2,072 matches
-
face nimic. Ca erou al stazei, căzut în inadecvarea mobilității universale, leneșul este un recidivist al paradisului după cădere, un insurgent al eternității în condițiile finitudinii. Dar în loc să fie muzealizat ca memento al unei esențe pierdute și ca argument pentru regăsirea ei, leneșul devine victima hărniciei fără repere. Desigur, leneșul nu se poate sinucide, pentru că, eliberat de tensiunea dintre veleitate și stază, el este veșnic împăcat cu sine. În schimb, el poate fi omorât pentru că ceilalți nu se împacă cu el
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
începe obsesia pentru pământ: ”Inima îi tremura că și-a mărit averea”, fără ca nimic să îl mai sperie-judecata cu Simion Lungu. Gestul său, de a intra cu plugul în pământul vecinului, este simbolic exprimând regretul față de un trecut îndepărtat și regăsirea unui paradis demult pierdut. Un alt pas hrănitor al obsesiei sale este ideea de a se căsători cu o fată bogată, pentru a-i lua pământul. Soluția o găsește în întrebarea formulată de Titu: ”Poți să-l silești?”; singura cale
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
sat, iar în finalul romanului, organizată cu prilejul sfințirii noii biserici a satului. Hora este un act de comunicare emoțională, simbol al solidarității, dar și o activitate socială, sugerând, prin distribuirea dansatorilor în cerc, un ritual de consolidare și de regăsire a celorlalți. În cadrul horei de duminică, se adună tot satul, se stabilesc ierarhii, fiind un prilej pentru participanți de a istorisi întâmplările petrecute în timpul săptămânii. Hora (Someșanaă, din incipitul romanului, este plasată în ograda văduvei lui Maxim Oprea, Todosia, într-
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
posedă cataloage alfabetice și sistematice. Cataloage de informare bibliografică • analitic al articolelor din periodicele românești și străine • sistematic al capitolelor din tratatele fundamentale • sistematic al materialelor de referință • evidența bibliografiilor întocmite la cerere • catalogul donațiilor Prelucrarea informatizată a documentelor permite regăsirea rapidă în OPAC (catalogul informatizat) a unui document. Modulul OPAC este, de fapt, un sistem de cataloage. Noul soft ALEPH permite descrierea tuturor tipurilor de documente existente în colecțiile bibliotecii. Participarea BCU Iași în proiectul NUSIDOC, cu o bază de peste
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
filiale). În circa 30 de minute, cititorul care a făcut comanda, este în posesia documentului, în funcție de locul acestuia în depozite. Excepție fac periodicele, unde comanda se primește în cea de a doua parte a zilei. Cititorul folosește OPAC-ul pentru regăsirea locului ocupat de document în depozit, sau este ajutat de către bibliotecari de serviciu, în cazul în care pregătirea informatică a acestuia nu este suficientă. În BCU Iași poate fi consultat de către cititori întregul fond, inclusiv cărțile provenite din depozitul legal
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
și în față jucau culorile pregătite cu atâta migală de el din plante naturale, cărămizi sau cărbuni. Parcă văd și acum prima oală pictată. A fost pictat destinul meu, căci oriunde m-au dus pașii în viață singura mângâiere și regăsire era când pictam.” Născută la 16 octombrie 1935 în satul Suhulat, comuna Tansa, jud. Iași. Studii: Școala Populară de Artă, Bacău, secția artă decorativă, prof. Letiția Oprișan, secția de pictură prof. Ilie Boca. Debut artistic - 1976 Bibliografie și reprezentare grafică
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
ieșeană, Naive art pages from Iași, Ed. Pim, Iași, 2003, pag. 79 - 82; Constantin Ostap, Povestiri despre Iași și despre ieșeni, Ed. Vasiliana’98, Iași, 2008, pag. 209. „Cu un talent real de povestitor, așa cum o face in clipele de regăsire în compania prietenilor, umorul său caracteristic, contribuie și la zămislirea compozițiilor sale naive. Privindu-i lucrările, simți sclipirile inteligenței omului dintr-o bucată care gândește curat și simplu, abordând realitățile vremii cu egală seriozitate și umor sănătos, hâtru și plin
