4,965 matches
-
momente de duioșie duse până la dramatism. Aflăm că operează prostituate și mafioți pentru a nu fi recunoscuți după fotografiile din dosarele poliției sau de concurenți periculoși. Deși se scaldă în bani, visează să plece în America, spre deosebire de Titel care întreabă retoric „Să fug din țara mea? Păi unde mai găsesc eu o țară ca asta?" Claudiu, senatorul venal și traseist ale cărui acțiuni sunt în scădere, este realizat de Valentin Teodosiu, o prezență impunătoare, cu o frumoasă voce baritonală și care
„POKER” DE ADRIAN LUSTIG LA TEATRUL DE COMEDIE DIN BUCUREŞTI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375247_a_376576]
-
de la Mănăstirea Petru Vodă, Academiei Române sau istoricului Cristian Troncotă, care făceau apel la rațiunea președintelui, cu exemplul martirilor români ce vor fi crucificați de lege a doua oară, după iadul anilor 50. Apelurile bine intenționate și agumentate erau din păcate retorice, pentru un om, care e doar robotul sistemului neocomunist. Plic-Marturisitorii-Mucenicii-si-Sfintii-Inchisorilor-cu-Parintele-Justin-Parvu-Posta-Moldovei-16-Iunie-2015 De vină pentru promulgarea acestei legi, care încalcă legile țării, Constituția României, drepturile omului și deciziile Tribunalului Penal de la Nuremberg, nu e numai președintele Klaus Iohannis. În primul rând, vinovat
SFINȚII ÎNCHISORILOR INTERZIȘI DE IOHANNISIS ȘI CLASA POLITICĂ CORUPTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373186_a_374515]
-
la acel loc. -Offff, mergi la căldură, Carmina mea. Mama ei, îi cunoștea obiceiul și totodată îi știa locul de refugiu.Copila aceasta era altfel decât ceilalți copii ai ei. Oare ce va face acest copil în viață?se întrebă retoric ea.Întrebare a cărui răspuns l-a aflat peste ani. Referință Bibliografică: Chemarea pădurii / Carmen Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1963, Anul VI, 16 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Carmen Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CHEMAREA PǍDURII de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/372141_a_373470]
-
la vârsta adolescenței într-un mod atât de miraculos... nicicum faptul că erau închiși într-o grotă, după un cutremur devastator. -Oare doar noi, cantemiriștii ăștia verzi of Sinaia am redevenit copii? Dar Karmel a mea? Dar cealaltă lume?! întrebă retoric Papa, aflat pe muchie de cuțit. Fu auzit, dar nu și luat în seama cu elucubrațiile sale. Ceilalți o apucară pe coridorul care se deschidea din mica grotă în care căzuseră ei. Înainte de a pleca, o cercetaseră. Nu se vedea
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
ajungând să-i cuprindă de tot, până la urmă. Pe lista inconvenientelor apăru și faptul că nu puteau verifica timpul scurs. La intrarea în peștera albastră, ceasul Americanului dispăruse. Așadar câtă vreme trecuse? Minute, ore, zile, ani, mai mult?... Erau întrebări retorice spuse pe bandă, venind dinspre toți, repetându-se ca sub impulsul unui perpetuum mobile. Dispăruse și iepurașul! Doc îl ținuse până atunci în mână și, ca prin magie, constatase că nu mai e! La fel se-ntâmplase și cu bruma
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
și cu plăcere, volumul de versuri intitulat „ În oglinda sufletului meu“, semnat de tânăra și talentata poetă Camelia Ardelean. O carte tipărită în acest an la tot mai cunoscuta și apreciata Editură Inspirescu, din Satu Mare. Nostalgice pe alocuri, insolite și retorice, patetice și „îmbrăcate“ într-o muzicalitate ce place auzului, versurile Cameliei Ardelean denotă o ușurință a versificației cum mai rar am întâlnit la alți poeți din generația ei. Sigură pe mânuirea condeiului, dar și pe regulile gramaticale ale limbii române
