2,546 matches
-
câmpurile de luptă ale Europei în Serbia, Bosnia-Herțegovina, Italia și Galiția. Conform datelor recensământului din 1930 Pețelca număra 657 locuitori, dintre care 656 români și un maghiar. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 648 greco-catolici, 7 baptiști și 2 reformați. 47,5% din locuitori erau tineri între 0 și 19 ani. În timpul celui de-al doilea război mondial locuitorii satului Pețelca și-au adus și contribuția lor de sânge pe fronturile din est și vest, iar după instaurarea regimului comunist
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
Așchileu Mic. În satul Așchileu Mic se găsesc biserica din lemn Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil construită, probabil, între 1762-1767, monument de arhitectură, cu valoroase sculpturi în lemn dar mai ales icoane pictate pe lemn în secolele XVIII-XIX, o biserică reformată ctitorită în anul 1899 și o biserică ortodoxă cu hramul Adormirea Maicii Domnului, ctitorită între anii 1990 - 1997.
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
83,7% români, 9,5% evrei, 1,5% ruși, 1,4% greci, 1,1% maghiari, ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire: 87,0% ortodocși, 9,8% mozaici, 1,9% romano-catolici, 0,3% luterani, 0,2% reformați, 0,2% greco-catolici ș.a. Populația urbană a județului era de 101.611 locuitori, dintre care 68,2% români, 19,1% evrei, 2,9% ruși, 2,9% greci, 2,1% maghiari, 1,2% germani, 0,5% armeni ș.a. Sub aspect confesional
Județul Covurlui (interbelic) () [Corola-website/Science/301549_a_302878]
-
19,1% evrei, 2,9% ruși, 2,9% greci, 2,1% maghiari, 1,2% germani, 0,5% armeni ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 73,9% ortodocși, 19,8% mozaici, 3,9% romano-catolici, 0,7% luterani, 0,5% reformați, 0,3% greco-catolici ș.a.
Județul Covurlui (interbelic) () [Corola-website/Science/301549_a_302878]
-
lung „întins” (< lat. longus) + la + Tisa. La recensământul din anul 1930 au fost înregistrați 2.831 locuitori, dintre care 1.606 maghiari, 688 ruteni, 285 evrei, 187 români și 16 germani. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.076 reformați, 891 greco-catolici, 437 romano-catolici, 317 mozaici, 48 ortodocși, 29 luterani ș.a. În anul 2002 au fost înregistrați 2.484 locuitori, dintre care 1.964 maghiari, 425 români, 67 țigani, 23 ucrainieni ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1
Câmpulung la Tisa, Maramureș () [Corola-website/Science/301571_a_302900]
-
greco-catolici, 437 romano-catolici, 317 mozaici, 48 ortodocși, 29 luterani ș.a. În anul 2002 au fost înregistrați 2.484 locuitori, dintre care 1.964 maghiari, 425 români, 67 țigani, 23 ucrainieni ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.108 reformați, 555 ortodocși, 353 greco-catolici, 313 romano-catolici, 41 adventiști ș.a. Biserica reformată (1798)
Câmpulung la Tisa, Maramureș () [Corola-website/Science/301571_a_302900]
-
anul 2002 au fost înregistrați 2.484 locuitori, dintre care 1.964 maghiari, 425 români, 67 țigani, 23 ucrainieni ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.108 reformați, 555 ortodocși, 353 greco-catolici, 313 romano-catolici, 41 adventiști ș.a. Biserica reformată (1798)
Câmpulung la Tisa, Maramureș () [Corola-website/Science/301571_a_302900]
-
maghiari, 5 germani, 7 evrei și 34 romi. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1 262 de locuitori, dintre care 951 români, 220 maghiari, 83 evrei și 8 romi. Sub aspect confesional, populația era alcătuită din 934 greco-catolici, 226 reformați, 83 mozaici, 16 ortodocși și 3 romano-catolici. Datele obținute prin recensământul din 1992 sunt: 1 323 de locuitori, din care 1 075 români, 208 maghiari, 39 romi și un german ș.a. În sat există o grădiniță și o școală cu
Lăpușel, Maramureș () [Corola-website/Science/301581_a_302910]
-
51,77%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (22,89%) și romi (21,61%). Pentru 3,63% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (63,34%), dar există și minorități de reformați (20,29%), penticostali (9,82%) și martori ai lui Iehova (1,1%). Pentru 3,67% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Dintre domeniile de activitate ale acestei localiăți, pe langă cele specifice sectorului primar, se evidențiază și câteva funcții
