2,430 matches
-
Lungimea povestirii vieții poate varia considerabil. Uneori, anumite circumstanțe restrictive predomină și pot limita interviul la o oră sau mai puțin. Acest lucru nu este însă de dorit. Am fost nevoit să fac câteva interviuri în astfel de circumstanțe când respondentul era departe de casă și avea alte obligații în acel moment. A trbuit să-mi revizuiesc abordarea obișnuită și să realizez interviul axându-mă în principal pe aspectele esențiale, principale din viața persoanei respectate, încercând totuși să o fac să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
acordul, în special atunci când caseta va fi păstrată într-o arhivă, cu specificarea că nu au nimic împotrivă ca alte persoane să asculte interviul ori să citească transcrierea (vezi anexa A pentru un exemplu de astfel de formular). Dacă vreun respondent ar prefera să limiteze utilizarea interviului său, putem aranja acest lucru spre satisfacția ambelor părți. Maleabilitatea față de dorințele respondenților, împreună cu atitudinea încurajatoare și înțelegătoare și sublinierea faptului că dumneavoastră și alții au de învățat din povestirile lor, îi va ajuta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
alte persoane să asculte interviul ori să citească transcrierea (vezi anexa A pentru un exemplu de astfel de formular). Dacă vreun respondent ar prefera să limiteze utilizarea interviului său, putem aranja acest lucru spre satisfacția ambelor părți. Maleabilitatea față de dorințele respondenților, împreună cu atitudinea încurajatoare și înțelegătoare și sublinierea faptului că dumneavoastră și alții au de învățat din povestirile lor, îi va ajuta să scape de emoții și să fie pregătiți pentru procesul tulburător ce urmează. Cu cât veți fi mai convingător
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
mai frecvent, cu subiecți umani în cercetările lor. Un set standard de principii etice, aplicabile pentru povestea vieții, ar include cel puțin următoarele aspecte, așa cum sunt surprinse de Spradley (1979). Țineți cont de povestitor, în primul rând; când se aleg respondenții, este de datoria cercetătorului să ia în considerare mai presus de toate interesele, drepturile și siguranța persoanei care-și spune povestea. În al doilea rând, protejați drepturile povestitorului; este, de asemenea, obligația cercetătorului să treacă dincolo de aceste considerații pentru a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
de a obține informațiile dorite? Sau care este cea mai bună utilizare a întrebărilor într-un interviu? Și ce anume asigură obținerea unor răspunsuri autentice? Deoarece scopul principal al cercetătorului care realizează un astfel de interviu este de a ajuta respondentul să creeze și să transmită propriile sensuri ale vieții sale prin povestirea a ceea ce s-a întâmplat, se recomandă folosirea unei abordări informale și obținerea unor răspunsuri deschise și comentarii de profunzime. Aceasta va ajuta la determinarea sentimentelor persoanei față de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
atinge niveluri mai profunde ale realității, de la tipuri specifice de întrebări la comentarii sau ascultarea empatică și receptivă. Nivelul de răspuns va fi cu atât mai profund cu cât vom manifesta mai mult interes, empatie, grijă, căldură și aprobare față de respondent. Când astfel de calități sunt prezente într-un interviu, acesta se poate transforma într-o căutare creativă a înțelegerii reciproce (Douglas, 1985). Întrebări cum ar fi „Cum ți s-a părut asta?” sau comentarii precum „Păreți să spuneți...”, combinate cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
căutare creativă a înțelegerii reciproce (Douglas, 1985). Întrebări cum ar fi „Cum ți s-a părut asta?” sau comentarii precum „Păreți să spuneți...”, combinate cu manifestări sincere de uimire și aprecieri față de ce s-a spus, care-l fac pe respondent să vă îndrăgească, vor conta destul de mult în asistarea persoanei care-și împărtășește povestea. Este important să știți dinainte ce anume vreți să aflați despre acea persoană, dar, cu cât interviul va fi mai puțin structurat, cu atât va fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
utilizate precipitat, într-o succesiune rapidă ceea ce ar semăna mai mult cu un interviu standard. Ele sunt întrebări posibile de la care să pornim și acoperă numeroase aspecte ale vieții indivizilor, oferind o direcție ce poate fi urmată, dacă și când respondentul epuizează un subiect. Nu trebuie să vă simțiți deloc constrâns de aceste întrebări. Le puteți folosi doar dacă aveți nevoie de ele. Unii oameni au nevoie doar de undă verde - cineva care să-i asculte - pentru a-și spune povestea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
