1,603 matches
-
relua formula lui Claude Lévi-Strauss: cu alte cuvinte, elementele ce construiesc povestirea sînt grupate în serii identice, sînt structurate în asociații permanente. Astfel, motivul Salvatorului, al conducătorului providențial apare întotdeauna asociat simbolurilor purificării: eroul care mîntuie e cel care eliberează, retează legăturile, zdrobește monștrii, face să dea înapoi forțele răului. E întotdeauna asociat luminii aurul, soarele urcînd pe cer, strălucirea privirii și verticalului spada, sceptrul, arborele secular, muntele sacru. De asemenea, motivul conspirației malefice va fi pus întotdeauna în relație cu
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
neputință a cunoaște întregul fără a cu-noaște părțile 4". Aceste observații prealabile fiind făcute, intenția noastră nu este de a gîndi Europa trecută, ci de a gîndi Europa prezentă plecînd de la trecutul său. Dacă vechiul nod gordian european a fost retezat de o spadă nemiloasă, s-a înnodat acum un nou nod gordian, alcătuit din rămășițele celui vechi, dar și din elemente propriu-zis contemporane. Am depus toată strădania pentru a-l cerceta. Și asta deoarece se întîmplă foarte rar ca în
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
blestemi și să hulești atunci când soarta nu ti-e prielnică, atunci când tot ce aveai și iubeai ți-e luat, ți-e smuls din brațe. Totuși, Ion Creangă nu a făcut nimic din toate acestea când oamenii și vremurile i-au retezat aripile cu care se înălța, încet, dar sigur, către...sine. Să aibă în el ceva din construcția zeului imun la răutate? Să fie destinul său pildă pentru resemnare, acceptare, dăruire? Au fost păreri și păreri și aceasta nu face decât
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
a eului. Prin publicare, jurnalul intim Își pierde una din caracteristici, intimitatea (bătaia scurtă a privirii și a gândului), dar nu și subiectivitatea. Pe de altă parte, având o dată și o istorie proprii, eul revine și nuanțează ceea ce ritmul confesiunii retezase și ocultase: expansiunea ființei. Dar și a expresivității acestei ființe. Intimitatea și subiectivitatea conotează, În proporții diferite, desuetul. Moliciunea romantică nu acoperă, Însă, decât un aspect al jurnalului. Părțile nevăzute, albul nescris al paginii se revendică unei alte tradiții: a
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de Paul Painlevé nu mai conține miniștri socialiști: este sfîrșitul Uniunii sfinte. Painlevé, demis la rîndul său, cedează locul lui Clémenceau în noiembrie 1917. Bătrînul iacobin el are șaptezeci și șase de ani își anunță decizia: "Eu fac război" și retează net orice idee de pace și compromis. El îl trimite pe radicalul Caillaux în fața Înaltei Curți de Justiție și guvernează sprijinit de mase, cărora hotărîrea sa le inspiră încredere. Harta de război nu este deloc favorabilă. Pacea de la Brest-Litovsk, la
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
se ascundă în articulațiile și oasele lor, după ce erau părăsite de ceea ce s-ar putea numi viața lor individuală. Ucis și adus pe punte pentru a fi jupuit de piele, unul dintre acești rechini era cît pe ce să-i reteze mîna lui Queequeg, în clipa cînd sărmanul de el încerca să-i închidă fălcile ucigașe. Ă Queequeg nu pasă de zeul care făcut pe rechin, zise sălbaticul, agitîndu-și mîna rănită. Zeu din Fiji sau zeu din Nantucket, zeul care făcut
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
domnule, că era cea mai urîtă rană deschisă văzută vreodată de-un medic - o rană lungă de peste două picioare! Am măsurat-o cu saula sondei. într-un cuvînt, rana asta a devenit neagră. Știam ce-o să urmeze, așa că i-am retezat brațul. Dar eu n-am nici un amestec în ciotul ăsta de fildeș, adăugă medicul arătînd spre el cu cavila de matisit - lucrul ăsta, care contravine tuturor regulilor, este opera căpitanului, nu a mea; el i-a poruncit dulgherului să i-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
bîjbîite. Tu poți mistui, dar eu mă pot preface în cenușă. Primește omagiul acestor ochi sărmani și al acestor mîini ce le slujesc drept obloane. Fulgerele îmi trec prin craniu; ochii mă dor, întreg capul parcă mi-ar fi fost retezat și s-ar rostogoli pe un povîrniș. Vai, vai! Dar în ciuda ochilor mei orbi, tot voi vorbi cu tine. Deși ești lumină, vii din întuneric, pe cînd eu sînt întuneric care țîșnește din lumină, din tine adică! Lănciile de foc
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
adevărată, la fel ca oricare ac de busolă. Auzind cuvintele bătrînului, marinarii schimbară între ei priviri uimite și slugarnice, în așteptarea miracolului făgăduit; ochii lor păreau fascinați. Numai Starbuck se uita în altă parte. Cu o izbitură a maiului, Ahab reteză vîrful de oțel al lancei, apoi, întinzîndu-i secundului lunga bară metalică rămasă, îi ceru s-o țină bine, fără să atingă puntea. Și după ce izbi de cîteva ori în marginea de sus a acestei bare, puse acolo acul tocit, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
