8,148 matches
-
și responsabilitatea socialătc "III.9. Cultura organizațională și responsabilitatea socială" După numai un deceniu și jumătate de existență, grupul de firme ICCO transmite semnale legate de personalitatea sa culturală bine conturată. Sigla cu o rezonanță ciudată și cu o anumită „regularitate” vizuală apare asociată unor investiții unde oamenii „se mișcă cu talent” și atașată discret pe o serie de etichete ale unor sisteme IT. Sigla a devenit o marcă de firmă cu „putere de circulație”, căpătând notorietate pe măsură ce numărul realizărilor grupului
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
-te cu natură!”. Astfel s-a creat un stil Dorna. S-a format treptat o istorie Coca-Cola în România a evenimentelor asociate campaniilor de promovare, ca și celor publicitare, după cum se afirmă în materialele de prezentare ale firmei. Cu o regularitate bine gândită, se lansează mesaje care subliniază valorile ce se doresc a fi asociate produselor, momentelor speciale promoționale sau noilor sloganuri globale ale Coca-Cola. De la concerte susținute de vedete internaționale de primă mărime, cum a fost în 2002 cel susținut
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
reprezintă, cel mai adesea, hieroglifa istorică a unui mesaj conceput mai mult sau mai puțin direcționat, de fiecare actor social. La nivelul acesta nu contează atât de mult adevărul, cât persuasiunea. Există o polimorfie a falselor evidențe care „îngroapă” cu regularitate adevărul. „Așadar oratorul nu învață tribunalele și celelalte adunări despre lucrurile drepte și nedrepte, ci doar le convinge.” Între demagogia contemporană și cea a anticilor nu există, după cum se vede, decât diferențe formale. Oratorul politic nu este în zilele noastre
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în fiare. Sistemul nu poate supraviețui „spaimei” ontologice a mulțimilor și atunci când ține cu tot dinadinsul să o facă, se expune constant riscului de a agoniza în mijlocul unor „băi de sânge”. Echilibrul precar dintre bine și dreptate se prefigurează cu regularitate în orizontul privirii. Și arta este gata oricând să împingă sclavii clipei spre acele prăpăstii de beznă care de la Platon încoace îngroapă neobosit destine. Apare acum evident faptul că unul dintre gânditorii care au înțeles corect raportul dintre ideologic și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
g. învățarea regulilor, a legilor, a formulelor matematice și a noțiunilor abstracte; h. rezolvarea de probleme constituie tipul de învățare cel mai complicat; trebuie să combinăm regulile cunoscute pentru a soluționa situații, probleme noi; uneori se impune imaginarea unor noi regularități. Această ierarhie poate fi criticată. De pildă, I.P. Pavlov a stabilit posibilități de discriminare fină în cazul câinilor, deși ei nu învățau decât un nou semnal. Importantă este delimitarea învățării de care sunt capabile animalele: primele trei niveluri. Apoi, după
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
clasa de elevi) și să coopereze cu ceilalți profesori. Capacitatea de a organiza (munca în echipă, diversitatea sarcinilor) și componenta etică completează acest tablou. b. capacitatea de a întreține raporturi satisfăcătoare cu eșaloanele ierarhiei superioare: directori, inspectori. Profesorii suportă cu regularitate presiunea controlului, ei sunt evaluați periodic de superiori, avansarea nu este posibilă fără o probă practică în fața unor comisii. Responsabilii ierarhiei notează nu numai punctualitatea și asiduitatea profesorilor, calitatea activităților și eficacitatea, dar și „prezența scenică”, autoritatea în fața elevilor, calitatea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
anchete asupra învățătorilor, stabilește două dimensiuni după care pot fi ordonate judecățile profesorilor asupra elevilor. Prima ține de conformismul elevilor la realizarea obiectivelor școlare. Din această perspectivă, trăsăturile elevului bun sunt atenția, tenacitatea, participarea la activități, responsabilitatea, interesul pentru muncă, regularitatea efortului. Cea de-a doua dimensiune se referă la participarea elevilor la viața grupului-clasă Ă buna integrare și acceptarea de către grup sunt privite ca două condiții însemnate ale reușitei școlare. Un alt studiu face distincția între reprezentările a două tipuri
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Uniunea Femeilor Române, o organizație a femeilor române din clasa de mijloc din Transilvania, care punea accentul pe moralitatea creștină și pe sentimentul comunității. Înainte de a deveni membră a Astrei, asociația se ocupase de problemele femeilor de la sate, dar fără regularitate. Membrele Uniunii Încercaseră să găsească locuri de muncă sigure pentru tinerele femei din mediul rural care migraseră la oraș, identificând familii din clasa de mijloc ce aveau nevoie de servitoare. De asemenea, Uniunea Încercase să Înființeze și unele școli comerciale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aristocrațiile franceză și engleză de la sfârșitul Vechiului Regim. Prima avea tendința să adopte comportamente de castă, izolându-se de celelalte categorii sociale și conferind o importanță prioritară factorului ereditar, pe când cea de-a doua era relativ deschisă și coopta cu regularitate elementele cele mai dinamice din celelalte straturi sociale. Nu numai că aristocrația engleză nu era închisă, dar limitele sale erau incerte, vagi, „astfel încât toți cei care se apropiau oarecum aveau chiar impresia să fac parte din ea” (Tocqueville, 1952, p.
