64,066 matches
-
cele două scrieri explicative din 1932, întregit cu un aparat de note atotcuprinzător, care călăuzește bine lectură. Să adaug că aceasta impresionantă carte a lui N. Iorga reapare, prima oară, după 66 ani de la ediția princeps. N. Iorga, Supt trei regi. Istoria unei lupte pentru un ideal moral și național. România contemporană de la 1904 la 1930. Ediție îngrijita și comentarii de Valeriu și Sanda Râpeanu. Studiu introductiv de Valeriu Râpeanu. Editură Pro, 1998.
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
rămași" acasă nu i-am mai găsit așa cum îi lașasem. Micul compromis zilnic îi deformase. Înainte de arestare, împreună cu colegii de școală, de generație, nu numai că gîndeam la fel, dar și acționăm la fel. Ne duceam să-i ascultăm pe Rege, pe Maniu. Ba mai mult, pe-atunci, imediat după război, era epoca organizațiilor clandestine împotriva comuniștilor și făceam și noi cum ne pricepeam. Eram niște amatori, altminteri entuziaști și hotărîți. Strîngeam arme - între noi funcționa un mic trafic de arme
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
figură criminalului, sau a persoanei, uneori îi dădea și porecle, ca de pildă numele pomenit adineauri, ce nu era chiar o poreclă, dar te trimitea cu gîndul la unul din cavalerii legendari participanți la nu mai putina masă rotundă a regelui mitic. Mitic, dar pișca, al naibii!... Auzise dl. Sache că Wagner nu-i place țintarului Arthur, si punea toată noaptea la Wagner, de sprei neputînd uză în ultima vreme deoarece suferea de astma. Avea și planuri diabolice. De pildă, aștepta
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
dl Neagu Djuvara își aduce aminte de un alt gest într-adevăr caracteristic pentru omul politic Maniu că, în iunie 1930, la venirea în țară a prințului Carol, după ce acesta a refuzat toate propunerile lui Maniu, voind hotărît să devină rege, șeful guvernului care era, atunci, presedintele P.N.T., a demisionat, formal, pentru o saptămînă (lăsînd un înlocuitor) pentru că numele lui să nu fie implicat în procesul devenirii prințului drept rege al României. Si toata lupta morală a lui Maniu împotriva Lupeascăi
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
acesta a refuzat toate propunerile lui Maniu, voind hotărît să devină rege, șeful guvernului care era, atunci, presedintele P.N.T., a demisionat, formal, pentru o saptămînă (lăsînd un înlocuitor) pentru că numele lui să nu fie implicat în procesul devenirii prințului drept rege al României. Si toata lupta morală a lui Maniu împotriva Lupeascăi, Camarilei și a regelui, din 1930 încoace, care a compromis, pînă la sfîrșitul lui 1937, accederea la guvernare a P.N.T. De dragul intransigentei morale, într-adevăr memorabilă, merita, oare, compromisă
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
era, atunci, presedintele P.N.T., a demisionat, formal, pentru o saptămînă (lăsînd un înlocuitor) pentru că numele lui să nu fie implicat în procesul devenirii prințului drept rege al României. Si toata lupta morală a lui Maniu împotriva Lupeascăi, Camarilei și a regelui, din 1930 încoace, care a compromis, pînă la sfîrșitul lui 1937, accederea la guvernare a P.N.T. De dragul intransigentei morale, într-adevăr memorabilă, merita, oare, compromisă orice guvernare national-tărănistă? În sfîrșit, la același capitol Iuliu Maniu trebuie reamintita lipsa de temei
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
priviți acest dialog peste timp cu proiectele de creație ale celui ce erați altădată? P.Ch.: Desigur, în primul rînd, este destul de dificil să inițiezi corecturi pe un text redactat cu decenii în urmă. Vladimir Nabokov, în prefața la romanul său Rege, damă, valet, scrie că lucrînd la o astfel de îmbunătățire poți avea senzația că "ai înfrumusețat un cadavru". Într-adevăr, față de o alcătuire atît de veche nu mai ai aceeași afinitate, nu mai constați identitatea inițială, cînd înfăptuirea poartă propria
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
nu mai putem face, de cinci secole, abstracție de acea imagine. Tot la fel se întîmplă cînd imaginile, chipurile, se reflectă în oglinzi pervers complexe și, din nou, încremenesc într-un portret, precum acela - aproape sincron - al mult prea tînărului rege Edward al VI-lea. Ce, poate că tocmai de aceea, a și murit atît de tînăr. Fiindcă și-a văzut - și a lăsat să i se vadă - chipul distorsionat. Nu-mi vine prea greu să cred că tocmai aceasta va
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
1897, și o notează în jurnal, de gafa lui D.A. Sturdza, premierul României, de a-l fi decorat (în urma unui tabel alcătuit de Ministerul de Externe al Austro-Ungariei) pe Jeszenski Sandor (procuror în procesul memorandiștilor) cu Coroana României în timpul vizitei regelui Carol la Viena. La 23 noiembrie se împărtășește tot amărît jurnalului, după ce a citit un articol într-o gazetă maghiară din Cluj: "Articolul susține că în România politica națională este numai o mască pentru scopuri de partid. Sturdza a fost