presupune o trecere în revistă a întrebărilor pentru a vă familiariza, mai întâi cu ele; apoi, gândiți-vă la persoana aleasă pentru a fi intervievată și alegeți doar acele întrebări care pot fi folosite pentru a obține informațiile dorite despre respondent. Se poate ca unele întrebări să nu se aplice tuturor persoanelor intervievate. În alte cazuri, ar putea fi necesar să adăugați și alte întrebări care știți că i-ar trebui puse persoanei respective. Este foarte recomandabil să vă creați propria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
cu povestitorul (în unele cazuri o relație de lungă durată poate contribui semnificativ la calitatea acesteia, în alte cazuri o relație nouă poate funcționa la fel de bine sau chiar mai bine; secretul calității relaționării din timpul interviului este măsura în care respondentul se simte relaxat sau tensionat); b) interacțiunea specifică pe care o aveți cu povestitorul pe parcursul interviului (a fost totul complet și clar? ); c) perspectiva teoretică pe care o alegeți pentru a interpreta povestirea sau poziția obiectivă abordată (care dintre numeroasele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
decât cu permisiunea scrisă a Directorului Centrului. Semnătura: Data: Înțeleg și sunt de acord cu: Cercetător: Director: Număr de acces: [Acest formular poate fi adaptat, cu ușurință, pentru aplicațiile personale sau instituționale specifice.] Anexa B: Fișa / Pagina de gardă Nume: (Respondent) Număr de acces transcriere: Sex: Cercetător: Caseta audio nr.: Caseta video nr.: Data de naștere a respondentului: Vârsta la care s-a realizat interviul: Locul nașterii: Reședința actuală: Etnie: Religie: Evenimente și experiențe menționate în povestea vieții: Copilărie: primele amintiri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
Număr de acces: [Acest formular poate fi adaptat, cu ușurință, pentru aplicațiile personale sau instituționale specifice.] Anexa B: Fișa / Pagina de gardă Nume: (Respondent) Număr de acces transcriere: Sex: Cercetător: Caseta audio nr.: Caseta video nr.: Data de naștere a respondentului: Vârsta la care s-a realizat interviul: Locul nașterii: Reședința actuală: Etnie: Religie: Evenimente și experiențe menționate în povestea vieții: Copilărie: primele amintiri experiențe traumatizante relații sociale: Tinerețe: pubertate mentor relații sociale: Maturitate: căsătorie relații sociale: Tradiții culturale: ceremonii: ritualuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
prezentare mai detaliată a modului de construcție al acestor indicatori este făcută în capitolul referitor la măsurarea religiozității. Analiza realizată în acest capitol a utilizat și o serie de alte variabile precum religiozitatea, socializarea religioasă în copilărie, sexul și vârsta respondentului și venitul pe membru în gospodărie în luna culegerii datelor. Religiozitatea este un indicator al credinței religioase și este construit ca un scor factorial rezultat în urma unei analize factoriale de tip confirmatoriu. Modul detaliat de construcție a acestui indicator este
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Păcat (răspunsurile posibile fiind da / nu / nu știu / non-răspuns). Socializarea religioasă în copilărie a folosit drept indicator frecventarea bisericii cel puțin o dată pe lună la vârsta de 12 ani. Vârsta a fost folosită în analiză ca vârstă în ani a respondentului, în timp ce pentru sex, sexul feminin a fost folosit ca și categorie de referință in analiza de regresie. Educația a fost măsurată ca vârsta la care persoana a absolvit ultima școală, această variabilă oferindu-ne informații legate de perioada pe care
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Conform datelor din Figura 5-2, peste 80% din populația are încredere în biserica și armata, în timp ce mass-media și organizațiile non-guvernamentale se bucură de încrederea a 40 50% dintre români, în 2005. Restul instituțiilor sunt investite cu încredere de sub 30% dintre respondenți, cotele cele mai mici fiind acordate instituțiilor politice, guvern, parlament și partide politice. Iată că biserica, alături de armată se află în topul încrederii, iar scandalurile publice legate atât de posibila colaborare cu autoritățile comuniste în trecut, cât și cele produse
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
20 62 15 2 0 Rusia 11 57 28 4 1 Republica Moldova 26 67 7 1 Serbia 24 60 10 4 3 Cipru 27 67 2 3 1 Sursa datelor:WVS 2005 Tabelul 6.4 Tipuri religioase in funcție de caracteristicile respondentului: sex, vârstă, educație Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu nedeclarat Sexul respondentului bărbat 37% 51% 76% femeie 63% 49% 24% Educația școală primara 24% 20% 16% gimnaziu 16% 10% 14% învățământ vocațional 21% 23% 10% liceu 21% 25% 24% colegiu 8
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Republica Moldova 26 67 7 1 Serbia 24 60 10 4 3 Cipru 27 67 2 3 1 Sursa datelor:WVS 2005 Tabelul 6.4 Tipuri religioase in funcție de caracteristicile respondentului: sex, vârstă, educație Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu nedeclarat Sexul respondentului bărbat 37% 51% 76% femeie 63% 49% 24% Educația școală primara 24% 20% 16% gimnaziu 16% 10% 14% învățământ vocațional 21% 23% 10% liceu 21% 25% 24% colegiu 8% 10% 8% universitate 10% 12% 27% Vârsta media 51,2 46