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
să capete un caracter bilateral (Goldstein, Pevehouse, 2004, p. 254). Organizațiile internaționale guvernamentale Organizațiile internaționale (inter)guvernamentale (OIG) sunt forme de asociere liberă între state, create pe baza unor tratate internaționale de constituire. În structura lor instituțională se regăsesc, cu regularitate, organe plenare, în care sunt reprezentate toate statele-membre, și secretariate - organe cu caracter permanent, în cadrul cărora activează funcționari internaționali. Altfel, peisajul instituțional este extrem de divers, așa cum o ilustrează Uniunea Europeană (care a evoluat către un sistem de guvernare tot mai îndepărtat
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
nefundamentată empiric). Concluzii Școala engleză constituie primul curent de teoretizare a relațiilor internaționale care a subliniat faptul că, deși în relațiile internaționale nu avem o autoritate centrală, ordinea nu este cu totul absentă. Politica internațională poate fi caracterizată de anumite regularități, de interacțiuni ordonate, de existența unor instituții și norme și, mai mult, a unor minime interese comune. În pofida atâtor exemple de conflict, violență și nerespectare a înțelegerilor, relațiile internaționale nu sunt echivalentul haosului internațional, fiind departe de a fi ilustrate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pornește de la sesizarea caracterului sistemic al politicii internaționale și, în acest context, îl frapează continuitatea vieții politice internaționale de-a lungul secolelor, comportamentul uniform al unor unități (spre exemplu, statele-națiune) extrem de diverse din punctul de vedere al trăsăturilor interne. Evidența regularității nu le era în nici un caz străină unor teoreticieni precum Morgenthau, după cum nu le scăpase nici protagoniștilor „celei de-a doua dezbateri” din cadrul disciplinei relațiilor internaționale. Utilitatea teoriilor la nivelul sistemului era larg recunoscută, problematic fiind însă faptul că aceste
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
eforturile necesare gestionării, ordonarea în timp a acțiunilor, monitorizarea acestora, atenție acordată abordării anticipative, controlul situațiilor. 2.3.1. Tipologia reacțiilor Din multitudinea de reacții ale statelor-națiune și organizațiilor internaționale la procesul globalizării economiei se pot desprinde o serie de regularități, care au fost organizate într-o tipologie. Reacții de asimilare a efectelor globalizării și de integrare a economiei globalizate prin liberalizarea, stimularea investițiilor străine directe; participare la formarea unor entități internaționale (ideal, sub auspiciile ONU) pentru controlul unor fenomene conexe
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Umane - Evaluarea performanțelor profesionale, All Beck, 2000 7.1. Ce este aprecierea performanțelor Aprecierea performanțelor (engl. performance appraisal) este un termen generic folosit pentru a descrie o serie de procese în care managerul și subordonații se întâlnesc cu o anumită regularitate (de obicei, anual sau bianual) pentru a evalua munca celor din urmă și pentru a găsi căi de îmbunătățire a performanțelor. Aprecierea performanțelor reprezintă un proces prin care se decide cât de bine este efectuată o activitate de muncă de către
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a fost pe deplin valorificată de reprezentanții modelului dispozițional condițional atât sub aspect practic (Wright & Mischel, 1987; Shoda, Mischel & Wright, 1994), cât și teoretic-conceptual (Mischel & Shoda, 1995). Totuși, chiar dacă această accepțiune, la nivel teoretic, evidențiază importanța semnificațiilor subiective în explicarea regularităților comportamentale, propunând în esență demararea unui demers interacționist, în practică, așa cum arăta Krahe (1992), „cercetarea pe scară largă a coerenței patternurilor de personalitate încă așteaptă să fie lansată” (p. 16). Specificitatea comportamentală. Chiar dacă în psihologia personalității, în perioada de debut
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
B. După numărul componenților: a. soluții binare b. soluții ternare c. soluții multicomponente. C. După concentrație: a. soluții diluate b. soluții concentrate. D. După proprietățile termodinamice (în particular după forma potențialului chimic): a. soluții ideale (proprietățile lor sunt exprimate prin regularități simple, controlate de concentrație, independente de natura chimică a componenților) b. soluții reale (manifestă abateri de la comportarea ideală, proprietățile lor fiind dependente de natura componenților, de interacțiile în soluție între particulele substanței dizolvate și intensitatea acestora). E. După interacțiunile care
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