secolului al VIII-lea. Ba mai mult, în privința aceleiași teme de origine celtică se înscrie și cazul unei femei: Sfânta Natalena (Lena sau Aleno), fecioară din Aquitania, sărbătorită acolo la 10 noiembrie, care și-a ținut pe piept capul retezat de călău. Istorisirea despre Sfântul Ioan arată cu câtă evlavie trebuie privite Cinstitele Moaște. Totodată mai dovedește faima duhovnicească a învățatului monah răsăritean de la curtea papală printre călugării simpli din Occident. Condus de aceleași preocupări, Dionisie Exiguul a tradus și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a ajuns la putere, Ceaușescu a potențat aceste idealuri, urmărind să creeze un partid unit pe baze naționale și cu aderență populară, deloc asemănător minusculului, nepopularului și dezorganizatului PCdR, "filială a Internaționalei Comuniste". Legăturile cu centrul moscovit trebuiau pe cât posibil retezate; numai așa noul partid putea deveni realmente independent (vezi Tismăneanu: 1984, 78; Fischer: 1989, 32). În plus, dezideratul industrializării masive se regăsea atât în naționalismul românesc, cât și în leninism. Ceaușescu nu avut deci nici o problemă să îl recupereze, reconciliind
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care admirația și încrederea în capacitatea democrației "burgheze" a Occidentului de a asigura o tranziție "revoluționară" pașnică este convingător enunțată: Instituțiile democratice pot fi dezvoltate ca bază efectivă a unui regim care ripostând tentativelor de răsturnare din partea grupurilor monopoliste și retezând bazele puterii lor -, (sic!) să înainteze spre socialism... Regimul parlamentar, respectarea principiului majorității liber exprimat, metoda stabilită de constituție pentru a asigura formarea liberă și democratică a majorităților sunt nu numai compatibile cu înfăptuirea unor reforme sociale profunde și cu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
că podeaua sufrageriei sau cea a cabinetului lui Vanea este de fapt același covor de pietriș; și pe alocuri, dar prezente mereu în scenă câteva rădăcini noduroase, fantastic încâlcite, câteva trunchiuri rămase parcă dintr-o eternă livadă cu vișini, veșnic retezată de necruțătorul fierăstrău al timpului. Ne aflăm "înăuntru", ne aflăm "afară"? Insesizabilă confundare a planurilor, imperceptibilul aliaj dintre real și fantastic, dintre banal și insolit, determină timbrul aparte al acestei reprezentații. O lectură scenică integrală a textului, care echilibrează armonios
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Șostakovici e a vechii vieți rusești care-și vede sfârșitul lipsit de glorie, jumătate de secol după Cehov, care, simțindu-i moartea, nu putea nici bănui ghilotina (adusă de alți Trofimovi și Lopahini, fără atâtea scrupule) care avea să-i reteze capul. Finalul spectacolului îi e, probabil, și nota cea mai directă, cu toată încărcătura metaforică: pereții de pânză care cad (inclusiv diafanul fundal strehlerian), dezvelind măruntaiele scenei, Lopahin încuind cu zgomot surd ușile sălii, și apoi masivele cortine de incendiu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
trecutul se prezintă liberi de orice traumă. Important este, așa cum spunea K. Wilber (2005, p. 250) să devii „martorul destinului, nu victima lui”. Unii, după confruntarea cu o traumă, chiar dacă pentru o vreme simt că pilonii sufletești le-au fost retezați, au forța să-și mobilizeze resursele interioare, să găsească strategii pansatorii, pentru ca, în final să-și recupereze coeziunea și rectitudinea ființei. Alții, rămân cu ancorele frânte și nu se pot redresa nici măcar acceptabil decât prin ajutor. Sindromul de stres posttraumatic
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sumbru, cel al copiilor născuți din părinți care au supraviețuit Holocaustului. Ideea forță pe care o deservește autoarea, cu măiestrie și aplomb, este aceea că o traumă majoră, asemenea unei gene anacronice, dar robuste, se transmite dinspre părinți spre copii, retezându-le pilonii sufletești. Altfel spus, copiii respectivi tind inconștient să reediteze în existența lor ceva din spiritul traumatismului suferit de părinți, din dorința de a-l înțelege și a-l tămădui. Mecanismul funcționează în acest fel întrucât părinții n au
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dar nu reușește. Într-un final, Rocco afl] despre inclinațiile ciudate ale vecinului s]u Vito. Vito, un b]iat înst]riț și sadic, ofer] 5.000 de dolari, plus asigurare medical], pentru cei care îi vor permite s] le reteze degetul mijlociu de la mână dreapt]. Vito chiar dispune de o frumoas] colecție de diferite degete umane instalate cu gust pe peretele locuinței sale. Rocco îl abordeaz] și îl întreab] dac] oferta mai este valabil]. Vito îi propune suma de 5
