2,257 matches
-
Drăgan și Lăcrămioara Chihaia, soția și, respectiv, fiica sa, pe care le prețuia atât de mult. Literatura epistolară, atât cât se cunoaște, conține mărturii revelatoare pentru înțelegerea omului și a operei sale de exigent exeget al clasicilor și al contemporanilor. Revelatoare, sub multiple ipostaze, sunt epistolele trimise lui George Uscătescu 2, Radu Cârneci 3, Constantin Călin 4, Miron Blaga 5, Leonard Gavriliu 6 și colegilor săi de liceu Ion Bulcanu și Aurel Beldea 7, în care se găsesc prețioase note, informații
Posteritatea istoricului literar Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2858_a_4183]
-
ghicit rînjind: îl despart eu de tine, n-ai nici o grijă. Știu că lupta e mai grea, îmi dau seama, ești frumoasă, te iubește, dar până la urmă tot te despart. Lupta e mai grea! Nu mi-a scăpat această nuanță revelatoare. Însemna că îl mai despărțise și de alta și că lupta fusese ușoară, acum era mai grea. Uite, îi spun și eu, să vedem care pe care. Nu știu dacă o să mă înțeleg cu Petrică în viitor, dacă o să pot
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
iubirea care țâșnesc direct și pasionat, sensibilă doar la asiduitățile ipocrite, mărunțele, delicate și plăpânde ale unui Sainte-Beuve, cu care își dăduse multă vreme întîlniri la biserică, după ce în casa lui Victor Hugo nu mai fusese posibil. Nu există mărturii revelatoare că această trădare l-ar fi zguduit foarte tare pe poet, care venise cast și aproape încă adolescent în căsătorie. Ca și tatăl său însă, găsi și fu găsit și el de alta, care îl iubi până la moarte... Și eu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
acela secret pe care el i-l adresa și modestia cu care ea îl primea fără să fie tentată să-l desvăluie erau semnul superior unei mângâieri, care n-ar fi avut nimic nenatural, unei tandreți în voce, unei priviri revelatoare, adesea neștiute de cei ce se iubesc. Un mister dulce învăluia trăsăturile ei în care atât întregul cât și detaliul n-aveau nici un cusur. Trăsături de statuetă, care te făceau să presupui că bătrânețea nu le va strica, ci doar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
bani pe băuturi! Bunica știa bine, leafa i-o dădea ei întreagă și nu-i mai cerea apoi nici un leu îndărăt până la următoarea. Iar bunica îi punea bine! Desigur, o socoteală cu creionul în mână putea fi, în acest sens, revelatoare, ca și în cazul acelor fumători care nu cumpără țigări: au alții, și cine te poate refuza când, cu candoare sau în treacăt, sau prietenos, sau necăjit, zici: "dă-mi o țigare" '? Sânt atâtea feluri de a-ți păstra intacți
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cuvinte să-mi pot reprezenta punctele cardinale ale caracterului ei. Simțeam că, fără s-o iubesc, mă subjugă. Frumusețea unei flori e cifrată în sămânță, dar adesea sămânța asta poate fi halucinogenă... Nu era ascunsă, dar ceea ce arăta nu era revelator, și aveam senzația că chiar dacă, dotat cu o putere supranaturală, ași fi putut să văd lumea cu ochii ei, până la sursa gândirii și a sentimentelor, n-ași fi descoperit nimic peste ceea ce exprima ea prin cuvinte și gesturi, surâs și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
paradisiacă... Eterna poveste! Iar când împrejurarea o silise să se arate așa cum era, apăruse deodată alături de mine o femeie total neinspirată. Neinspirată măritîndu-se cu un dipsoman la care încă mai ținea (scena din biroul lui Ciceo era în acest sens revelatoare), neinspirată ascunzîndu-mi acest măritiș, neinspirată când mă dusese la Sinaia pe pârtia unde fusese și cu dipsomanul ei (ca să nu mai vorbim de cât fusese ca de inspirată invitând și un prieten al soțului, care de îndată bătuse toba!). Apărea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ceva: acolo, pe podea, avu loc o mișcare ritmică. Toată lumea din sală sări - sări cu adevărat - în picioare. Salutară. Apoi se așezară din nou. Urmă apoi o liniște totală. Viteza de desfășurare a acestei secvențe, din momentul în care cuvintele revelatoare fuseseră atât de vibrant rostite și până la această tăcere din final, îl lăsă pe singurul martor neutru afectiv, mut de uimire. Nu complet mut, bineânțeles. Sensul cuvintelor "Majestate Divină" încă provoca asociații de idei. Și mai rămânea faptul incredibil că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
în care ne aflăm cu toții, care să nu-ți accepte ordinele. În mod automat. Situația specială ." Era o afirmație - legată-de-realitate, deci se încadra în judecata Semanticii Generale. Cuvintele care fuseseră rostite cu atâta indiferență mai aveau și un alt sens revelator: ...alte ființe umane la bord... În afară, desigur, de sărmanul acela tânăr mut, care-i servise omleta, era cât se poate de clar că se referise la domnul și doamna Eldred Crang, cei doi Prescott, Leej și Enro și ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