de A.J. Greimas, Claude Brémond ș.a. În acest sens, sunt exploatate structurile la diferite niveluri, mult mai pronunțate în narativitatea populară decât în cea cultă. Gramatica generativă (de tip Noam Chomsky), obținută prin detectarea recurențelor ce definesc tendințele de regularitate a textului este construită pe un alfabet finit de mărci semantice, mărci în a căror alegere teoriile anterioare ale lui Propp și ale continuatorilor săi au un rol important. Prezentarea cea mai completă a acestei strategii se găsește în lucrarea
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
menită să faciliteze administrarea și scoaterea copacilor tăiați, ea a devenit În scurt timp și un model estetic. În Germania și În multe părți unde se aplica silvicultura germană, indiciul vizual al unei păduri bine Întreținute a ajuns să fie regularitatea și aspectul ordonat. Pădurile puteau fi inspectate tot așa cum un ofițer Își trece În revistă trupele la paradă, și vai de copacul a cărui „ținută” nu era suficient de impozantă sau a cărui uniformă nu era bine aranjată. Această ordine
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
un imn adus ordinii autoritare a benzii rulante. „Există o scară ierarhică foarte bine stabilită și respectată”, remarcă el, plin de admirație, cu privire la muncitori. „O acceptă pentru a se putea gospodări ei Înșiși asemenea unui roi de albine: prin ordine, regularitate, punctualitate, dreptate și paternalism”. Urbanistul care adoptă principiile științifice va proiecta și va construi orașul tot așa cum inginerul-constructor proiectează și clădește fabrica și, după cum un singur om elaborează Întregul plan al orașului și al fabricii, tot un singur om le
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ordinii geometrice, pe de o parte, și sistemele care satisfac În mod eficient nevoile curente, pe de altă parte. De ce ne așteptăm, se Întreabă autoarea, ca mediile construite sau aranjamentele sociale funcționale să satisfacă noțiunile pur vizuale de ordine și regularitate? Pentru a ilustra această dilemă, ea vorbește despre un nou cartier de locuințe din East Harlem, care includea o pajiște dreptunghiulară ostentativă. Aceasta era privită cu dispreț de toți locuitorii, ba chiar era considerată o insultă de către cei care fuseseră
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
dorințele umane, formulate undeva la un nivel superior. Logica segregării spațiale și zonificării unifuncționale pe care o propuneau urbaniștii și pe care o critică Jacobs era În același timp estetică, științifică și practică. Din punct de vedere estetic, ea aducea regularitatea vizuală - chiar Înregimentarea - impusă de sculpturala viziune de ansamblu. Din punct de vedere științific, se reducea numărul de necunoscute pentru care urbanistul trebuia să găsească soluții. Ca și În cazul sistemelor de ecuații algebrice, prea multe necunoscute urbanistice Îngreunau găsirea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
el dovedește că scopul extinderii controlului statului asupra țărănimii prevala adesea asupra celui de a crește producția agricolă. După cum descoperise și Stalin, o țărănime captivă nu e neapărat una productivă. Estetica vizuală a unui adevărat sat nou combina elementele uniformității, regularității și lizibilității administrative cu o ordine de ansamblu carteziană. Acesta era satul administrativ modern, asociat implicit cu o țărănime modernă, disciplinată și productivă. Un observator atent și În același timp, un simpatizant al obiectivelor campaniei făcea următoarea remarcă referitoere la
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
V. Bogrea, Sabin Drăgoi), I. s-a bucurat de popularitate și peste hotarele României (Canada, Statele Unite ale Americii, Cehoslovacia, Bulgaria, Italia, Grecia, Elveția, Iran, Israel), redactorul ei vădindu-se nu doar un priceput manager al revistei (care a apărut cu regularitate, vreme de două decenii), ci și un bun răspânditor al ei în lumea specialiștilor din țară și din străinătate, cu care a purtat o întinsă corespondență. I.D.
IZVORASUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287660_a_288989]
-
cotidiane din Iași, București, Suceava, Botoșani și semnează numeroase recenzii și articole pe teme culturale în „Steaua”, „Scânteia”, „Iașul nou”, „Contemporanul”, „Cronica”. Dar activitatea de publicist este legată în primul rând de „Iașul literar”, revista la care a scris cu regularitate. Prima carte, Bostanii, îi apare în 1950 și este urmată de un număr mare de volume, cuprinzând proză, poezii, piese de teatru, printre care Grâu înfrățit (1950), Balada Bicazului (1951), Trandafir de la Moldova (1952), Macazul (1955), Din neagra țărănie (1957
ISTRATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
destul de satisf)c)tor, ele se numesc legi. Fluxurile și refluxurile au fost prezise de vechii babilonieni cu o precizie care n-a fost dep)sit) decât la sfârșitul secolului al nou)sprezecelea. Cunoașterea extrem de fidel) a mișc)rii cu regularitate legic) a fluxurilor și refluxurilor nu ne-a îndrept)țiț s) le explic)m. Ipotezele privitoare la asocierea unui lucru concret cu un altul, oricât de solid confirmat), nu dau naștere teoriilor. Asocierile niciodat) nu conțin sau sugereaz) în mod
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]