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372212_a_373541]
-
spun! Poate că așa a fost să fie. Trist, tare trist, iar eu nu mai pot să plâng, nu mai pot. Un gol imens și o durere surdă îmi stă în capul pieptului, și nu pot să nu-mi pun retorica întrebare mereu...la ce bun, la ce bun atât de mult zbucium și pentru ce? Cu siguranță pentru nonsensul vieții, și deodată mă gândesc la cine o fi telefonul ce i l-am dăruit de Crăciun, ca să-l aibă în caz că
AMINTIRI ŞI GÂNDURI, DESPRE CEI DE DINCOLO DE NOI. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376129_a_377458]
-
oferă un balon de oxigen, pentru a rezista poluării morale, etice, sociale care ne intoxică în vederea manipulării mai lesnicioase de către direct interesații de la soare-apune și complicii lor - nepioritoarele cozile de topor... Acest meșteșugit poem în proză este un necesar exercițiu retoric de admirație (și adorație) față de un ținut binecuvântat de Dumnezeu, arătând parcă politicienilor de incredibilă platitudine și nu numai, că țara asta minunată trebuie gospodărită mai acătării, mai cu dragoste de neam și respect față de înaintași, care s-au sacrificat
REGĂSIREA PARADISULUI PIERDUT, SAU FUGA DIN INFERN DE PROF.UNIV.DR.CONSTANTIN FROSIN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376230_a_377559]
-
răzbunare, sau ca o revanșă a destinului, ambii frați Gociu, și Ion (despre care ne rezervăm plăcerea de a scrie cândva!), și Grigore sunt scriitori!). Cum nu-mi pot reprima, acum, la sfârșitul lecturii “integralei” “Căminului Racoviță”, ecoul interior la retorica întrebare a autorului: “-Prin câte ai trecut, Grigore Gociu, ca să ajungi aici?” Constantin Stana Referință Bibliografică: Jurnalul „devenirii prin suferință” (Grig Gociu - “Căminul Racoviță”. Cartea a III-a) / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2091, Anul VI
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > DĂ-MI BACȘIȘ CĂ N-ARE ȚARA BANI! Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1586 din 05 mai 2015 Toate Articolele Autorului Visez cai verzi pe pereți! Mă întreb retoric deși nu sunt chiar Statul de Drept: Ce-i bacșișul? Cerșetorul este de acum îndreptățit să întindă mâna și imperativ să comande: „Dă-mi bacșiș că altfel n-are țara bani”. Doamne Dumnezeul Meu! Și sunt mulși cerșetori. Poate vor
DĂ-MI BACŞIŞ CĂ N-ARE ŢARA BANI! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379759_a_381088]
-
să comande: „Dă-mi bacșiș că altfel n-are țara bani”. Doamne Dumnezeul Meu! Și sunt mulși cerșetori. Poate vor fi rechemați și toți cei din diasporă. O să rămână diaspora fără votanții PSD. Absolut. Să zicem că întrebarea este totuși retorică. Dar are un răspuns palpabil spre deosebire de: Ce este șpaga? Așadar bacșișul este o formă de cerșeală care ne vine de la turci. Domnitorii fanarioți i-o dădeau Sultanului spre a căpăta domnia. Apoi trebuia recuperată. Prin impozite! Vai de bietul român
DĂ-MI BACŞIŞ CĂ N-ARE ŢARA BANI! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379759_a_381088]
-
demască minciuna și corupția și luptă împotriva lor și imaginea unui autor care se folosește de cuvânt, de acest mod de exprimare lirică, pentru a-și revărsa sentimentele potrivnice și a-și demasca dușmanii. Poetul, adeseori întocmește rechizitorii cu întrebări retorice, adresate puternicilor zilei, nu lasă nimic neanalizat, nepurificat. Tilul cărții este revelator pentru dorința de Unire a românilor sub vechile ei granițe: „Aduceți Basarabia acasă”. De asemenea și desenul de pe copertă - harta României Mari, este un convingător îndemn la Unirea
