2,350 matches
-
se fixează distanța interdentală. Articularea fonemului r Presiunea aerului acumulat retrolingual desprinde vârfului limbii de pe alveolele incisivilor superiori și, datorită atitudinii semirelaxate, îi imprimă o mișcare de vibrație scurtă, care se transmite datorită elasticității ei în întreg planșeul bucal. Ocluziile repetitive sunt de intensitate foarte slabă și de durată scurtă. Simultan, vibrației linguale i se adaugă și vibrația laringeană responsabilă de caracterul sonor al fonemului. Astfel se pronunță fonemului r anterolingual, ca sunet de bază pentru limba română. Ocluzia - dezocluzia vibrantă
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
continue și mai energice a vibrațiilor laringiene prin pronunția fonemului î. Apoi se repetă exercițiul cu vârful limbii ridicat în sus. Logopatul percepe vibrația fină a vârfului limbii pe alveole în timpul fonației laringiene. Se cere să se producă un pasaj repetitiv a vârfului limbii din prepalatal peste promontoriul alveolar și în sens opus în timpul emiterii consoanei î. Se va emite un sunet care are un profil acustic asemănator lui r. Deformările de articulare nu apar în articularea sunetului r odată emis
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
le obțină. În caz de nereușită a metodei precedente se poate recurge la o altă metodă ce utilizează mutarea mecanică a barierei de articulare cu ajutorul unei spatule sau lingure din lemn. Subiectul este pus să articuleze silaba da în mod repetitiv: da-da-da. În acest timp strecurăm pe sub arcada dentară superioară o spatulă, coborâm vârful limbii și îi împingem rădăcina spre faringe, fără să provocăm reflexul de vomă și încurajând articularea repetitivă a silabei. Silaba da se va transforma progresiv în silaba
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
lemn. Subiectul este pus să articuleze silaba da în mod repetitiv: da-da-da. În acest timp strecurăm pe sub arcada dentară superioară o spatulă, coborâm vârful limbii și îi împingem rădăcina spre faringe, fără să provocăm reflexul de vomă și încurajând articularea repetitivă a silabei. Silaba da se va transforma progresiv în silaba ga, care va fi exersată imitând „gâgâitul gâștei' sau introducând-o în cuvintele indicate. În acest mod vom putea obține emiterea sunetului g. Când fonemul este rostit corect izolat, se
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
la care logopedul i-a confirmat și i-a încurajat pronunția ca fiind corectă, palpându-și în același timp vibrațiile laringiene. Dacă fonemul nu a fost emis corect inițial, se recurge la transferul sonorizării de la consoanele v, b, d, pronunțând repetitiv și rapid grupurile: bc-bc-bc , vc-vc-vc sau dc-dc-dc, până se obține un profil acustic asemănător sunetului g. (22, 184, 228) - Deformarea fonemului g în sunetul h este cauzată de pierderea ocluziei la nivelul barierei a treia de articulare sau înlocuirea ei
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Poziționarea limbii se realizează cu o spatulă, o lingură de lemn marcată la 8 15 mm la preșcolari, sau 15—30 mm la școlari mari, sau chiar cu indexul învelit într-un manșon din cauciuc, cerându-se logopatului să pronunțe repetitiv t, d până ce mutarea barierei va transforma pronunția în c, g. - Articularea fonemelor c și g mai poate fi obținută prin plasarea unei bomboane mai late pe vârful limbii în timp ce articulează t și d. - Incontinența ocluziei necesare pronunției lui c
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Horizontally Moving Visual Stimulus. AMA Archives of Ophthalmology. 2007: 932-941. 357. Winhuisen L, Thiel A, Schumacher B, Kessler J, Rudolf J, et al. Role of the contralateral inferior frontal gyrus in recovery of language function in poststroke aphasia: a combined repetitive transcranial magnetic stimulation and positron emission tomography study. Stroke. 2005; 36:1759-63. 358. Wintellect J, Richter J. CLR via C#, Second Edition, 2006: 50 - 720. 359. Winkler I, Schroger E, Cowan N. The role of large-scale memory organization in the
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de așteptat prin șansă. Identificarea unei astfel de regiuni de linkage va indica că undeva în acea regiune există cu mare probabilitate o variantă genică predispozantă pentru boală. Pentru identificarea regiunilor de linkage se folosesc seturi de microsateliți-marker (secvențe ADN repetitive ale unui „bloc” de baze azotate - di-, tri- sau tetranucleotid) repartizați uniform pe tot genomul uman, realizându-se practic o scanare a întregului genom (Genome Wide Scan). Variantele genice care determină apariția bolilor monogenice (Mendeliene) sunt de regulă rare în
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