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
Besson a vrut cît mai multe staruri. Deși regizorul e francez - și deși Ioana, înainte de a aparține lumii, aparține Franței -, limba vorbită e engleza, iar distribuția abundă în vedete transoceanice (Ioana e o celebră actriță-manechin de origine slavă - Milla Iovovich, regele Franței e John Malkovich, regina-soacră e Faye Dunaway, "conștiința" Ioanei e Dustin Hoffman! Nu degeaba presa franceză l-a gratulat pe Besson cu un ironic "Luc americanul face filme franțuzești !" Și nu degeaba verdictul premiilor Césars a fost pe cît
Jeanne d'Arc în misiune SF by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17217_a_18542]
-
pînă la ideea sinuciderii, lămurind-o deplin asupra cruzimii și stupidității unei lumi pe care n-o știa, dar care pîndea să-i cotropească țara, de fapt cotropindu-i-o deja în strînsoarea ei). Vestea abdicării - știa că silită - a regelui, la 30 decembrie 1947, a zdruncinat-o mult. Totul i se părea absurd, gîndind mereu la revederea cu mama ei. Acum apele trebuiau să se despartă. Ambasada Română din Paris a adresat studenților și bursierilor români chemarea (ultimativă) de a
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
să strige, ca și copilul, ÎMPĂRATUL E GOL! Sau Jos Utopia!... Dragă Frederik,... dacă, ajungînd aici, vei auzi un hohot de rîs zgîlțîind toată planeta, cu munți, cu fluvii, cu tot, cu miliarde de supuși, cu mii de palate de regi și împărați sau de Comitete Centrale după caz, - dragul nostru prinț, Frederik, în noaptea ta, în bezna ta cea mai adîncă, fiindcă știm că împlinești 32 de ani, noi îți spunem cu toții La mulți ani! și îți mulțumim.
Drum bun, Frederik! (intermezzo) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17234_a_18559]
-
prefectul poliției de Iași Const. Manciu și a lui Ion Moța care l-a împușcat nemortal, în închisoarea Văcărești, A venit, apoi, pentru țară grava recesiune determinată de criza economică mondială și, în iunie 1930, înscăunarea, pe tronul României, a regelui Carol al II-lea. Speranțele investite în PNȚ, la putere din noiembrie 1928, au fost înșelate, deși nimeni, ca partid democratic, nu putea înfrînge realitatea dură a crizei. Toate aceste fapte au contribuit, totuși, la fortificarea mișcării legionare. Regele venise
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
a regelui Carol al II-lea. Speranțele investite în PNȚ, la putere din noiembrie 1928, au fost înșelate, deși nimeni, ca partid democratic, nu putea înfrînge realitatea dură a crizei. Toate aceste fapte au contribuit, totuși, la fortificarea mișcării legionare. Regele venise, desigur, cu dorința de a conduce singur, autoritar, țara deasupra partidelor și împotriva lor. Dar, și-a dat seama că înfăptuirea dezideratului trebuia amînată, dovadă fiind eșecul guvernului Iorga-Argetoianu din 1931-1932. După încheierea guvernării național-țărăniste (în care vreme s-
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
s-a ales cu un partizan supus, Vaida Voevod, și cu inamiciția de neconciliat a lui Iuliu Maniu) a chemat, în noiembrie 1933, la guvernare PNL de sub conducerea lui I.G. Duca. Toate aceste împrejurări (recesiunea economică, venirea pe tron a regelui Carol al II-lea, eșecurile partidelor, cu deosebire cele ale PNȚ) au adus apă la moara legionarilor, care, în 1930, se pare la sugestia lui Vaida Voevod, și-au luat numele de Garda de Fier. Au organizat așa-numitele marșuri
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
țărănism, s-a opus eficient, propunînd o alternativă valabilă. Garda de Fier cultiva totalitarismul ca ideologie politică, dar pentru a putea activa (dincolo de periodicele interdicții) se adapta și, preluînd modelul hitlerist, participa la alegeri. În timpul guvernării Gh. Tătărescu, la sugestia regelui care tot spera că Legiunea îl va ajuta în planurile sale, legionarii s-au bucurat de sprijin și subvenții. În aprilie 1934, trecînd anul de suspendare, Legiunea capătă dreptul de a-și înființa un partid. Va fi Partidul " Totul pentru
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
fără, de fapt, operă) devin bine ridicole. Bune aprecieri se pot face, în schimb, despre postfața d-lui Dan Zamfirescu, în care, analitic și temeinic, apelînd la surse mai puțin știute, spulberă ipoteza acreditată a asasinării lui Nae Ionescu de către regele Carol ai II-lea și serviciile sale de specialitate, demonstrînd, cu argumente irefutabile, că moartea s-a datorat exclusiv bolii sale de cord. Referindu-mă la cursul editat de d-nii M. Diaconu și Dan Zamfirescu, aș spune, încă o dată, că
