participanții la eternele anchete de sfârșit de an. Nimeni n-a auzit de ea. Nimeni n-o
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
colțuri ale lumii pentru libertatea Cracoviei de groaznica silă a tătarilor secolului al XIV-lea. Pe vremea aceia cerurile erau încă deschise pentru suferința poporului...." Refugiați polonezi în România în primăvara anului 1940 Continuând în numărul din 18 septembrie cu reflecții înserate pe prima pagină asupra trăiniciei națiunilor, istoricul se întreabă dacă popoarele pot fi distruse? Răspunsul său este categoric: - nu! Deoarece, "după biruința principiului național, statele, cât de mici ar fi, sunt națiuni, iar națiunile sînt o formă organică a
Nicolae Iorga despre Polonia by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Memoirs/6954_a_8279]
-
Ion Zubașcu) are, de fapt, două tăișuri: nu volumul de versuri al acesteia (apărut la Albatros și intitulat Întru totul, și nu Generația mea, cum susține Danilov) face obiectul evocării, ci o scenă ignobilă care prilejuiește la rândul ei alte reflecții ignobile: „Unul din criticii aflați atunci în vogă, om cu mare influență în mediul cultural, după ce i-a lăudat poezia i-a făcut propunerea s-o propulseze «cât mai sus» pe scena literară. Criticul punea și o condiție: Ileana Zubașcu
Eleganța, de azi pe mâine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3756_a_5081]
-
8. Soarele melancoliei (2005), 9. Noaptea Valahiei (2006). El are un conținut compozit, alături de puținele pagini de jurnal intim și de memorialistică, adăugându-se numeroase eseuri, ca cele despre Tolstoi și Bălcescu, însemnări pe diverse teme, despre teatru și cinematografie, reflecții de moralist, recenzii literare. Multe dintre ele sunt simple manuscrise în proiect - altele, neterminate, piese dintr-un vast atelier pe care editoarea a considerat că e bine să le facă publice. De aici, o seamă de repetiții, de reluări ale
Alte însemnări ale mandarinului valah by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/9813_a_11138]
-
închisoare ("Se pot pune lanțuri la picioare, cătușe la mâini (le-am purtat), se poate băga pumnul în gât, dar nu se poate pune lanțuri pe creier") la evocarea lui Brâncuși, care, având pașaport antonescian, luptase în macquis, de la numeroase reflecții de moralist la un amplu eseu despre Tolstoi, care, după ce părăsise biserica, a trăit o dramă de factură protestantă, el devenind un "Luther al ortodoxiei și un apostol al vegetarianismului". Eseistul accentuează asupra strânsei înrudiri de idei dintre marele scriitor
Alte însemnări ale mandarinului valah by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/9813_a_11138]
-
L-a însoțit, în persoana Sfinților Apostoli, atunci când se ruga pentru noi în noaptea de dinaintea arestării. În numele acelui somn vinovat, care poartă în el toate limitele ființei umane, se cade ca măcar acum, de Înviere, să fim treji. Să ducem reflecția cu privire la Modelul Suprem până la urmarea Lui. Căci, nefiind nici de stânga, nici de dreapta, nici intelectual, nici muncitor, nici sărac și nici bogat, Mântuitorul poate fi Călăuza tuturor în viață, spre mântuire. Aplicarea învățăturilor Sale ne poate îmbunătăți pe toți
Iisus a fost de Stânga sau de Dreapta? by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/37892_a_39217]
-
mărturisiri și să evoce amintiri. Romulus Bucur, de pildă, i-a adus un laudatio lui Dorin Tudoran, subliniind că poezia sa și cea a lui Ilie Constantin au exercitat o influență majoră în devenirea proprie. Un moment inedit a fost reflecția lui Dumitru Țepeneag pe marginea postmodernismului, lăsând la o parte riscul intrării într-o discuție fără sfârșit. Prozatorul s-a arătat dezaprobator față de tatonările terenului nisipos al curentului cultural de către Mircea Cărtărescu. Nu a ezitat să își dezvăluie doza de
„Exilați“ sub Tâmpa: Dorin Tudoran și Dumitru Țepeneag by Alexandra Lazăr, Sînziana Stoie () [Corola-journal/Journalistic/3620_a_4945]
-
Nu știu dacă i s-ar fi acordat. Minunatul Dong Dong ! El sprijină cu umerii Marele Zid. Dumnezeu și toți dragonii logodiți cu stelele norocului să-l țină pe Dong Dong ani mulți pe pământ” (p. 271). Nu sunt, acestea, reflecțiile unui bătrân înțelept, ci ale unui spirit liber, înzestrat din plin, cum spuneam, cu umor, și căruia, de altfel, solemnitatea nici nu-i stă bine. Remarcile politice (cu vag iz naționalist, majoritatea) de aici se numără, aproape fără excepție, printre