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
și în față jucau culorile pregătite cu atâta migală de el din plante naturale, cărămizi sau cărbuni. Parcă văd și acum prima oală pictată. A fost pictat destinul meu, căci oriunde m-au dus pașii în viață singura mângâiere și regăsire era când pictam.” Născută la 16 octombrie 1935 în satul Suhulat, comuna Tansa, jud. Iași. Studii: Școala Populară de Artă, Bacău, secția artă decorativă, prof. Letiția Oprișan, secția de pictură prof. Ilie Boca. Debut artistic - 1976 Bibliografie și reprezentare grafică
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
ieșeană, Naive art pages from Iași, Ed. Pim, Iași, 2003, pag. 79 - 82; Constantin Ostap, Povestiri despre Iași și despre ieșeni, Ed. Vasiliana’98, Iași, 2008, pag. 209. „Cu un talent real de povestitor, așa cum o face in clipele de regăsire în compania prietenilor, umorul său caracteristic, contribuie și la zămislirea compozițiilor sale naive. Privindu-i lucrările, simți sclipirile inteligenței omului dintr-o bucată care gândește curat și simplu, abordând realitățile vremii cu egală seriozitate și umor sănătos, hâtru și plin
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Dolgan, Creația lui Grigore Vieru în școală, Chișinău, 1984; Ioan Alexandru, Prinos, FLC, 1985, 6; Ion Hadârcă, Din munții omeniei, LA, 1985, 11 februarie; Leonida Neamțu, Un optimist sceptic care nu poate trăi fără poezie, ST, 1985, 6; Ana Bantoș, Regăsirea omului contemporan în poezia lui Grigore Vieru, „Nistru”, 1985, 8; Mihai Cimpoi, Întoarcerea la izvoare, Chișinău, 1985; Gheorghe Mazilu, Splendoarea poeziei și vraja melodiilor, LA, 1986, 17 aprilie; Ion Coja, Ut pictura poesis, LCF, 1986, 30; Gheorghe Grigurcu, Rădăcina de
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
Limba română”, 1995, 2; Teodor Vârgolici, Un cântec românesc, ALA, 1995, 284; Fănuș Băileșteanu, Grigore Vieru. Omul și poetul, București, 1995; Stelian Gruia, Poet pe Golgota Basarabiei, București, 1995; Ludmila Pânzari, Grigore Vieru. Bibliografie, Chișinău, 1995; Ana Bantoș, Cunoaștere și regăsire sub semnul veacului, „Limba română”, 1996, 5-6, 1997, 1-2; Mihai Ungheanu, Scriitorii de la miezul nopții, Galați, 1996, 173-178, 188-191; Claudia Balaban, Claudia Ilievici, Grigore Vieru, Chișinău, 1997; Alexandru Burlacu, Critica în labirint, Chișinău, 1997, 88-100, 155; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
de logica adevărului istoric și de valorile inițiatice ale începuturilor, ce trăiește intens miracolul dezvăluirii mitice. Probe de gândire existențială, ele sunt totodată autentice probe de literatură. Analizele existențiale de tip heideggerian întreprinse de V., precum Ambiguitatea adevărului la Platon, Regăsirea în Pascal, Maurice Blondel și amphibologia ființei, Actualitatea problemei ființei, Existență și logică, Condițiuni ale experienței metafizice, s-au completat și cu o substanțială ediție din presocratici, Remontée aux sources de la pensée occidentale (1961). SCRIERI: Le Voyage de l’Argo
VUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
o substanțială ediție din presocratici, Remontée aux sources de la pensée occidentale (1961). SCRIERI: Le Voyage de l’Argo, Freiburg im Breisgau, 1985; Întâlnire cu oameni și idei, o carte gândită de Nicolae Stroescu-Stânișoară, îngr. și postfață Nicolae Florescu, București, 1995; Regăsirea în Pascal și alte „analize” heideggeriene, îngr. Nicolae Florescu, pref. Alexandru Dragomir, București, 1997; Montesquieu und die Philosophie der Geschichte, îngr. Richard Reschika, Frankfurt am Main - New York, 1998; Întoarcerea lui Zamolxe, îngr. și pref. Nicolae Florescu, București, 2000; Aducere-aminte. Publicistică
VUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
brâncușiene. Dincolo de clișeele din versurile de început, lirica lui își desenează treptat un discret și nepretențios contur. SCRIERI: Sufletul copacilor, București, 1964; Dimineață cu fluturi, București, 1967; La marginea lumii, București, 1970; Bucurii cotidiene, București, 1972; Nervurile toamnei, București, 1973; Regăsire la porți, București, 1976; Unghiuri mișcătoare, București, 1977; Culorile iubirii, București, 1978; Cântec de alean, București, 1980; Tăceri furate, București, 1981; Umbra mirată, București, 1983; Mirele nopții, București, 1985; Tainele iubirii, București, 1988. Traduceri: [Versuri], în Antologia literaturii maghiare, III
ZAMFIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290693_a_292022]
-
Dimineață cu fluturi”, GL, 1968, 24; Emil Manu, Modestie, VR, 1969, 12; Eugenia Anton, „La marginea lumii”, VR, 1971, 7; Emil Manu, „Nervurile toamnei”, SPM, 1973, 153; Magda Ursache, „Nervurile toamnei”, CRC, 1974,1; Piru, Poezia, II, 222-224; Hristu Cândroveanu, „Regăsire la porți”, TMS, 1976, 4; Paul Dugneanu, Poezia șoptită, LCF, 1976, 27; Emil Manu, Două cărți de poeme, SPM, 1976, 291; Paul Balahur, Regim sever de verticalitate, CL, 1976, 7; I. Dinulescu, Fantezie și disciplină lirică, R, 1976, 7; Eugen
ZAMFIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290693_a_292022]
-
porți”, TMS, 1976, 4; Paul Dugneanu, Poezia șoptită, LCF, 1976, 27; Emil Manu, Două cărți de poeme, SPM, 1976, 291; Paul Balahur, Regim sever de verticalitate, CL, 1976, 7; I. Dinulescu, Fantezie și disciplină lirică, R, 1976, 7; Eugen Dorcescu, „Regăsire la porți”, O, 1976, 30; Fănuș Băileșteanu, „Regăsire la porți”, RL, 1976, 33; Mihai Duțescu, „Unghiuri mișcătoare” , R, 1977, 12; Popa, Dicț. lit. (1977), 626; D. Octavian, „Culorile iubirii”, CL, 1979, 4; Felea, Aspecte, II, 155-157; Lit. rom. cont., I
ZAMFIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290693_a_292022]
-
LCF, 1976, 27; Emil Manu, Două cărți de poeme, SPM, 1976, 291; Paul Balahur, Regim sever de verticalitate, CL, 1976, 7; I. Dinulescu, Fantezie și disciplină lirică, R, 1976, 7; Eugen Dorcescu, „Regăsire la porți”, O, 1976, 30; Fănuș Băileșteanu, „Regăsire la porți”, RL, 1976, 33; Mihai Duțescu, „Unghiuri mișcătoare” , R, 1977, 12; Popa, Dicț. lit. (1977), 626; D. Octavian, „Culorile iubirii”, CL, 1979, 4; Felea, Aspecte, II, 155-157; Lit. rom. cont., I, 529-530; Cristian Moraru, „Umbra mirată”, RL, 1983, 39
ZAMFIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290693_a_292022]
-
1954; Maria D¸abrowska, Popa Filip, pref. trad., București, 1957; Alexander Fredro, Răzbunarea, pref. Tereza Maiorescu-Kwieczinska, București, 1958 (în colaborare cu Virgil Teodorescu); Maria Konopnicka, Natură moartă, pref. trad., București, 1960; Danuta Bien´kowska, Daniel în ghearele leului, București, 1961, Regăsire. Vacanță la Paris, pref. trad., București, 1992; Eliza Orzeszkowa, Julianka, pref. trad., București, 1962; Nuvele clasice polone, București, 1963 (în colaborare); Henryk Sienkiewicz, Potopul, I-V, pref. trad., București, 1969; Slawomir Mroz.ek, Fuga în sud, București, 1970; Jaroslaw Iwaszkiewicz
ZAICIK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290688_a_292017]
-
diminua sau perturba performanța într-o a doua sarcină; * transfer 0atunci când performanța într-o sarcină poate să nu aibă nici o influență într-o a doua sarcină. Se consideră că ceea ce este fundamental în învățare nu este înmagazinarea cunoștințelor, ci regăsirea vechilor relații în contexte noi. Transferul pozitiv se poate realiza în contextul intervenției. Funcționalitatea transferului în învățare se realizează prin: * interacționalitatea orice interacțiune în învățare apare și se dezvoltă prin transfer; * integralitatea ca urmare a interacțiunilor din învățare, întregul sistem
