KorAP: Find »[drukola/base=regresie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...62 63 64 ...93 >

2,315 matches

Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414

mai implicate în politică decât cele non-politice, dar au un contact mai redus cu decidenții politici decât cele pur politice. Din cauza afilierii multiple, tipul organizației trebuie combinat cu activitățile din diversele organizației într-o variabilă dihotomică (introdusă în analizele de regresie) care să exprime distincția între scopurile politice și non-politice. În al doilea rând, autorii desemnează capitalul social drept dimensiunea dependentă. Definiția pe care aceștia o dau rezultă, spun ei, atât din indicatorii folosiți de Putnam însuși, cât și din cadrul teoretic

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
de organizație, din nou, membrii acelor organizații cu scopuri semi-politice și politice sunt cei care posedă cele mai largi rețele și cea mai mare frecvență de noi prieteni. Timpul petrecut în organizații nu joacă însă vreun rol. În urma analizei de regresie se observă că, deși există alți factori care explică mai bine densitatea rețelelor sociale (vârsta, educația), participarea are un rol pozitiv și semnificativ. Iar elementul cel mai important este numărul afilierilor, nu tipul organizației sau intensitatea participării. În al treilea

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
relație cu participarea voluntară. Prima descoperire este numărul mare de respondenți care afirmă o participare anterioară. Dacă și participarea pasivă este importantă așa cum descopereau Wollebaek și Selle atunci aceasta trebuie luată în calcul. Introducând participarea anterioară în diversele modele de regresie multiplă, aceasta se dovedește un predictor semnificativ de fiecare dată. Astfel, nu doar participarea curentă, activă și pasivă este importantă, dar și cea trecută are influență asupra individualismului utilitarist, sentimentului de neputință politică, etnocentrismului, autoritarismului și implicării în problemele vecinătății

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
se angajează în noile forme de activism, conchid autorii, sunt aceiași care se angajează în cele vechi, adică noi repertorii politice sunt adăugate celor vechi. Relațiile bivariate au indicat păstrarea unor inegalități, dar ele trebuie testate și împreună. Modelele de regresie logistică confirmă validitatea relațiilor bivariate. Inegalitățile legate de gen s-au redus simțitor în participarea convențională și s-au inversat chiar în cea neconvențională. Inegalitățile de educație s-au păstrat și sunt semnificative atât pentru actele tradiționale cât și pentru

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
între sexe au fost alese cele aflate în legătură cu atitudinile tradiționale și moderne, precum și veniturile gospodăriei. Relațiile au fost controlate cu indicele dezvoltării umane și gradul de democratizare a societății, precum și cu poziția geografică. Dintre toți factorii incluși în modelele de regresie multiplă cel mai important se dovedește chiar indicele dezvoltării umane. Apoi, luând în calcul doar factorii socio-demografici, cei care sprijină cel mai mult egalitatea sunt tinerii, femeile, cei mai educați și cei mai puțin credincioși. Rămân însă coeficienți regionali puternici

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
relația este controlată cu variabile socio-demografice. Asta înseamnă că diferențele nu pot fi explicate doar prin faptul că sexele diferă în multe alte privințe, precum religiozitatea, clasa, vârsta, starea civilă sau activitatea în muncă. Factorii culturali introduși în modelul de regresie sprijinul pentru valorile post-materiale, pentru egalitatea între sexe și pentru rolul statului în economie se dovedesc predictori mai puternici decât factorii structurali. Asta înseamnă că femeile s-au realiniat la stânga spectrului politic mai curând datorită largului proces de transformare a

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
prezența efectivă a femeilor în parlament. Chiar dacă sensul cauzalității nu poate fi determinat strict, este posibil ca acesta să meargă de la atitudini favorabile la reprezentare, din moment ce există și o legătură puternică între reprezentarea femeilor și scala valorilor tradiționale-raționale. Modelele de regresie multivariată arată că factorii culturali nu sunt doar importanți, ci și singurii semnificativi în ecuație. Ei tind să-i influențeze cel mai mult pe cei mai tineri din societățile post-industriale, ceea ce reprezintă o speranță pentru viitorul atitudinilor egalitare privind rolul

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
de resursele economice, educația, vârsta și sexul, este însoțit de mărimea localității și de experiența recentă a țării, comunistă sau nu. În eșantioanele naționale variabila trecutul comunist nu mai este introdusă, întrucât aceasta este constantă pentru toți respondenții. Analiza de regresie pe eșantionul total arată că SES are un oarecare efect: educația, venitul și vârsta influențează pozitiv participarea voluntară, bărbații participă mai frecvent decât femeile iar participarea este mai importantă în orașele mici. Puterea explicativă a SES, combinat cu mărimea localității