naționalismul cutural a precedat și precipitat naționalismul politic. Cuvântul a prefigurat fapta. Realitatea (națională) a fost zidită prin discurs, cuvintele fiind cărămizile universurilor simbolice iar limbajul mortarul care le ține laolaltă. În același registru metaforic de inspirație masonică, maestrul metaforelor revelatorii care a fost L. Blaga (1995) [1950] a reperat "mesianismul cărții" (p. 98) drept crezul ce a acționat ca resort al mișcării inițiate de Școala Ardeleană. "Cărțile erau pentru ei cărămizi pentru zidirea lumii. Și ei se simțeau chemați să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de a se fi uitat în adâncul ființei naționale, de a se fi încântat și de a fi căzut în genunchi (p. 56). Amorul pentru Patrie are deci un caracter epifanic iubirea evlavioasă a țării se traduce într-un patriotism revelator. Iar cel căruia i s-a revelat Patria nu poate decât să cadă în extaz, cuprins fiind de o cucernicie febrilă. Educația sentimentală a româncelor trebuie, de asemenea, redirecționată înspre amorul de patrie. Într-o culegere didactică de Lectura morala
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de președintele "comisiei adevărului" poartă titlul Diavolul în istorie: comunism, fascism și câteva lecții ale secolului XX (Tismăneanu, 2013), devine cu atât mai transparentă strategia de diabolizare a trecutului utilizată în portretizarea comunismului românesc făcută în Raportul final. Și mai revelatoare în acest sens este insistența lui V. Tismăneanu asupra înțelegerii ad litteram a titlului cărții sale, "Diavolul în istorie". Într-o serie de declarații și luări de poziție în sfera publică, Tismăneanu a afirmat, reiterativ, că expresia "diavolul în istorie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a unor teme serioase de meditație (că viața, moartea, viciile, iubirea, gloria, bolile sau războaiele, pe care le menționează), nici o scriere nu s-ar susține artistic prin simpla muzicalitate. Că, altfel spus, dincolo de frumusețea pur externă, creația poetica este conținut revelator și reflexiv ce poate cuprinde, practic, toate aspectele lumii, de la armoniile cosmosului până la durerea omului, de la splendoarea naturii până la uratul inerent existenței și la obiectele cele mai banale din spațiul domestic (că dicționarul și ceapă din odele lui Pablo Neruda
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
filosoful german nu are în vedere metaforă numită în prezent, în spațiul literelor românești (ca să nu căutăm mai departe), de L. Blaga, plasticizanta, ci, după cum se desprinde din paginile sale, pe cea specific artistică, infinit deschisă, cu termenul autorului ardelean revelatoare. (Vianu, pe de altă parte, vorbeste despre o metaforă simbolică, deținătoarea "valorii artistice celei mai înalte", care presupune exercițiul de maximă productivitate a imaginației și "prilejuiește, prin indeterminarea ei sugestiva, starea poetica prin excelență"187.) Spre deosebire de cea dintâi, care reprezintă
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
integrează și ordonează reprezentările diferențiind unitățile constituite și determinându-le semantic în virtutea relațiilor lor judecative, iar adevărul se circumscrie experienței posibile, obiectelor date în sfera sensibilității. Imaginea simbolică, în schimb, ce nu îndeplinește un rol instaurativ și definitor ci unul revelator și sugestiv, concentrează și expune, în difuzia ei semantica, indeterminarea proprie ideii estetice. Urmare a deschiderii spre suprasensibil a geniului, în a cărui percepție avantajata orizontul sensibilului, al tranzitoriului și mărginitului se retrage continuu făcând loc infinitudinii. A disponibilității lui
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
apar într-o proporție mare la acești pacienți în toate stadiile bolii, unele dintre ele fiind sugestive pentru boală, frecvența și gravitatea lor fiind legată de gradul deficitului imun provocat de virusul imunodeficienței umane. Nu este surprinzător că primele semne revelatoare ale imunodeficienței apar la nivelul cavității bucale pentru că aceasta permite microbilor normal nonpatogeni să prolifereze și să determine leziunile orale caracteristice. Factorii predispodizanți includ scăderea limfocitelor CD4, creșterea viremiei plasmatice, xerostomia, igiena orală defectuoasă și fumatul. Manifestările orale asociate infecției
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
a pierde lucruri, mai întâi banale, deși importante, precum cheile, pentru a putea să suporte pierderi mult mai dureroase mai târziu. Una din poeziile lui Bishop cel mai des prezente în antologii este "The Fish" (North and South), un text revelator în privința artei sale poetice. După cum s-a zis mai sus, poezia pare ancorată în lumea reală (deși aici Bishop apare ca pescar într-o barcă neancorată, plutind, e adevărat, aproape de țărm). Personajul, ce pare a fi Elizabeth Bishop, căreia îi
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