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
Deși te-nvelești în cuvântul tău/ Fă-mi o bucată de loc/ În poezie”. Indiferent spre care stea te îndrepți, fiecare având dramul său de noroc/nenoroc, nu poți să nu îți pui obiectual și cred că obiectiv problema oarecum retorică, dar care trebuie pusă, aceea a imboldurilor și a rosturilor ce însoțesc fiecare demers omenesc, precum și să concepi un ghid inițiatic pregătitor pentru ceea ce urmează... „Ia cu tine speranțele tale/ Că îți arată calea/ Toate umbrele care se țin după
UN DEMERS NECESAR ÎNTR-UN EXCURS DELOC ÎNTÂMPLĂTOR PRIN GRĂDINILE MINŢII DE DANIEL MARIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374753_a_376082]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > ÎNTREBARE RETORICĂ Autor: Silvana Andrada Publicat în: Ediția nr. 2059 din 20 august 2016 Toate Articolele Autorului ÎNTREBARE RETORICĂ Ești oare conștient ce mi-ai răpit ? Timp imaterial, eter nemărginit, Copiii-mi nenăscuți, părinții, Imaginile proiectate, sfinții, Îneci realitatea în cuvinte, Înnozi
ÎNTREBARE RETORICĂ de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379295_a_380624]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > ÎNTREBARE RETORICĂ Autor: Silvana Andrada Publicat în: Ediția nr. 2059 din 20 august 2016 Toate Articolele Autorului ÎNTREBARE RETORICĂ Ești oare conștient ce mi-ai răpit ? Timp imaterial, eter nemărginit, Copiii-mi nenăscuți, părinții, Imaginile proiectate, sfinții, Îneci realitatea în cuvinte, Înnozi cărările spre cele sfinte, Ne lași ca într-o piesă de un rar grotesc Să căutăm un
ÎNTREBARE RETORICĂ de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379295_a_380624]
-
te plictisești de propria-ți limitare, De repetabila, nemotivata ta eroare, În care la finalul căii aduci doar oameni triști, Ce-ai fi tu timp, de-am sti că nu existi? Silvana Andrada Tcacenco- 19.08.2016 Referință Bibliografică: ÎNTREBARE RETORICĂ / Silvana Andrada : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2059, Anul VI, 20 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Silvana Andrada : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ÎNTREBARE RETORICĂ de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379295_a_380624]
-
cu ea, cu familia ei, cum îl ajută la matematică pe puturosul de fiu-său ș.c.l. Deci asta era! Făcea pe meditatorul? I se urâse cu studiul! Ce? Avea obligații neștiute față de gazdă?! Și câte întrebări n-azvârlise retoric atunci! Altădată, era de-acum student teolog, fusese mai-mai să-l pocnească peste față, fiindcă i se păruse că Artemie zăbovise exagerat în beci unde îl trimisese chiar el să ia rachiu pentru masă. Pusese voia bună a băiatului pe seama
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
a salvgarda societatea în care ne aflăm. Ca și Tudor Arghezi, autoarea își publică primul volum de versuri la o vârstă rezonabilă, a înțelepciunii, a maturității poetice. Credem că în demersurile sale creatoare, poetice, literare, a fost călăuzită de principiul retoric al lui Quintilian din antichitatea romană: Non multa sed multum! Tematica poeziilor doamnei Catinca Agache reflectă nu numai personalitatea, „harul său poetic”, autentic, excepțional, ci și vasta sa cultură generală, națională și universală. De altfel, aceasta se explică și prin
GÂNDURI DE NISIP-POEZII DE CATINCA AGACHI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362162_a_363491]
-