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
nu crește decât atunci când în model se introduce experiența comunistă. Efectul acestei experiențe recente asupra participării voluntare este unul negativ și puternic. Când variabila experienței comuniste este înlocuită cu variabile dummy pentru cetățenia respondenților (est-germană și rusă), rezultatele analizei de regresie sunt similare, ceea ce indică o similaritate a contextelor rus și est-german. Puterea explicativă a modelelor cuprinzând SES pe eșantioanele naționale, mai mică decât cea de pe eșantionul total, conduce la ideea că trebuie să existe și alți factori legați de moștenirea

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
retragerea din spațiul public. Comparația dintre cele două țări arată un nivel mult mai mare al dezamăgirii în Rusia decât în Germania de Est, deși efectele dezamăgirii pentru participare sunt similare, anume negative. Introducerea celor trei factori în ecuațiile de regresie atât pe eșantionul combinat Rusia Germania de Est, cât și pe eșantioanele naționale alături de variabilele SES și mărimea localității arată o îmbunătățire substanțială a înțelegerii participării voluntare în cele două țări. Dintre factorii postcomuniști, cel mai important efect pare să

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
persistența legăturilor anteriore se dovedește negativ legată de participare doar în Germania de Est, în timp ce dezamăgirea legată de evoluția noului sistem politic post-comunist este prezentă în ambele țări, dar cu un efect mult mai modest asupra participării. Concluzia analizelor de regresie este că atitudinile și comportamentele se dovedesc puternice chiar și după ce contextele în care s-au format au dispărut. Cu alte cuvinte, chiar dacă instituțiile constrâng și restrâng opțiunile activității sociale, ele nu au un efect direct asupra oamenilor. În ciuda importanței

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
un indice al susținerii democrației și respingerii alternativelor nedemocratice pe baza acestor itemi. Vom analiza in extenso relația dintre capitalul social și valorile democratice într-un capitol ulterior. Ne limităm aici la introducerea sprijinului pentru regimul democratic în modelele de regresie care determină predictorii cei mai importanți ai participării convenționale și neconvenționale. În cele din urmă vom stabili efectul atitudinilor sociale. Românii în general sunt centriști. Pe o scală de la 1 (stânga) la 10 (dreapta) cei mai mulți se situează în centrul scalei

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
variabile de control socio-demografice, precum vârsta, sexul, educația și ocupația. Știm deja că ele au o importanță diferită pentru cele două tipuri de participare, diferențele mai mari în structura socială fiind înregistrate în cazul protestului. Introducând variabilele în modelele de regresie constatăm persistența unor diferențe între cele două tipuri de participare. Tabelul de mai jos prezintă efectul variabilelor selectate asupra activismului civic și protestului, indicând valorile coeficiențior nestandardizați și standardizați (b, eroarea standard, beta) și nivelul de semnificație al măsurilor. Tabelul

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
0,088* Membru sindicate 0,124 0,081 0,077 0,156 0,052 0,151*** R pătrat 0,122 0,103 Regresii OLS. * p < 0,1; ** p < 0,05; *** p < 0,01; **** p < 0,001 Privind la modelele de regresie prezentate mai sus, constatăm o diferențiere netă a tipurilor de activism politic, fenomen descoperit la rândul său de Uslaner (2004). Există, într-adevăr, o importanță mai marcată a structurii sociale pentru activitatea de protest. Dacă cei care protestează sunt cei

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
cei mai educați, ei nu sunt neapărat și cei mai tineri. În același timp, ei prezintă valori diferite de ceilalți cetățeni, activitățile de protest asociindu-se cu valorile post-materiale. Nu putem spune cu certitudine însă că, în ceea ce privește protestul, modelele de regresie susțin ipoteza legitimității și o exclud pe cea a participării sub noi forme. Sprijinul pe care protestatarii îl acordă regimului egal cu al celorlalți participanți este cel mai bun argument împotriva tezei legitimității. Mai mult, așa cum se poate observa, participanții

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
paradigma capitalului social, care consideră alte influențe asupra valorilor democratice ca secundare, dependente de capitalul social; 3. o paradigmă integratoare, care să reducă opoziția dintre capitalul social și influențele stabilite asupra valorilor democratice. Testarea ipotezelor este realizată prin modele de regresie multiplă ce cuprind variabilele specifice ipotezelor de lucru. Datorită experienței pe care cetățenii ruși o au cu regimuri politice diferite, ecuațiile de regresie au două variabile dependente. În primul rând sprijinul pentru democrație ca ideal, în al doilea rând numărul

