7,234 matches
-
se puneau la dispoziția elevilor (de exemplu, electronica). Am putea concluziona astfel că programul educațional al școlilor integrative a rămas în memoria absolvenților ca fiind permisiv în privința libertății de alegere, în vreme ce absolvenții claselor segregate își amintesc programul educațional ca fiind restrictiv, dar, de asemenea, mult mai provocator pentru elevi. Până acum am văzut că satisfacția absolvenților vizavi declimatul social din liceu favorizează intervievații din școlile integrative, în vreme ce satisfacțiile legate de aspectele academice sunt mai degrabă subliniate de intervievații care au absolvit
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
general, personalitatea desemnează ansamblul tuturor caracteristicilor individului: senzorio-motorii (de exemplu, aptitudinile sportive sau artistice), cognitive (aptitudini sau interese intelectuale), emotive (temperament anxios, fricos, sau coleric) și, în fine, aptitudinile sociale și valorile care depind de societate. Într-un sens mai restrictiv, personalitatea nu descrie decât aspectele afective (motivații și emoții) și sociale, reprezentând temperamentul sau caracterul, cu precizarea că indivizii au un mod destul de constant de a se comporta în situațiile sociale. Încercarea de a explica personalitatea (sau caracterul) datează din
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
tentația de a-l privilegia pe „cum”, în defavoarea lui „ce”, cât și tendința opusă, aceea de a afirma răspicat că prin mimesis Aristotel nu ar înțelege altceva decât truismul conform căruia arta imită realitatea 2, sunt deopotrivă la fel de inadecvate, întrucât restrictive și simplificatoare. Sursa acestor confuzii trebuie căutată în capitolul al nouălea - invocat atât de des și constituind totodată un adevărat măr al discordiei pentru comentatorii lui Aristotel - unde nu se afirmă, în linii mari, altceva decât că obiectul mimesis-ului ar
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
autorii tragici se înscriu mai curând în sfera excepționalului decât în aceea a normalității, atunci ï?á ?ăåßôï (l’accadibile, „întâmplabilul”, în terminologia lui Bottiroli) este fără doar și poate posibilul în totalitate, de aceea Aristotel introduce imediat două criterii restrictive: arbitrarietatea posibilului va fi delimitată, pe de o parte de verosimilitate, pe de alta, de necesitate. Iată așadar cum raporturile de forțe dintre posibil și realsimil apar inversate în viziunea lui Bottiroli: realsimilul nu mai reprezintă, nici pe departe, categoria
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
nu este exclusiv „simbolic, metaforic, polisemantic, muzical, ermetic, esențialmente liric” se impune de la sine, Gh. Crăciun elaborează, în spiritul recuperator și integrator al poeticii postmoderne - fără a abuza însă de ultimul termen 189, pe care îl consideră, în egală măsură, restrictiv și, pe alocuri, imprecis - un model propriu, bazat, în linii mari, pe binomurile terminologice denotație-conotație, respectiv tranzitivitate-reflexivitate. Autorul, înainte de a purcede la deconstruirea conceptului tradițional de limbaj poetic, trece în revistă punctele de vedere ale poeticienilor deja amintiți. Dacă „poezia
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
povestire, respectiv descriere, pe de alta. Și de astă dată ecuația care se impune este „poezie = gen liric”. Din toate aceste definiții „canonice” ale conceptului discutat, transpare cu claritate faptul că, fără excepție, limbajul poetic a fost asimilat în mod restrictiv cu un spațiu al motivării, al literalității, lirismului și antiprozei, al conotației și obscurității semantice; în aceste condiții, modelul propus de Gheorghe Crăciun este cu atât mai util cu cât lărgește sfera conceptului și înlătură frontiere artificial create și impuse
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
situează în punctul de interferență al imaginației, emoției și gândirii, (...) experimentând complexitatea realului ca pe un continuum 283. Distincția dintre aceste două modalități discursive - deși depășește vechea dihotomie artă/non-artă - poate părea abuzivă întrucât se dovedește tributară unui concept destul de restrictiv de poezie. Însă, în practica poetică, Deidier nu rămâne, nici pe departe, prizonierul acestei viziuni simplificatoare, mizând mai curând pe „dialogul” genurilor, ca unică modalitate de a surprinde acea complexitate a realului, pentru care unicitatea unui moment de revelație nu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
adaptabilității este aplicabil persoanelor normale, intolerante față de cei ce prezintă dizabilități; - principiul convergenței perspectivelor reclamă armonizarea punctelor de vedere ale instanțelor implicate În integrare/incluziune. B.7. Principii de dezvoltaretc " B.7. Principii de dezvoltare" - principiul autonomiei; - principiul mediului minimal restrictiv; - principiul Învățării practice (experiențiale) pe parcursul Întregii vieți intervine mai ales În afara școlii, În mediul social general de zi cu zi al persoanei cu cerințe speciale, chiar și mult după ce aceasta a părăsit sfera formală a educației integrate/incluzive; - principiul demnității