Ulmeni () [Corola-website/Science/301596_a_302925]
-
Conform datelor recensământului din 1930 Lăpușu Românesc avea 3.016 locuitori, dintre care 2.756 români, 95 evrei, 88 maghiari, 68 țigani și 9 armeni. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.824 greco-catolici, 95 mozaici, 85 romano-catolici, 7 reformați (calvini) și 5 ortodocși. Conform datelor recensământului din 2002 Lăpușu Românesc avea 3.828 locuitori, dintre care 3.809 români și 19 maghiari.Sub aspect confesional populația era alcătuită din 3651 ortodocși, 143 greco-catolici, 20 catolici, 9 penticostali și 2
Lăpuș, Maramureș () [Corola-website/Science/301580_a_302909]
-
calvini) și 5 ortodocși. Conform datelor recensământului din 2002 Lăpușu Românesc avea 3.828 locuitori, dintre care 3.809 români și 19 maghiari.Sub aspect confesional populația era alcătuită din 3651 ortodocși, 143 greco-catolici, 20 catolici, 9 penticostali și 2 reformați. 3 persoane s-au declarat de altă religie. Structura populației pe sex și vârstă era următoarea: <br clear=left>
Lăpuș, Maramureș () [Corola-website/Science/301580_a_302909]
-
recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.568 locuitori, dintre care 890 maghiari, 480 români, 169 evrei, 18 germani, 10 poloni și 1 rutean. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 933 romano-catolici, 436 greco-catolici, 160 mozaici, 17 ortodocși, 12 reformați și 1 luteran.
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
din 2002 era 1.103 locuitori. În anul 1930 polulația localității era de 1.436 de locuitori, dintre care 900 români, 161 maghiari, 39 țigani și 3 evrei. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 162 greco-catolici, 38 reformați, 900 ortodocși, 2 romano-catolici și 3 evrei. Economia localității este bazată pe activități în: domeniul comerțului cu produse alimentare și nealimentare; fabricarea și comercializarea băuturilor alcoolice distilate; transporturi rutie marfă. Activitatea principala rămâne însă agricultură prin cultură plantelor, creșterea animalelor
Decebal, Satu Mare () [Corola-website/Science/301761_a_303090]
-
și germani (1,01%). Pentru 6,92% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,42%), dar există și minorități de penticostali (9,32%), romano-catolici (5,03%), greco-catolici (2,12%) și reformați (1,45%). Pentru 7,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Homoroade, Satu Mare () [Corola-website/Science/301765_a_303094]
-
încât în 1692 este total pustiu. La recensământul din 1785 în Irina au găsit un nobil, 28 iobagi liberi, 1 șerb. Denumirea de iobag liber înseamnă iobag colonizat. Deci în Irina s-a produs o colonizare însemnată, în cadrul căreia iobagi reformați maghiari s-au așezat aici din satele învecinate pustiite. Numărând 6 suflete într-o familie, în acest timp populația satului putea fi în jur de 180.conform datelor rămase numărul sufletelor în sat este de 774 în 1828, 794 în
Irina, Satu Mare () [Corola-website/Science/301766_a_303095]
-
populație apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (58,62%), dar există și minorități de martori ai lui Iehova (10,21%), penticostali (3,62%), romano-catolici (3,01%), de uniți (greco-catolici) (2,79%) și reformați (1,3%). Pentru 19,08% din populație apartenența religioasă nu este cunoscută. În orașul Negrești Oaș își are sediul Ansamblul folcloric Oașul, cel mai prestigios ansamblu al Țării Oașului. Ansamblul se află în subordinea Casei de Cultură Negrești Oaș, director
Negrești-Oaș () [Corola-website/Science/300528_a_301857]
-
află în capela Sfânta Cruce. Pe tabernacul este reprezentat simbolul abnegației: pelicanul care își sfâșie pieptul, pentru a-și hrăni puii cu propriul sânge. Simbolul pelicanului este foarte rar întâlnit în bisericile romano-catolice, mai curând apare ca ornament în biserica reformată, pe boltele amvonurilor și a tavanelor din lemn pictat. Printre valorile bisericii se mai găsesc două crucifixe reprezentându-l pe Isus răstignit (corpus), ambele efectuate din lemn pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, în stil popular. Clopotul cel mare al bisericii
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