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
opoziția dintre capitalul social și influențele stabilite asupra valorilor democratice. Testarea ipotezelor este realizată prin modele de regresie multiplă ce cuprind variabilele specifice ipotezelor de lucru. Datorită experienței pe care cetățenii ruși o au cu regimuri politice diferite, ecuațiile de regresie au două variabile dependente. În primul rând sprijinul pentru democrație ca ideal, în al doilea rând numărul de situații în care indivizii resping alternativele nedemocratice. În urma testării, prima ipoteză este confirmată, variabilele legate de capitalul uman, resursele economice și atitudinile

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
de-a treia ipoteze infirmă importanța acordată capitalului social. Este de așteptat să observăm cum capitalul social are o influență asupra valorilor democratice, chiar și atunci când nu este factorul principal. Atunci când capitalul social este integrat paradigmei clasice în ecuația de regresie, puterea de explicație a modelului pentru estimarea democrației ca ideal rămâne contantă, identică cu cea a modelului paradigmei clasice. Integrarea capitalului social în modelul ce conține capitalul uman, resursele economice și atitudinile civice nu duce decât la o creștere modestă

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
fi similară, înțelesul dat egalității este altul, din moment ce egalitatea comunistă nu a fost creată de piață și de interacțiuni sociale libere, ci impusă cu forța. Uslaner (2003) măsoară intensitatea relației dintre încredere și participare la nivel agregat folosind modele de regresie în două stadii (two-stage least squares) pe baza datelor WVS 1995-1998. Modelul folosit pentru încredere se concentrează pe optimism și pe sentimentul controlului pe care le au oamenii, dar se dovedește că ele nu sunt foarte puternice. Există, desigur, alte

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
001 0,046 -0,004 0,001 -0,088** Educația 0,02 0,006 0,123*** 0,03 0,010 0,114*** R pătrat aj. 0,058 0,109 *** p < 0,001; ** p < 0,01; * p < 0,05 Modelul de regresie în care sunt introduse aceste variabile explică 5,8 % din varianța sprijinului acordat democrației ca ideal. Din valorile coeficienților standardizați se observă că atitudinile politice sunt cele mai importante, alături de educație și sex. Evaluarea negativă a comunismului și optimismul cu privire la

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
modelelor, nu putem decât să remarcăm valoarea lor scăzută. Asta înseamnă că ar putea exista alți factori care să explice atașamentul pentru democrație ca ideal și respingerea alternativelor nedemocratice. 5.1.3.2 Capital social și valori democratice Modelul de regresie care testează rolul capitalului social cuprinde dimensiunile de care am discutat anterior, anume încrederea socială, participarea voluntară și apartenența la asociații, normele de reciprocitate. Chiar dacă încrederea instituțională nu face parte din definiția capitalului social cu care operăm de obicei, o

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
și cluburi 0,005 0,007 0,028 0,02 0,012 0,053* Respinge normele de reciprocitate -0,002 0,002 -0,047 -0,001 0,003 -0,017 R pătrat aj. -0,006 * p < 0,1 Modelele de regresie care iau în calcul componentele capitalului social explică foarte puțin sau chiar nimic din atașamentul pentru valorile democratice. Voluntariatul în asociații și acceptarea normelor de reciprocitate sporesc oarecum sprijinul pentru democrație ca regim ideal, dar coeficienții de corelație nu sunt

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
în privința sprijinului pentru democrație ca regim politic în competiție cu alte regimuri posibile. Respingerea alternativelor nedemocratice nu este decât foarte puțin influențată de dimensiunile capitalului social și singura influență semnificativă vine din participarea informală a respondenților. Introducerea în ecuațiile de regresie a indexului care măsoară încrederea instituțională modifică foarte puțin puterea de explicație a modelelor de regresie. Aceasta conduce la valoarea de 0,003 a lui R2 pentru democrația ca ideal și la valoarea de 0,007 a lui R2 pentru

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
nu este decât foarte puțin influențată de dimensiunile capitalului social și singura influență semnificativă vine din participarea informală a respondenților. Introducerea în ecuațiile de regresie a indexului care măsoară încrederea instituțională modifică foarte puțin puterea de explicație a modelelor de regresie. Aceasta conduce la valoarea de 0,003 a lui R2 pentru democrația ca ideal și la valoarea de 0,007 a lui R2 pentru democrație ca regim aflat în competiție cu alternative nedemocratice. Rezultatele obținute reprezintă un mare semn de

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
Testarea ipotezei modelului integrator infirmă importanța acordată capitalului social. Este de așteptat să observăm cum capitalul social are o influență asupra valorilor democratice, chiar și atunci când nu este factorul principal. Atunci când capitalul social este integrat paradigmei clasice în ecuația de regresie, puterea de explicație a modelului pentru estimarea democrației ca ideal rămâne contantă, identică cu cea a modelului paradigmei clasice. Integrarea capitalului social în modelul ce conține capitalul uman, resursele economice și atitudinile civice nu duce decât la o creștere modestă

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]