3,182 matches
-
expresii în cursul ascultării active ori când răspunde la problemele care apar în timpul discuției. Ele servesc să încurajeze subalternul ca partener activ în comunicarea interpersonală și să obțină informațiile necesare pentru dirijarea și controlul dialogului în sesiunea de consiliere. Afirmații reflexive Liderul parafrazează spusele interlocutorului ca să facă vizibile înțelesurile și simțămintele lui. Prin parafrazare, liderul arată că înțelege partenerul de dialog și că el încearcă să perceapă situația așa cum o vede acesta. Acest lucru ajută la prevenirea confuziei. Câteva formulări de
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
invocat decât ca o curiozitate fiindcă În decursul mileniilor subrasele rasei albe s-au amestecat. Homo eurupens (nordicii), homo mediteranuslui. Ceilalți factori fizici au contribuit Însă la formarea sufletului românesc. Dacă cei care trăiesc Într-un cadru cețos sunt firi reflexive, Închiși, interiorizați, concentrând totul În adâncurile lor lăuntrice, ceilalți proiectează totul În afară, sunt deschiși la impresiile clare și au o imaginație intensă. Frigul va adăuga forțe noi corpului, Îi vor da o mai mare energie fizică și morală. Clima
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de vedere educativ, este o întrepătrundere dintre cultura estetică și experiența estetică a individului. Idealul estetic este constituit dintr-un ansamblu de teze, principii și norme teoretice care imprimă o anumită direcție atitudinii estetice. Spre deosebire de gust, idealul are un caracter reflexiv. Sentimentele și convingerile estetice Sentimentele estetice înseamnă o configurație de emoții, rezultat al unor trăiri profunde și de durată a frumosului din natură, societate și artă. Sentimentele estetice, cea mai înaltă formă de trăire a frumosului, își pun amprenta asupra
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
de învățare a elevilor promovând atât autonomia, interacțiunea, precum și posibilitatea de a lua decizii individuale sau de grup 5. 4. Învățătorul angajează fiecare elev în rezolvarea problemelor, exersându-i gândirea critică și valorificându-i experiența 5. 5. Învățătorul promovează învățarea reflexivă și autonomă pentru fiecare elev.” (L. Glügé, 2002, p. 83) În realizarea demersului didactic, învățătorul conduce activitatea desfășurată în clasă, direcționând procesul asimilării, dar și al formării elevilor prin apelul la normativitate educațională. Durkeim definește conduita psihopedagogică a educatorului prin intermediul
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
firesc, și ceea ce ni se pare miraculos.” (p.99). Deși stau sub semnul comun al frământărilor de ordin psihic și uneori metafizic ale unei generații de intelectuali care se află în posesia unei depline libertăți spirituale, aceste opinii de natură reflexivă până la un punct nu se caracterizează printr-o unitate de gândire. Personajele emit tot felul de comentarii cu nuanțe filosofice fără a se fixa însă asupra uneia dintre ele. Această ezitare continuă, manifestată și prin abordarea uneori haotică a diferitelor
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
și în Nuntă în cer, o modalitate de cunoaștere și de autocunoaștere, el stă la baza realizării laturii filosofice a romanului (dacă avem în vedere faptul că majoritatea problemelor filosofice sunt ,,discutate” de Biriș și de Ștefan). Dialogul accentuează latura reflexivă a romanului, fiind, de cele mai multe ori, încărcat de elemente abstracte pe care Ștefan le discută mereu, vrând să le înțeleagă. Aceste elemente ,,nu prejudiciază epica lui Mircea Eliade, care, prin implicarea de acțiuni erotice experimentale sau obsesive în țesătura ideologică
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
Prezentul apare foarte des în postura sa de timp care exprimă un adevăr general valabil, asigurându-i o permanență omnitemporală. Ca și în Întoarcerea din rai sau în Nuntă în cer, și în Noaptea de Sânziene întâlnim foarte multe pasaje reflexive cu nuanțe de meditație filosofică. Dialogurile dintre Ștefan Viziru și Petre Biriș au, în majoritatea lor, un pronunțat caracter problematic ce rezultă din abordarea permanentă a unor teme existențiale ca: timpul, moartea, iubirea, istoria (,,Dacă numai moartea ne îngăduie să
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
modifică structurile. Ceea ce complică și mai mult lucrurile, în ceea ce privește procesul de instruire și învățare, este creșterea numărului de discipline, a volumului informațional. Școlarul din clasa a patra „se caracterizează printr-un plus de maturizare și experiență, ajungând aproape de stadiul inteligenței reflexive“. Gândirea devine mai productivă, ca rezultat al creșterii gradului de flexibilitate și mobilitate, al utilizării diferitelor procedee de activitate mintală. Achizițiile matematice ale elevului de clasa a patra se multiplică, atât prin creșterea volumului informațional cât și datorită diversificării acestora
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