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
ele nu au Întotdeauna aceleași motivații. Trebuie să facem distincție, după Sélim Abou, Între patru configurații, „după cum revendicările exprimă dorința de afirmare a unei identități nesigure, de apărare a unei identități amenințate, de eliberare a unei identități oprimate sau de regăsire a unei identități pierdute” (Abou, 1992, p. 15). În toate cazurile Însă, adaugă el, „Întoarcerea la etnicitate are sensul general al unei replieri strategice menite să permită culturii etnice să Înlocuiască o cultură națională devenită inaptă să-și Îndeplinească În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
formulări similare. Denominația se realizează deseori prin definiții stipulative (numim x un y care...), în text fiind prezentă o perifrază definițională. Actul desemnării unui referent se realizează și prin definiția ostensivă, care presupune o trimitere la realitatea propriu-zisă, printr-o regăsire între planul nominal și cel real al cunoașterii (acesta este un x). Ca atare, în ansamblul discursului, procedeele denominative realizează structurări specifice, atribuindu-i caracter didactic și uzînd, în multe cazuri, de funcția metalingvistică a limbii. V. nume, definiție. NIDA
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
familii nobiliare și individualizîndu-le pentru recunoașterea lor în comunitate. Deși discursul semnătură este tipic companiilor conglomerat, acesta a fost aplicat cu frecvență apreciabilă și altor medii decît cel economic, iar asemănarea tot mai mare dintre universități și giganții comerciali explică regăsirea acestui gen de discurs în mediul academic. În cadrul universităților, discursul semnătură se adresează publicului larg, întrucît nu vizează doar publicul tînăr (deși acesta reprezintă ținta principală), ci este direcționat înspre toți membrii comunității din care face parte, ca sursă de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lui Dumnezeu s-a dovedit mai durabilă decât Imperiul Roman.147 Atât Niebuhr, cât și Butterfield împărtășeau o viziune creștină comună asupra istoriei exprimată în două axiome: recunoașterea existenței răului în natura umană ("principiul universal al lăcomiei umane"Butterfield) și regăsirea chipului lui Dumnezeu în om (Niebuhr), respectiv primatul personalității umane în istorie (Butterfield). Niebuhr consideră crucea lui Hristos drept cheia istoriei umane și susține că aceasta poate fi înțeleasă dintr-o perspectivă teleologică, în timp ce Butterfield descifrează drama umană cu ajutorul religiei
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
fi divizarea cehoslovacă din 1993, care a separat cele două ansambluri ale clivajelor diferite, până atunci suprapuse sau cumulate. E posibil să spunem că această divizare și reconstituirea celor două ansambluri, nu numai național, dar și social-politic mai omogene, permite regăsirea clivajelor preexistente la crearea statului comun cehoslovac, clivaje integrate timp de șaptezeci și cinci de ani într-o entitate unde au coexistat și s-au structurat unele cu sau împotriva altora. Cehoslovacia, fie că este vorba de Prima Republică (1920-1938) sau de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
o surdină peste deceniile tragice ale războiului și instaurării comunismului în România. Andrei are un fiu dintr-un mariaj eșuat, Billy, interogațiile acestuia acționând adesea ca declanșatoare ale fluxului memoriei. Moartea lui Rudolf din 1975 marchează începutul unui traseu al regăsirii timpului pierdut. Întors în România post-comunistă a anilor '90, pe care Rudolf o numea "țara de bestii", străinul Andrew închide un hiatus temporal, observând cum aceiași demagogi încearcă să seducă o țară naivă, căreia istoria i-a refuzat totul. Construit
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]