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
geriatri, care a determinat ca evaluarea persoanelor vârstnice să fie realizată fără profesionalism, serviciul cel mai frecvent acordat persoanelor în vârstă fiind asigurarea mesei la cantina socială. Prevederea cuprinsă în arti. 9, alin. 2 din Legea nr. 17/2000 este restrictivă, în sensul că persoana vârstnică nu poate beneficia de servicii sociale decât în cazul în care are venituri sub 1/5 (180 000 de leiă din venitul net lunar care se ia în calcul la stabilirea ajutorului social. Schimbarea politică
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
consumul privat s-a dovedit a fi un factor stabilizator în timpul recesiunii, în perioada următoare, gospodăriile populației își vor reduce cheltuielile din nevoia de a-și reface bugetele și din cauza perspectivelor nefavorabile de pe piața forței de muncă. Un alt factor restrictiv este impactul negativ estimat al crizei financiare asupra potențialului de producție. Astfel, conform prognozei, după o primă fază ascendentă, va avea loc o ușoară încetinire a creșterii PIB-ului în UE și în zona euro, urmată de o revenire în
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
stat pe anul 2010. În Raportul privind situația macroeconomică(http://www.c.dep.ro/pls/proiecte ) care a însoțit Proiectul Legii Bugetului de stat pe anul 2010 se prevede că în anul 2010 se va avea în vedere o politică restrictivă a cheltuielilor publice cu accent pe reforme structurale în domeniul sistemului public de salarizare, în domeniul sistemului de pensii. În vederea realizării acestor obiective Legea nr.11/2010 a avut în vedere: reducerea graduală a deficitului bugetar până la valori sustenabile și
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
cuprinde un ansamblu de dispoziții pe care actorii trebuie să le respecte, oricare ar fi nivelul la care se găsesc. Dacă adăugăm la acest cadru formal obiceiurile structurate și utilizările colective care întăresc osatura, vom înțelege fără îndoială importantă cadrului restrictiv în care își exercită activitatea întregul sistem. • Mijloacele limitate Contextul crizei economice și micșorarea bugetelor publice joacă un dublu rol: pe de o parte, unul de incitare pentru schimbare în vederea unei mai bune eficiente, pe de altă parte, unul de
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
să creeze fante pentru creativitate. Originalitatea ar trebui să expandeze în sfărșit prin ochiurile acestui tip de paradigmă care pune informalul în formal. De multe ori ceea ce este formal este și excesiv de rigid, ori mult prea sec, ori superficial, ori restrictiv. E nevoie de un suflu de prospețime, de un gen de implicare pe orizontală, de o adiere de nonconformism în învățare. Vargas Llosa afirma undeva în Peștele în apă, că ceea ce l-a format pe el a fost nu școala
„Să fie sfȃrşitul? Sau abia atunci începi?” Constantin Noica Savuroase paradigme pedagogice în sos de pasiune. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
să-i determine pe copii să adopte modalitățile de exprimare specifice adulților. Eforturile de comunicare cu copiii la un nivel exclusiv verbal presupun prezența abilității destul de dezvoltate de exprimare verbală, forțând astfel copiii să reacționeze la un mediu incomod și restrictiv. Lucrările de specialitate consemnează următoarele domenii ale artterapiei: artterapia vizual plastică; meloterapia/terapia prin muzică; terapia prin dans; terapia prin teatru; terapia prin poezie; terapia prin proză scurtă-basme. Deși categoria de persoane căreia se adreseză este vastă (indivizi aflați În
TERAPIA PRIN TEATRU MODALITATE DE ADAPTARE ŞI INTEGRARE A ELEVILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MIHAILOVICI, Sabina PREDUCHIN,Cristina FARZIKHOSROUSHAHI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2117]
-
confruntă cu serioase probleme teoretice care, adăugându-se vigorii divergențelor ideologice, explică virulența dezbaterilor: clasele superioare, ca și cele inferioare, scapă într-adevăr sistemelor explicative obișnuite, create pornind de la istoria industrializării europene. Marginile muncitoare sunt percepute aproape exclusiv din unghiul restrictiv al rezistenței la dominația capitalistă (străină colonială sau postcolonială) și la proletarizare; diferitele fațete ale solidarităților familiale, tribale sau etnice, pe de o parte, și extensiunea slabă a muncii salariate și raporturile sale cu diversele forme ale micii producții de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cealaltă îndepărtându-l cu dispreț în favoarea structurilor considerate perene "la alegere" (simbolic, rudenie etc.) -, poate fi estimată ca fiind puțin fertilă pentru avântul disciplinei și se prezintă ea însăși ca un simptom al perioadei prezente. În această conjunctură apăsătoare și restrictivă, a regândi într-o manieră riguroasă economicul în antropologie pare un lucru cu atât mai indispensabil cu cât mondializarea se impune ca un ansamblu de recompuneri ierarhice, dar și simbolice, imaginare și culturale, care remodelează viziunile actorilor individuali și ale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