magice de a se transforma în funcție de condițiile istorice și de nevoile sociale. Autorii explică mitul făcând apel la psihologie, considerând că la baza creațiilor mitice stă simțul psihologic comun 271, prin capacitățile sale de intuiție mitul apropiindu-se de gândirea reflexivă. Gabriel Segre 272 valorifică studiile lui R. Barthes și ale lui E. Morin pentru a sublinia faptul că este foarte greu, dacă nu imposibil, să se vorbească despre mituri, în sensul etnologic, în societățile de astăzi. Mai mult, Segre susține
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de sine, un salt uriaș în cadrul evoluției structurilor mentale, situație în care individul "începe să se comporte față de el însuși într-o manieră asemănătoare cu cea în care se comportă față de ceilalți"349, dezvoltându-se în acest sens un comportament reflexiv care stă la baza sinelui. În termenii lui George Mead, sinele apare la nivelul mentalului, mai exact, din interacțiunea acestuia cu mediul, în urma căreia trebuie să răspundă la o serie de probleme 350. În afara conștiinței de sine, identitatea este un
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
individuală, ordinea interacțiunilor și cea instituțională, prin acestea autorul discutând și despre elementele care stau la baza identității, dar și despre legătura dintre identitate și alteritate. De fapt, Jenkins încearcă să descifreze modul în care funcționează identitatea, pornind de la procesele reflexive până la construcția socială a acesteia. Ordinea individuală are în vedere faptul că identitatea este construită social, începând de la primele stadii de socializare 464 și până la interacțiunile complexe dintre indivizi. Ordinea interacțiunilor presupune faptul că "interacțiunea între definirea de sine (internă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
conștiință de sine, deoarece subiectul nu cunoaște tablourile mișcătoare pe care le percepe decât în raport cu activitatea sa elementară. La cealaltă extremitate, adică în momentul în care inteligența senzorio-motorie a elaborat în măsură suficientă cunoașterea pentru ca să devină posibile limbajul și inteligența reflexivă, universul este, dimpotrivă, constituit dintr-o structură în același timp substanțială și spațială, cauzală și temporală. Or, această organizare a realului se efectuează (...) în măsura în care eul se eliberează de sine descoperindu-se și se situează astfel ca un lucru între lucruri
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
tabieturile, plăcerile și neplăcerile pe care i le tapetează acest cotidian. Nu se lasă încorsetat doar de problematica studiilor care i mănâncă timpul, ci și de acele stări ale patologicului - maleficul din noi. Mai exact, infantilismul politicului românesc, întrun monolog reflexiv, demonstrându-ni-se cum se nasc gândurile. Vă amintiți ce spune Prentice Mulford? „Un gând nou este o viață nouă, o reînnoire a vieții...” (De vorba cu mine însumi) și cum gândul „s-a copt”, rolul și rostul lui este
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de relații sociale stabilite între indivizi sau grupuri sunt date de raporturile dintre voința indivizilor. El distinge două tipuri de voință: voința organică, naturală, legată de substratul biologic al individului, ca expresie a nevoilor primare ce substituie gândirea, și voința reflexivă, conștientă, dominată de gândire. La nivelul entităților colective forma de manifestare a voinței, prin caracteristicile sale intrinseci conduce la deosebiri esențiale. Astfel, sub raportul structurii sociale, voința organică este baza constituirii grupurilor de tip comunitar iar societățile ca entități globale
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de gândire. La nivelul entităților colective forma de manifestare a voinței, prin caracteristicile sale intrinseci conduce la deosebiri esențiale. Astfel, sub raportul structurii sociale, voința organică este baza constituirii grupurilor de tip comunitar iar societățile ca entități globale exprimă voința reflexivă. Tőnnies face în felul acesta diferenta între Gemeinschaft comunitate și Gesellschaft societate. Gemeinschaft (familia, satul) prin autenticitatea ei, ar fi un tot organic, un organism viu, bine integrat, întemeiat pe datini și trăiri comune, în vreme ce societatea (orașul, statul) ulterior comunității
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
comune (Baldwin, 1996), productivitatea persuasivă prin antrenamentul aptitudinilor retorice, al gândirii combative, critice, al capacității de a face conexiuni între idei, al liberalizării opiniilor ideologice. Identificăm aici o învățare dominată de programatic, generativă de lexical, de contextual, de procese discursive, reflexive și democratice, o învățare care schimbă modelul de organizare și ierarhia intereselor școlare. O învățare plină de reprezentări noi, de simbolism, deschisă experienței personale și cu o specificitate crescută pentru ruta profesională (Mehlhorn, 1998). I.2. Natura învățării, definiții și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
-l căutăm în altă parte, și nu în "drama" de față, unde "personajele", slab conturate, joacă rolul unor simple funcții (și) retorice prin care Lovinescu exersează, în vederea viitoarelor sale opere de imaginație, variate tipuri de discurs mai puțin pe acela reflexiv, specific individului cu o complicată viață interioară. În De peste prag vorbesc toți, îndeosebi femeia, iar inflația aceasta verbală riscă să compromită cuvântul, lesne tansformabil în instrument pervers de persuasiune și propagandă. Poate că de aceea tace, resemnat, intelectualul, lăsând să