studiile de asociere la nivelul întregului genom au intrat mai de curând în arsenalul geneticii bolilor complexe. Clasic, metoda de studiu al linkage-ului la nivel genomic (Genome Wide Linkage Study) se bazează pe existența microsateliților (markerilor) care sunt secvențe ADN repetitive ale unui „bloc” de baze azotate (di-, tri- sau tetranucleotid). Lungimea microsateliților este variabilă în funcție de numărul de repetiții și reprezintă o caracteristică individuală - există multiple variante (alele) ale aceluiași microsatelit, indivizii putând fi diferențiați în funcție de numărul de repetiții. Microsateliții se
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
și perivenos 3. reacția locală și generală a organismului 4. prezența și gradul afectării arteriale 5. existența complicațiilor embolice O parte din pacienți sunt asimptomatici în faza acută, aceștia dezvoltând tardiv sindroame posttrombotice și, respectiv, hipertensiune pulmonară prin microembolii pulmonare repetitive asimptomatice. Durerea, posibil secundară inflamației, distensiei venoase și uneori edemului, este necaracteristică, variabilă de la o simplă jenă, greutate sau tensiune până la durere intensă. Ea poate fi continuă sau intermitentă, spontană sau provocată, se atenuează sau dispare după ridicarea membrului în
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
legarea ribozomului (subunitatea 30 S) la ARNm (capătul 5')și ulterior, complexul nou format se leagă de aminoacil-ARNt. În final, subunitatea ribozomală 50S se leagă de ultimul complexul format. Procesele necesită prezența GTP. 3. elongarea lanțului polipeptidic. Este un proces repetitiv care constă în adăugarea succesivă de aminoacizi până la formarea proteinei de sintetizat. Energia necesară formării lanțului peptidic este furnizată prin desfacerea legăturii aminoacilul inițiator-ARNt. Etapa necesită prezența unor factori de elongare. 4. terminarea sintezei lanțului polipeptidic. Procesul presupune hidroliza legăturii
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
mai mult. Douăzeci de morți în Gaza ori două sute la Bagdad, constituie un eveniment căruia i se acordă același spațiu: un plan, trei secunde și se trece la loterie care-i subiectul următor al Actualităților. Subiectul palestinian e prea complicat, repetitiv, obositor și mai ales insalubru; dacă prezinți un material un pic mai amplu, poți fi sigur că primești după aceea minimum zece scrisori de protest". Îmi revine în minte o întâlnire de acasă. Aflat în trecere prin Paris, îl revăd
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
exagerat: „S-a suit fata și a plecat cerbul prin desiș, și la ce pas făcea leagănul pornea când înainte, când înapoi lin, și când i se făcea fetei somn adormea copilărește, legănată încetișor” (Telega - Prahova). Ritmul molcom însumează mișcarea repetitivă a leagănului prunciei și dinamica universală a vieții: mișcarea de flux și de reflux, un du-te-vino al existenței cosmice, în care moartea se continuă cu o altă viață sortită morții. Într-o colindă din Malaia, Vâlcea, rugămintea fecioarei către cerbul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sunt sufici¬ente pentru o funcție referențială a limbajului, pentru a denomina realitatea înconjurătoare, însă planul mitic necesită o extensie a capacităților de percepere și reflectare, ambele trecând prin fiorul născut de irumperea sacrului. Ritmul și rima interioară din sintagma repetitivă (deci, o altă marcă stilistică) codri-s mari și codri-s rari, prezentă în numeroase variante ale colindelor de fecior, sunt realizate la nivel fonetic prin două tipuri de repetiții: a substantivului ce denumește un topos mitic și a grupului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aici sub puterea mistuitoare a duratei pentru a fi redate prin perfect compus, ci au repercusiuni la nivel sacru și sunt ilustrate contrapunctic, ca niște flash-uri ale evoluției eroice. Imperfectul mai are și funcția de a crea o acțiune repetitivă, aproape sâcâitoare, constanța cu care aceasta se reia arătând, de fapt, nevoia imperioasă de a provoca un anumit gest: „Și mergând la-vânătoari el, ieșa un șarpi mari-nainti. Când să ducea lavânătoari, ieșa șarpili acela-nainti”. O frecvență importantă are și conjunctivul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
adânci,/ (...) Boieri caii-ș adăpase;/ Calul calcă-n piatră seacă/ (...) Boieri caii ș-adăpară”. Precizarea constantă a celor două tipuri de actanți este fundamentală pentru conștientizarea ritualului de regenerare a forțelor telurice și împărtașirea comunității din ele. O altă structură sintactică repetitivă rezultă din interogațiile cu rol de ascuțire a atenției: „Da’ș din carnea ta ș’or faci?/ Or fașe-o iururi lu’ Ajun-u,/ Masî mari lu’ Crășun-u./ Da’ din cornu’ tău ș’om fașe?/ Om fașe uși la curți domniești-u,/ Curți