natura însăși a economiei monetare. Nu putem accepta continuitatea implicită stabilită de nenumărați observatori cu privire la evoluția satelor între autosubzistență și economia monetară, cea de-a doua fiind percepută ca un progres cantitativ și limitată la domeniul economic. În această optică restrictivă se situează responsabilii administrativi și politici, care văd în injectarea banilor singurul factor de evoluție. Există, de fapt, o ruptură calitativă care pune în cauză nu numai realitatea economică a satului, ci totalitatea structurii lui. Să luăm ca exemplu satul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o aserțiune. Afirm că am supus calculului aritmetic avantajele și neajunsurile protecției doar din punct de vedere al avuției și că las deoparte orice considerație de ordin superior. Afirm, în plus, că am ajuns la acest rezultat: că orice măsură restrictivă produce un avantaj și două neajunsuri sau, dacă doriți, un profit și două pierderi, fiecare dintre aceste pierderi egale profitului, de unde rezultă o pierdere seacă, definitivă, care lasă în urmă această mărturie reconfortantă că în această chestiune, ca în multe
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
îmi fie permis să îi indic baza. Două produse, A și B, au în Franța o valoare normală de 50 și 40. Să admitem că A nu valorează în Belgia decât 40. Acestea fiind date, dacă Franța este supusă regimului restrictiv, ea se va bucura de A și B deturnând din ansamblul eforturilor sale o cantitate egală cu 90, căci ea va fi forțată să producă A în mod direct. Dacă Franța este liberă, această sumă de eforturi egală cu 90
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
patrulea, până ce Comunismul va prevala. Spirite bune și solide ca dumneavoastră se sperie văzând rapiditatea cu care crește această pantă. Ele se străduiesc să o urce; o urcă, într-adevăr, așa cum ați făcut și dumneavoastră în cartea dumneavoastră, până la regimul restrictiv, care reprezintă primul avânt și singurul avânt practic al societății pe declivitatea fatală; dar în prezența acestei vii negații a dreptului de proprietate, dacă, în locul acestei maxime a cărții dumneavoastră "Drepturile sunt sau nu sunt; dacă ele sunt, ele angrenează
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
dreptului", în acel moment, toată forța și rațiunea pe care credeți că le-ați investit în această lucrare, nu mai sunt decât slăbiciune și inconsecvență. Iată de ce, domnule, dacă doriți să vă desăvârșiti lucrarea trebuie să vă pronunțați asupra regimului restrictiv și pentru acest lucru este indispensabil să începeți să rezolvați problema economică; trebuie să vă fixați asupra pretinsei Utilități a acestui regim. Căci, presupunând că obțin de la dumneavoastră decizia de condamnare a acestuia, din punct de vedere al Justiției, acest
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
care vă guvernează, cum îi guvernează de altfel pe simplii muritori. Această experiență m-a avertizat că, înainte de toate, trebuie rezolvată această îngrozitoare problemă: există armonie sau antagonism între Justiție și Utilitate? Și, prin urmare, scrutată partea economică a regimului restrictiv; căci, deoarece chiar campionii fraternității acuzau o pretinsă pierdere financiară, devenea clar că nu este suficient să fie pusă cauza Justiției la adăpost de orice îndoială, trebuia în plus să se dea satisfacție acestui mobil nedemn, abject, demn de dispreț
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
după imperativele realismului socialist: miner, forjeur, ostaș, tractorist, mamă socialistă, pionier etc. Mai existau de asemenea imagini ale scriitorilor reproduse în manuale școlare: de la Eminescu la Mihai Beniuc, A. Toma și Dan Deșliu. Iconografia comunistă era în genere selectivă și restrictivă. Așa încît poza unui tânăr, a unui debutant ― și încă a unuia care provenea din branșa filozofică ― într-un ziar cultural important nu era un lucru obișnuit, în nici un caz unul de tradiție. Eram în 1967 și "deschiderea" începuse cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cari le-au învățat de la noi, să ceară drepturi egale cu noi. II Cine știe cât de departe suntem de-a urî pe evrei - și aceasta o poate pricepe orice om cu privirea clară - acela va vedea că în toate măsurile noastre restrictive numai dreapta judecată și instinctul de conservare au jucat singure rolul principal. Domnia fanarioților au putrezit clasele noastre sociale; aristocrația noastră, din războinică și mândră ce era, a fost devenit în cea mai mare parte servilă, încrucișîndu-se cu stârpitura grecului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
părtași egali sub aspect juridic la veniturile dobândite din structurile productive ale comunității (țarină, fânaț, imaș, pădure, crâșmă, vad de moară sau de pod peste apă etc.) devin vecini, cu obligațiile ce decurg din această stare de fapt, cea mai restrictivă dintre ele fiind aceea de a nu putea părăsi moșia pe care au locuit ca răzeși. După opinia exprimată mai sus, aceasta trebuia să fie situația țăranilor de pe vetrele umbrăreștene ajunse în condiția de moșii și sate dependente, Bozieștii de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]