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
pe retina îndrăgostitului. Nu are rost să insist asupra acestor facile distincții mai mult decât e necesar în cazul de față. Să reținem doar că, lipsit de curiozitate, indiferent la lumea din jur, Andrei intră în scenă luând postura individului reflexiv, ce judecă viața după niște principii abstracte și imuabile, în felul unui filosof din născare, fără a ține cont de mijloacele rudimentare ale cunoașterii empirice. De aceea, când descoperă că Mab l-a mințit, el nu se îndoiește nici măcar o
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
cu rol de mise en abîme ne călăuzește direct spre inima textului, profilată în relief, ca-ntr-o exergă, deoarece tiparul teatral-melodramatic modelează deopotrivă psihologia personajului și poetica romanului lovinescian, pe fondul cenușiu al unor reflecții și digresiuni cu caracter reflexiv (am mai spus: de jurnal) care umplu spațiul dintre cele câteva nuclee epice și secvențe dialogate. În consecință, de pe scena de teatru obiectivul se mută apoi firesc într-un cadru familiar criticului cu doctorat la Sorbona, pe străzile aglomerate ale
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
diferite: actorul (cel ce trăiește propriu-zis) și spectatorul-interpret (personaj distinct, neimplicat în "acțiune"). Dar, cum eroul lovinescian (intelectualul) tinde mereu să-și asume ambele roluri (să fie, adică, actorul și spectatorul propriei vieți), existența unui alt personaj (raisonneur), cu funcție reflexivă, semnalizează ignoranța acestui personaj, care nu a atins încă stadiul conștiinței de sine. De aceea, prin substrucția sa narativă, romanul criticului reînvie tiparul clasic al miturilor inițiatice, chiar dacă etapele devenirii interioare desemnează traseul unui eșec: așa cum Lovinescu rămâne Lovinescu, și
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
să greșească și să încalce legile prescrise de comunitate, pe când Diomo se dovedește a fi "salvatorul" care, în final, o ajută să evadeze și să scape de judecata publică. Odată schițată intriga, narațiunea se derulează după tipicul lovinescian, alternând fragmentele reflexive cu mici episoade dramatice, până la deznodământ. Astfel, după doar câteva pagini plictisitoare, scena se umple din nou cu aceleași personaje puse pe trăncăneală, întrunite acum pentru a dezbate spinoasa problemă a geloziei. De data aceasta vorbesc doar bărbații, cu intenția
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
apocaliptice produc, nu exercițiu împotriva căderii prevăd, realitățile dezesperante. Abia restabilind demnitatea individului, a spiritului acestuia, începe să fie întrevăzută și soluția, una nemiraculoasă, dificil de atins, dar care este „aici” sub ochii fiecăruia. Și atunci, trebuie să ne întoarcem, reflexiv, la „a fi”, „a ști”, „a face”! „A ști” este evident că avănd în minte învățămăntul romănesc, nu se mai pune o problemă a insuficienței ci, mai degrabă, a unei supralicitări a rolului informației, însă a uneia destructurate și destructurante
Per aspera ad astra. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Gabriel Galtoi () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2269]
-
de Weltanschauung. Ipoteza acestei lucrări este următoarea: Dacă omul contemporan parcurge un proces de mutații morfogenetice, atunci asistăm la apariția a ceea ce putem identifica drept "omul izomodern"3, ca avatar al epimorfozei unui tip nou de umanitate: omul izomodern recuperează reflexiv valorile modernității timpurii și depășește relativismul axiologic al postmodernității specifice secolului trecut 4. În accepțiunea pe care o propun, "izomodern" reprezintă ceea ce transcende "postmodernul", printr-o revenire la unele dintre valorile spirituale clasice ale modernismului inițiator. Acest proces, care poate
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ridică probleme profunde. Astfel, unii autori (Giddens, 1990/2000; Vlăsceanu, 2007) consideră că există trei etape istorice ale modernității: cea timpurie/premodernă (inițiată de Iluminism), cea a "maturității" moderne și, ceea ce parcurgem în contemporaneitate, epoca "modernității târzii" sau a "modernității reflexive" (sau "radicalizate"). Aceștia prezintă mai degrabă abordări constructiviste de sorginte sociologică decât viziuni "culturaliste" și se întreabă care vor fi trăsăturile epocii postmoderne. Concepte cum ar fi "industrializare", "epocă postindustrială", "globalizare", "urbanizare", "eră comunicațională", "stat național" etc. sunt centrale în cadrul
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
acea modernitate al cărei țel central consta în "modernizarea tradiției"" (Vlăsceanu, 2007, p. 15). Așadar, dacă "modernizarea tradiției" a reprezentat o a doua etapă a modernității înseși, astăzi traversăm o a treia subdiviziune a modernității, și anume cea a "modernității reflexive": Admit apoi, pe urma unor sociologi contemporani ca U. Beck, A. Giddens sau J. W. Meyer, că, spre sfârșitul secolului XX, raționalizarea modernă a tradiției a atins apogeul și că, departe de a ne despărți de modernitate, întrucât am fi
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]