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
că pe lângă pagube materiale s-au înregistrat morți și răniți. (racai.ro) (27) Un procent important dintre concetățenii noștri, 38,7%, au hotărât definitiv că nimeni nu le merită admirația sinceră. (www.hotnews.ro) (28) Un procent de 73% din respondenți au răspuns ferm: "Nu!" (www.jurnalul.ro/). vs (29) Un procent de 15,3% nici măcar nu și-a pus problema că ar exista cineva demn de admirat. (www.hotnews.ro) Acordul se face obligatoriu cu substantivul procent dacă verbul se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cele protestante 7. O astfel de corespondență își are propria logică, dar este probabil ca persoanele intervievate să fi atașat sensuri diferite cuvântului "Biserică". Pentru unii, acesta se referă la perspectiva ecleziastică cu privire la chestiuni precum contracepția, avortul, divorțul, erotismul. Alți respondenți au reacționat potrivit propriului anticlericalism sau agnosticism. Credincioșii autentici își pot declara opoziția față de ierarhia ecleziastică, iar anumiți agnostici sau necredincioși pot simpatiza cu Biserica datorită propriilor viziuni conservatoare din alte domenii. Cu toate acestea, în cele mai multe țări, majoritatea absolută
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
armata, se bucură de cel mai înalt nivel de încredere (46% dintre opinii sunt pozitive), deși cetățeanul mediu rămâne totuși sceptic și aproape o treime dintre cetățeni nu prezintă încredere în armată. În toate instituțiile, o medie de 31% dintre respondenți își exprimă o încredere sporită, 22% sunt sceptici și 47% nu au niciun fel de încredere"8. Lipsa încrederii în partidele politice Partidele politice joacă un rol crucial în agregarea intereselor și în selecționarea reprezentanților politici. Aceste două funcții sunt
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
totalitatea reprezentanților. Curbele de popularitate ale principalelor personaje politice, în special prim-miniștrii, cresc și descresc, ceea ce implică faptul că erodarea încrederii este doar parțial înrădăcinată în ideologie, variațiile răspunzând deciziilor guvernamentale și performanței actorului politic. În mai multe țări, respondenții au fost invitați să formuleze periodic opinii cu privire la următoarele chestiuni: Aveți încredere în guvern că acesta va lua decizii bune? Credeți că cei aflați la putere risipesc banii contribuabililor? Credeți că liderii sunt bine pregătiți și că știu ceea ce fac
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
echivalează cu tranziția înspre un regim al postnaționalismului) este certificată empiric de prăbușirea dramatică a partidelor de extrema dreapta ulterior anului 2000. Iată cum a evoluat suportul politic pentru partidele de extrema dreaptă, relevat de gradul de încredere declarat de respondenții întrebați în cadrul Barometrelor de opinie publică. Tabel 31. Evoluția suportului politic pentru extrema dreaptă românească (1994-2007)26 Anul PRM (%) PUNR (%) PNG (%) Total 1994 5,50 3,75 9,25 1995 6,25 4,75 11,0 1996 4,90 4
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
temporal de momentul zero al răsturnării regimului comunist. Datele indică o crescândă pozitivare retrospectivă a vechiului regim. În general, aprecierile pozitive la adresa fostului regim comunist (i.e., nostalgia comunistă) tind să crească în amploare odată cu trecerea timpului. Chiar dacă aproape jumătate din respondenți apreciază pozitiv vechiul regim comunist, doar o mică parte dintre aceștia și-ar dori ca societatea românească să revină la comunism. Chestionarul utilizat în studiile "New Europe Barometer" cuprindea o întrebare care ridica tocmai această problemă. După ce respondenților li se
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
jumătate din respondenți apreciază pozitiv vechiul regim comunist, doar o mică parte dintre aceștia și-ar dori ca societatea românească să revină la comunism. Chestionarul utilizat în studiile "New Europe Barometer" cuprindea o întrebare care ridica tocmai această problemă. După ce respondenților li se spunea că "Țara noastră a avut și un alt sistem de guvernământ decât cel actual. Unii oameni sunt de părere că ar fi mai bine dacă țara ar fi guvernată în mod diferit", aceștia erau întrebați dacă " Ar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
avut și un alt sistem de guvernământ decât cel actual. Unii oameni sunt de părere că ar fi mai bine dacă țara ar fi guvernată în mod diferit", aceștia erau întrebați dacă " Ar trebui să ne întoarcem la conducerea comunistă?". Respondenții au avut la dispoziție patru variante de răspuns: "puternic de acord", "oarecum de acord", "oarecum în dezacord", "puternic în dezacord". De dragul clarității și conciziei, am optat să lucrăm cu variabile dihotomizate, astfel că primele două au fost grupate în categoria
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]