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Iar când fu pe la chindie,/ Trăgea moarte cu mânie./ Soarele mi-a scăpat,/ Mistricean a răposat”. Ritmicitatea cu care ea apare crește tragismul pe două coordonate: afectul uman și evoluția astrală. Curba emoțională conștientizează în mod subiectiv sfârșitul, în timp ce structura repetitivă cu aspect durativ sună ca o sentință rece a destinului, neschimbat precum drumul soarelui pe boltă. În comparație cu mai cunoscuta expresie trage să moară, în care modul conjunctiv al celui de-al doilea verb lasă o slabă posibilitate muribundului să-și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sugerează forma reflexivă a verbului. Determinarea temporală a acțiunii războinice dă o coordonată precisă percepției dilatate a momentului. Reluarea versului Zi de vară până-n seară desfășoară în fața ochilor receptorilor o succesiune hiperbolică de perioade combative. Un alt tip de evoluție repetitivă apare în colinda Voinic căutat prin munți IV, (117): „Părinți de veste-mi prindea/ Și după el că-mi pleca:/ Cată-l părinți în vârf de munți./ ’N vârf de munți, în văi adânci,/ ’ N văi adânci, izvoare reci./ Mi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Shakespeare are dreptate și „viața noastră este un vis, povestit cu zgomot și furie, fără nici un Înțeles”, atunci, măcar de dragul curiozității, să zicem, s-o tratăm ca atare. Or, visul, visurile, În molozurile lor informe, colorate, absurde, baroce, nu rareori repetitive, ascund uneori profeții extrem de interesante și chiar vitale, alteori, Învățăminte prețioase pe care nu le poți afla niciunde, la nici o școală din lume. (Din vise, Jung, se știe, și-a ridicat Întreaga arhitectură a inconștientului colectiv și a descoperit arhetipul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
În Cehoslovacia sau Polonia? Cioran a rămas Român până la sfârșit, solidar cu destinul țării sale, Încercând să-l Înțeleagă. Destinul unei colectivități istorice rămâne adesea la fel de enigmatic ca și cel al unei persoane, dacă prin „destin” nu Înțelegem simpla și repetitiva fatalitate. Istoria personalităților neamului și culturii noastre se Împarte cel puțin În două: scepticii, În frunte cu Miron Costin mult citatul, și acel „suntem sub vremi”, și „utopicii”, luptătorii, de la primul mare exilat, Inochentie Micu Klein și Înflăcăratul Eminescu la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și În aceste pagini - norocul care „seamănă” cu acele ceasuri mirobolante ale unor turnuri vechi de palate, biserici sau primării, unde vedem plimbându-se În cerc cavaleri În armură, regi și regine, anunțând cu fast orele; norocul, deci, este „circular”, repetitiv, el apare cu o anume regularitate, ritmicitate, În existența noastră și-apoi... dispare, se Îndepărtează. Da, o spun nu puțini Înțelepți ai străzii: „norocul trebuie să-l apuci când trece pe lângă tine”! Nu, fals, am să răspund eu: nu poți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
eu nu insinuez aici o demonizare a foștilori tirani, a lui Ceaușescu sau a lui Dej, ei Înșiși cădeau și erau „absorbiți” de o formă extrem de nouă, În modernitate, și folosesc acest cuvânt ca un concept aristotelician - o structură esențială, repetitivă și edificatoare a omului și a colectivității umane. Acea formă, „cadru” de fier, schelet social ce ne vine din adânca antichitate, mai ales asiatică, În care Cel-care-conduce, din simplu reprezentant și focalizator al unor privilegii, devine altceva, o figură asemănătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
e drept, au constituit aproape două milenii două structuri sociale esențiale - sclavagismul și feudalismul - promovatoare de idei, idealuri și valori, structuri despre care unii filozofi sceptici - vezi un Oswald Spengler, de exemplu! - afirmă că ar fi eterne, tipare esențiale și repetitive ale omului social!Ă Legionarii, șefii lor, intelectualii care i-au Întovărășit mai mult sau mai puțin, dar și membrii de bază ai mișcării au trăit o ceea ce am putea numi „convulsie fericită”, o bucurie exacerbată a unei stări reale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
istorie de familie care se varsă la un moment dat în istoria mare, aceea pe care o cunoaștem cu toții. Este un film făcut cu mână sigură, ochi exersat în a decupa cinematografic și simț remarcabil pentru detaliul dramatic (vezi imaginea repetitivă a vaporului). Foarte important, cei doi protagoniști micuțul Timotei Duma și tânăra Dorotheea Petre sunt personaje charismatice, care ”duc” filmul. Dar unde îl duc este mai puțin evident... Ar fi putut să fie o fabulă în maniera lui Good-bye, Lenin
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
destinderea bine meritată de după efort. Alergarea cotidiană ajunge la un liman recuperator, se deschide pe verticală, către statica incoruptibilă a stelelor fixe. Ceea ce trăim astăzi e, însă, răsturnarea raportului tradițional dintre zilele lucrătoare și cele sărbătorești. Munca a devenit rutinieră, repetitivă, așa încât ea seamănă mai mult cu imobilitatea non-acțiunii, iar sărbătorile alunecă spre agitație și nevroză. Odihna devine o corvoadă. Bucuria devine o corvoadă. Iar „petrecerea“ capătă febrilitatea spasmodică a unui istovitor carnaval. Alexandru Paleologu mi se plângea, odată, de prostul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]