Caietele Princepelui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3622_a_4947]
-
Saul Bellow până la Márquez și mai departe până la obscurii Enzo Siciliano, Ian Caldwell și Dustin Thomason). Numai că în nici unul din aceste cazuri scriitorul nu produce dovada asimilării lor. De cele mai multe ori, sunt simple decupaje. Fără, deci, comentarii marginale, fără reflecții interpretative. Nu un mare cititor ne întâmpină aici, ci un (foarte robust, altminteri) bricoleur. În consecință, nu i-aș mai da dreptate lui Paul Cernat atunci când consideră remarcabilă o sugestie, în definitiv, protocronistă: aceea că Oameni cu joben, romanul lui
Caietele Princepelui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3622_a_4947]
-
de nu invers); și ceilalți poeți comentați sunt, la rândul lor, tot poeți de ispravă și au concepții tot atât de profunde și filosofice. Cumnecum, cam toți filosofează adânc, și nu neapărat din proprie inițiativă, ci pentru că Aretzu le ridică poezia la reflecție și-i place s-o vadă desfășurând oarece sistem de gândire (sau de simboluri). Curat Dante iese Alexandru Mușina în sonetist” etc. Magna cum laude mustește de subtilități ironice ce vizează, toate, deconstruirea ticurilor de scriitor în critică. Nu atât
Critic peste noapte by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3627_a_4952]
-
Augustin Buzura, este mai profitabilă decât fluturarea dezinvoltă de iluzii privitoare fie la trecut, fie la viitor. Prezentul pare să intereseze cel mai puțin. Într-un punct mă despart totuși de criticismul lui Augustin Buzura, de pesimismul său asumat, de reflecțiile sale negre și anume în acela în care susține că, după cele două decenii brucaniene, ne-am fi întors de unde am plecat. Și încă mai rău. El scrie: „După 22 de ani am ajuns chiar mai jos decât am fost
Romancier și foiletonist by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3645_a_4970]
-
locuit în gazdă chiar la sora celui mai bun prieten al lui Urmuz (căreia i se adaugă încă una, la fel de sucită: mama poetului a fost la Severin eleva Elizei Vorvoreanu, sora autorului Paginilor bizare). Dar parcă mult mai pasionante sunt reflecțiile psihanalitice asupra sinuciderii acestuia dintr-un eseu, Evidențe și enigme urmuziene, de citit în același volum de Afinități efective. La fel, discreta pledoarie pentru o literatură care să nu aibă datoria de a „obloji” e de citit și ea printre
Afinități efective by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3648_a_4973]
-
multor generații de români! Dincolo de simbolistica sa, Marea Unire a deschis calea către consolidarea economică a României și a fost un pas esențial pentru maturizarea instituțiilor democratice ale statului. Sărbătorirea Zilei Naționale este în același timp și un prilej de reflecție, când trebuie să rememorăm valorile pe baza cărora a fost creat statul român unitar: credința, corectitudinea, respectul pentru lege și solidaritatea. Să nu uităm că o națiune unită este fundația unui stat puternic și fără implicarea activă a cetățenilor în
Crin Antonescu: Putem schimba situația economică by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33846_a_35171]
-
din nou tuturor românilor patriotismul, iubirea de țară, iubirea de aproape, de concetățenii români, indiferent de originea etnică sau de locul în care trăiesc pe acest pământ. Am evocat zilele trecute un proiect de țară, o viziune: am propus o reflecție și am anunțat un deziderat, unul care aparține Președintelui României și cred că e împărtășit de cea mai mare parte a poporului român: acela de a ne reîntâlni cu frații noștri din Republica Moldova, acela de a ne reuni ca popor
Președintele Băsescu, de 1 Decembrie: Numai cu solidaritate şi coeziune putem răzbi în istorie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33838_a_35163]
-
arabii cultivați le înțeleg cu dificultate. Ciudățenia este că le studiază ca pe niște gramatici normative, cu alte cuvinte, cu scopul de a învăța «limba arabă», așa, în general, din ele. Pentru mine, aceste texte vechi reprezintă rezultatul strălucit al reflecției nu numai asupra limbii arabe, ci asupra limbii în genere, a modului în care aceasta se constituie și funcționează. Mă cred norocoasă că am avut acces la acest moment de grație al gândirii lingvistice” (p. 297). Deși ocupă o parte
Radiografia unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3393_a_4718]