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
zice oaspetele și mă conduce înapoi la tablou. Salutări de la cineva? întreb încă tremurînd. A, da, de la... Ceilalți, de pe pat întreabă-ntr-o voce: de la? de la... lungește el suspansul. De la, de la Ili...? încearcă să ghicească ei la unison. Nu, o retează Vonica, de la Măgureanu, și mă bate pe umăr de-mi clănțăne dinții. Musca de argint. Pînă la zece, au mai rămas zece minute. Continui să lucrez la gura orbului. Ce Dumnezeu fac ăștia, mă alarmez dintr-o dată, nu-și dau
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
decimat cîndva cetatea. Aurul majestuos al bogăției și nobleței. Roșul fastului cavaleresc. E o eleganță care logodește spaimele morții cu triumfurile vieții. Serenissima cetate, văzută, întîi, din trenul ce străbate apa leneșă a lagunei, spre a intra în gară, îți retează brusc preconceputa grandoare, instalîndu-te într-un fel de mică/mare deziluzie, ca în fața oricărei grandori a globului, dinainte confecționată. Dar asta ține o clipită. Pînă ce te dai jos din tren și începi să faci pași pe... uliță. E, într-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
timp șuturi ușoare castanelor, după care ne-am despărțit. Ne revedem tot mai rar, nu fără a ocoli vechile noastre tentații. Din ce în ce mai anemiate însă. Și ca întîlnirile să nu cadă în posac, apelez, histrionic, la argumentul... estetic. Uite ce, mă retează H., cînd aud de... esteticul ăsta al tău, îmi vine să... Și-i iau vorba din gură: ... să tragi cu mitraliera, nu? De la schimbarea partenerului de dans la cea a partenerului de viață nu-i decît un pas, un pas
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nimeni nu a mișcat, atunci ce crezi dumneata că mai putem face? Iscodită în legătură cu gingașul subiect la modă, homosexualitatea, care în trecut nu era o problemă fundamentală de... stat (Deci nu se punea problema asta, constată tînărul), autoarea "Vlașinilor" o retează: Absolut! Erai prost sau deștept. Restul erau scorneli. Mă așez vădit imprudent în condiție reportericească și-i pun lui Mihai Ursachi întrebarea: Dacă, chemat acum în fața instanței supreme, ai fi obligat să alegi: viață sau poezie, ce ai alege? Și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Oricît de convingător neoavangardistă s-ar arăta a fi proza de rafinament sagace a austriacului Peter Handke (1942), înverșunările sale, la fel de oripilate, între altele cele privind chestiunea conflictului iugoslav, dar și cruntul rictus unanim afișat în cele mai banale mediatizări, retează ceva din plenitudinea lecturii. Un, cîndva, ingenuul Alain Robbe Grillet pe care îl experimentam ca lectură total disponibilă acum 25 de ani mi se înfățișează azi în armură belicos argotică, încît cu greu aș mai putea... relectura plăcut proza sa
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sumară, sumarele necesități. E de sperat ca într-un posibil dialog purtat între doi din superbii juni ce bat acum barurile și tonomatele să nu se susțină că Bucureștiul e străbătut de... Gange. Las'te de goange, moșu', mi-ar reteza-o unul din ei, intrînd, după celălalt, în Best Club. 16 martie Ce relaxare, interviul t.v. cu teribilul Minghella! Teribil prin vigoarea aspră menținută exclusiv la nivelul Oscarurilor. În schimb, de un calm dialogal dînd măsura superioarei vocații. Apendice
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dai seama, ab initio, de apartenența intrusului: de altfel, pe fruntea-i încrețită de griji scria clar p.s.d.) E jale, dom'le, ascultați-mă pe mine, e jale, ne întrerupse el prostesc grobian. Citindu-i sigla de pe frunte, i-am retezat-o scurt: E jale pentru dumneata, dom'le, nu și pentru mine. Sceneta s-a frînt bineînțeles aici, panicatul pesedist (despre care aflasem, ulterior, că e, vai, în serviciul rușinos oricum al așa-zisei ambasade românești de la Chișinău...) retrăgîndu-se tiptil
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și greu de deviat de pe drumul pe care ni l-am trasat. Problema cea mai mare este că majoritatea oamenilor renunță cu puțin înainte de a obține rezultate, se descurajează, gândurile negative și obsesiile celor din jur îi contaminează și le retează aripile, dorința de a lupta, optimismul, capacitatea de sacrificiu. Dacă acele persoane ar mai fi avut puțină răbdare, poate că ar fi devenit niște învingători. Învingând ar fi putut explora sentimentul de bucurie, sentimentul de expansiune și împlinire, sentiment pe
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2933]