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
ăsta nu m-a atins fiindcă m-am măritat repede, am făcut un copil și apoi am călătorit prin toată Europa cu soțul meu... Spania, Franța, Italia, Austria și chiar în Egipt... eram primiți în cercurile cele mai înalte... unul, regele Faruh, de-abia se însura, a dat un banchet, am fost invitați și prezentați Curții... Soțul meu era un fel de expert guvernamental... uite că n-aș putea spune ce anume făcea... Și știi de ce? Fiindcă nu se leagă de
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
o ceremonie străjerească, patronată de primul străjer al țării - Carol al II-lea -, remarcă pe fața suveranului oboseală, neliniște, crispare. În fapt, se petrecuse tocmai o tentativă de atentat, un legionar deghizat în străjer trăsese, de la două sute de metri asupra regelui, fără să-l atingă - episod, de care, iată, până acum nu avusesem cunoștință - și doar eram pe atunci vajnic comandant de centurie cu fluier, ghilimeți galbeni și bască albă! Halucinant episodul în care, împlinindu-i-se reporterului dorința de a
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
capătul cărții avea 28 de ani... Stilul este hașurat, astmatic, augmentativ în suita propozițiunilor, cumva în genul prozelor lui Zaharia Stancu, rupând din frază membre, pentru un grafism accelerând notația, inculcându-i patosul vibrației: "Părăsesc pentru a doua oară uniforma regelui. Port din nou haine civile. N-am nici un venit. Locuiesc la un camarad care lucrează noaptea. Dimineața când se întoarce, îi las camera și-mi petrec toată ziua la facultate. Este perioada examenelor. Una dintre disciplinele obligatorii este sociologia. Sunt
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
Precum capul tăiat al sfântului Ioan Botezătorul, a cărui decapitare o celebrăm astăzi." Un asemenea puls de emotivitate auctorială poate pune sub semnul îndoielii unele scene din Memorii. Într-un pasaj, reporterul se află așa de aproape de locul unde conversează regele, profesorul Iorga și primul ministru Armand Călinescu, încât aude - și chiar memorează - discuția acestora. "- Ce are un dictator față de un rege?" întreabă monarhul. "- Un dictator n-are nimic în plus față de un rege, Maiestate", răspunde N. Iorga. "- Afirmați că un
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
sub semnul îndoielii unele scene din Memorii. Într-un pasaj, reporterul se află așa de aproape de locul unde conversează regele, profesorul Iorga și primul ministru Armand Călinescu, încât aude - și chiar memorează - discuția acestora. "- Ce are un dictator față de un rege?" întreabă monarhul. "- Un dictator n-are nimic în plus față de un rege, Maiestate", răspunde N. Iorga. "- Afirmați că un dictator n-are nimic în plus față de un rege?" "- Exact Maiestate". "- Dumneavoastră, domnule Călinescu, gândiți tot așa, că un dictator nu
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
află așa de aproape de locul unde conversează regele, profesorul Iorga și primul ministru Armand Călinescu, încât aude - și chiar memorează - discuția acestora. "- Ce are un dictator față de un rege?" întreabă monarhul. "- Un dictator n-are nimic în plus față de un rege, Maiestate", răspunde N. Iorga. "- Afirmați că un dictator n-are nimic în plus față de un rege?" "- Exact Maiestate". "- Dumneavoastră, domnule Călinescu, gândiți tot așa, că un dictator nu are nimic în plus față de un rege?" "- Desigur, Maiestate, un dictator n-
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
aude - și chiar memorează - discuția acestora. "- Ce are un dictator față de un rege?" întreabă monarhul. "- Un dictator n-are nimic în plus față de un rege, Maiestate", răspunde N. Iorga. "- Afirmați că un dictator n-are nimic în plus față de un rege?" "- Exact Maiestate". "- Dumneavoastră, domnule Călinescu, gândiți tot așa, că un dictator nu are nimic în plus față de un rege?" "- Desigur, Maiestate, un dictator n-are nimic în plus față de un rege", răspunde slugarnic Monoclul negru." Pe aceeași linie, capitolul XVI
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
nimic în plus față de un rege, Maiestate", răspunde N. Iorga. "- Afirmați că un dictator n-are nimic în plus față de un rege?" "- Exact Maiestate". "- Dumneavoastră, domnule Călinescu, gândiți tot așa, că un dictator nu are nimic în plus față de un rege?" "- Desigur, Maiestate, un dictator n-are nimic în plus față de un rege", răspunde slugarnic Monoclul negru." Pe aceeași linie, capitolul XVI din Memorii, povestind fericita împrejurare a primirii premiului Fundațiilor regale, poartă titlul: "Poetul încununat de rege". Capitolul XVII - "Mutilarea
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]