deplina închegare a unei grupări românești de avangardă, sub auspicii constructiviste; el este, ca să spunem așa, creația exclusivă a mediului avangardist. Lucru important, căci timpul treptatei descoperiri de sine, al formării personalității, coincide la poetul nostru cu cel al unor revelatoare întâlniri și confruntări dintre tradiția și realitatea artistică și literară românească cu mișcările radical novatoare din spațiul european. La o vârstă a tuturor disponibilităților și într-o epocă ce-și caută ea însăși căile cele mai adecvate de expresie, el
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de simbol capătă adevărata vitalitate. În afară de asta, cuvintele sunt intraductibile. Există, pentru noi, o savoare aproape senzuală a îmbrățișării, în ciuda sensului, a cuvintelor. ș...ț Pentru mulți drum, chemin, weg, cammino înseamnă același lucru. Inexact”. Și tot aici, un pasaj revelator pentru înțelesul abstragerii despre care vorbeam mai sus: „Cuvântul în literatură, ca și culoarea sau linia în pictură, are un rost abstract, mai presus e înțelesul gramatical sau logic (s.n.). Există o chimie a cuvintelor cu interesante rezultate ale acțiunilor
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
-și coaguleze propria interpretare într-o sinteză elocventă, deschizătoare de drumuri pentru reflecția românească asupra limbajului poeziei. Chiar dacă nu e original în punctul de plecare, el reușește - pe fundalul manifestelor constructivist-integraliste - să surprindă cu remarcabilă acuitate punctele de contact, paralelismele revelatoare dintre diversele orientări novatoare, identificând, printre cei dintâi la noi, elementele cele mai productive pentru evoluții ulterioare. „Obiectivității” și ordinii intelectuale mallarméene și constructiviste, el le imprimă, pe de altă parte, energia unui temperament neliniștit, cu exaltări și entuziasme romantice
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
transforma cu încetul în însuși steagul de cerneală prin care cavaleria chiotelor se desface”. De la „arta ca manifestare vitală”, la „câte cuvinte - atâtea ființe” se ajunge astfel până la acest corolar al unei ultime transmutații cvasialchimice a ființei în puritatea ultimă, revelatoare și transfiguratoare, a poemului. Repercusiunile la nivelul indicațiilor de tehnică a scrisului sunt importante, imagismul fiind nuanțat în consecință: imaginea-„plăsmuire abstractă” și „asociațiile-fulgere” din faza „integralistă” sunt foarte aproape de acea „lumière de l’image” sau de mult căutatul „merveilleux
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
comentariul liric la cartea lui Stephan Roll, iar în altă parte: „Poemul trebuie să fie o izbucnire temerară, o trecere din odaie în oglindă, din grădină în anotimp” - și: „Un risc, o aventură totală”. Intră, însă, acum în joc „partea revelatoare a hazardului”, „acele armonii deșteptate de întâmplare” (în A doua lumină poemul e definit chiar ca „o succesiune de hazarduri”), neprevăzutul („Poemul se bucură de izbucnirea în argint a neprevăzutului”, de „scăpărarea neașteptatului” - se afirmă în Între mine și mine
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de suprarealiști - trebuie să cedeze locul poeziei (la Voronca, „poemului”) ca „activitate a spiritului” (cum se exprima André Breton), ca tensiune vitală, trăire, implicare într-un raport mereu inedit cu exteriorul, conjugare a realului cu imaginarul, capabilă să genereze „scânteia revelatoare”. Totul poate pătrunde în spațiul poemului, cu condiția ca să provoace spiritul la o întâlnire revelatoare. Respingând „legile frumosului ș...ț, limitarea lui la anume forme și tipare, la anume alăturări”, Voronca mută accentul pe „neprevăzutul, noutatea asocierilor (subl. n.) de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
se exprima André Breton), ca tensiune vitală, trăire, implicare într-un raport mereu inedit cu exteriorul, conjugare a realului cu imaginarul, capabilă să genereze „scânteia revelatoare”. Totul poate pătrunde în spațiul poemului, cu condiția ca să provoace spiritul la o întâlnire revelatoare. Respingând „legile frumosului ș...ț, limitarea lui la anume forme și tipare, la anume alăturări”, Voronca mută accentul pe „neprevăzutul, noutatea asocierilor (subl. n.) de idei sau de obiecte”. Tradiționala distincție dintre frumos și urât, criteriile moștenite ale frumosului i
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
care o numim frumusețe”. A alege „dintre toate NAȚIUNILE... imagi-NAȚIUNEA” devine astfel o opțiune fundamentală în sensul eliberării ființei de opresiunile „realului” într-un spațiu mereu nesigur, care e locul genezic al poeziei, spațiu de așteptare tensionată a inepuizabilelor întâlniri „revelatoare”. Se înțelege atunci de ce poemul poate fi identificat cu existența însăși, în expresia ei cea mai dinamică - pentru că aflată mereu în stare de alertă, predată neprevăzutului, hazardului, într-un spațiu deschis liberei mișcări a cuvintelor, jocului asociațiilor, frumoase tocmai prin
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]