(în ) cu cele două episcopii face parte din Biserica Reformată Maghiară și cuprinde credincioșii reformați după Jean Calvin care trăiesc în România. Biserica este membră a Consiliului Ecumenic al Bisericilor, a Conferinței Bisericlor Europene și a Sinodului Consultativ al Bisericilor Reformate Maghiare din întreaga lume. După semnarea Tratatului de la Trianon
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
(în ) cu cele două episcopii face parte din Biserica Reformată Maghiară și cuprinde credincioșii reformați după Jean Calvin care trăiesc în România. Biserica este membră a Consiliului Ecumenic al Bisericilor, a Conferinței Bisericlor Europene și a Sinodului Consultativ al Bisericilor Reformate Maghiare din întreaga lume. După semnarea Tratatului de la Trianon a fost evident faptul că
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
în ) cu cele două episcopii face parte din Biserica Reformată Maghiară și cuprinde credincioșii reformați după Jean Calvin care trăiesc în România. Biserica este membră a Consiliului Ecumenic al Bisericilor, a Conferinței Bisericlor Europene și a Sinodului Consultativ al Bisericilor Reformate Maghiare din întreaga lume. După semnarea Tratatului de la Trianon a fost evident faptul că vechea structură bisericească reformată nu putea fi menținută, deoarece noua frontieră între Ungaria și România a împărțit marea parte a protopopiatelor în două părți și legătura
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
care trăiesc în România. Biserica este membră a Consiliului Ecumenic al Bisericilor, a Conferinței Bisericlor Europene și a Sinodului Consultativ al Bisericilor Reformate Maghiare din întreaga lume. După semnarea Tratatului de la Trianon a fost evident faptul că vechea structură bisericească reformată nu putea fi menținută, deoarece noua frontieră între Ungaria și România a împărțit marea parte a protopopiatelor în două părți și legătura cu clerul din Ungaria nu poate fi ținută atât de ușor cum a fost până atunci. După reforma
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
nobililor. Vestul Ungariei, intrat sub controlul Sfântului Imperiu Roman, precum și o parte a Secuimii, au rămas în continuare teritorii catolice. În 1564 la sinodul protestant din Aiud, lutheranismul și calvinismul din Transilvania s-au despărțit. Astfel a luat ființă Episcopia Reformată a Ardealului, cu sediul inițial la Aiud. În anul 1930 ponderea reformaților era de 3,9% din totalul populației Regatului României, în cifre absolute 710.706 de cetățeni. În anul 2002 ponderea reformaților era de 3,23% din totalul populației
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
3,9% din totalul populației Regatului României, în cifre absolute 710.706 de cetățeni. În anul 2002 ponderea reformaților era de 3,23% din totalul populației, în cifre absolute 701.077 de cetățeni. Unitățile administrative cu cea mai numeroasă prezență reformată sunt județul Mureș (157.046), județul Bihor (108.769), județul Cluj (86.811) și județul Covasna (74.312), județul cu cea mai omogenă comunitate reformată fiind Sălaj, unde 84,75% din populația maghiară a județului aparține la cultul reformat (23
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
populației, în cifre absolute 701.077 de cetățeni. Unitățile administrative cu cea mai numeroasă prezență reformată sunt județul Mureș (157.046), județul Bihor (108.769), județul Cluj (86.811) și județul Covasna (74.312), județul cu cea mai omogenă comunitate reformată fiind Sălaj, unde 84,75% din populația maghiară a județului aparține la cultul reformat (23,04% din populația totală). Majoritatea absolută a credincioșilor sunt maghiari din România. Aceștia reprezintă 94,90%, în cifre absolute 665.343 de persoane, din totalul
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
prezență reformată sunt județul Mureș (157.046), județul Bihor (108.769), județul Cluj (86.811) și județul Covasna (74.312), județul cu cea mai omogenă comunitate reformată fiind Sălaj, unde 84,75% din populația maghiară a județului aparține la cultul reformat (23,04% din populația totală). Majoritatea absolută a credincioșilor sunt maghiari din România. Aceștia reprezintă 94,90%, în cifre absolute 665.343 de persoane, din totalul enoriașilor Bisericii Reformate din România. Limba liturgică este maghiara, iar în orașele mari din
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]