omologii lor germani sau francezi care se străduiesc să gîndească revoluția conservatoare. Chiar în momentul în care România anilor '20-'30 se vrea și se crede în afara timpului, ea se află pur și simplu în timpul său. Ceea ce rămîne sînt tradițiile retorice, o rescriere, în spiritul anului 1919, a victimizării, a latinității, a inocenței unei mici puteri, a capacității sale de sinteză între Orient și Occident, a moștenirii Bizanțului și a capacității de a transmite spiritul francez celorlalte națiuni din Sud-Estui european
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
țării! ". Văzând nespusa cutezanță cu care organul d-lui C. A. Rosetti aruncă altora epitete ce i se cuvin numai lui, o declarăm sincer că, îndeosebi în coloanele acestui ziar, nu ne {EminescuOpXI 142} e permis de-a răspunde. Figurile retorice întrebuințate în Strada Doamnei intră în domeniul unei literaturi suprarealiste și sânt împrumutate de la meserii cari sub Domnii vechi nu se bucurau de dreptul breslelor. Jurnalistica roșie dovedește prin stilul ei din ce sfere a răsărit și că voiește a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
monstruozității combinării voturilor în niște biete alegeri județene în cari principiile de politică generală nu joacă nici un rol. Ce sterp teren! Generoși, cum sîntem totdauna, și nevoind a lăsa pe confrații noștri respectabili de a-și istovi inteligența căutând flori retorice pentru oprob[r]iul acestei nevinovate conlucrări electorale, le prezentăm, în fașe încă, însă foarte sănătos, un mic monstru de alianță lucrativă, pe care iată-l din creștet până în talpă. Iată ce scrie "Presa" din aprilie 1875: Apoi însuși domnitorul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a repurtat această carte abia apărută. Schopenhauer propune să se boteze cu {EminescuOpXI 313} numele Eudemonologie acest tractat al vieței fericite. Acest sujet n-a mai fost tratat decât de Aristotel în capitolul al V [-lea] al cărții I al Retoricei, însă în termeni foarte scurți, și apoi de Cardanus în cartea intitulată: De utilitate ex adversis capienda. Traducerea d-lui Cantacuzin vine deci foarte la-ndemînă, ceea ce nu va să zică însă că ea e în orice punct o lectură ușoară pentru profanii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-o încai din ironie n-am zice nimic. Dac-ați zice de ex.: "Arab-Tabia? La Paștile calului, dar uite temenele plecate de la Taikunul Japoniei" am râde și noi de ne-am uita amarul. Dar a vorbi serios și cu fraze retorice de asemenea nimicuri, a face o sfară lungă de articol de fond din ceea ce e propriu cel mult pentru o notiță la cronica zilei e ceva la care nu ne-am fi așteptat nici din partea "Presei" chiar. Dar unde se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
îmi trînti într-o dimineață de perete ușa atelierului gest de maximă amenințare axiologică și-mi strigă din prag: "O să vedeți voi cînd... o să ajung deputat!" Aș fi vrut, în timp ce-mi întorcea indignat spatele, să-l întreb intervenție retorică, evident din partea cărui partid, dar aducîndu-mi aminte că toată viața nu pictase decît peisaje industriale... 20 mai Totalitarismul, cînd nu e odios, e măcar grotesc. Un modest pictor cîndva trăitor în Iași, cum fu desemnat secretar de partid peste breaslă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vină rîndul la vot, la cabină, la ștampilă, așteptau răbdători, murmurau și dădeau, persuasivi, din mîini, puneau, vorba aia, țara la cale... 1 iunie De cîte ori îl văd trecînd pe sub ferestrele atelierelor din Armeană întruchipare dureroasă a tăcerii interogația retorică își face imediat loc, plină de indicibilă răzvrătire: pictorii sînt muți? Da. Or fi. Așa li s-a spus întotdeauna. Or fi muți pictorii, dar cîțiva din ei s-au născut să vorbească și au vorbit exact atunci cînd... n-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]