1,913 matches
-
pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spus.” Îndrăgostitul demonstrează o carență în sentimente, însă dă de fiecare dată explicații pentru această lipsă a sa. Anton Holban face din Sandu un anti-Don Juan care are spaimă de ridicol. Sandu este un Don Juan care nu aspiră spre mai multe femei, ci e obsedat de una pe care o aproximează prin infinite variațiuni asupra aceleiași teme. Sandu care nu o cunoaște încă pe Irina, are un comportament tipic feminin
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
află că Irina s-a măritat, folosindu-se de această meschină strategie. Eroul pozează, își pregătește intrarea în scenă, însă își ratează efectul dramatic prin observația că paltonul pe care Irina l-a primit în dar de la rival e unul ridicol. Sandu trece prin stări total opus, se dedublează și e incapabil de trăiri adevărate: “Am început să plâng nenorocit într-un colț al camerei. Știu însă că și în clipele acelea groaznice îmi dau seama de mine și de ceilalți
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
știind că luptă cu ele și cenzurându-și elanurile care i-ar putea scoate din sfera esteticului, rezistența propriu-zisă, care și-a asumat în mod deschis lupta cu totalitarismul atunci când nu se întrezărea nici o speranță, nu și-a putut cenzura ridicolul care ține de acest quijotism, nici elanurile omenești care o făceau să coboare pe pământ din înaltele sfere. Ea a fost în schimb îngrozitor de cenzurată tocmai de cei care nu puteau să creadă în puterea poeziei de a schimba ceva
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
i se arată momentul dramatic așteptat au un fel de măreție pe care neîmplinirea o face însă ușor ridicolă. N-ar fi exclus ca răzbunătorul să vină totuși - atunci când nimeni nu se va mai aștepta - și să-l scoată din ridicolul în care îl suspendă așteptarea și tot ce implică ea. Oricum, pedeapsa cea mai mare într-o astfel de situație este să mori de moarte bună după ce ți-ai cheltuit toată imaginația creînd scenarii pe care faptele refuză să le
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
pedepsite tocmai acum? Fiindcă știam că regele n-ar fi putut în nici un caz să vină în România în vizită oficială ca să-l primească tovarășul Iliescu la Cotroceni. Reacțiile domnului senator Dumitrașcu în favoarea președintelui nostru nu au fost depășite în ridicol decât de președintele însuși care - imediat după supliciul cu greu îndurat până la capăt - a părăsit palatul și a plecată pe drumul de costișe ce duce la Vaslui. Acolo mai întâi s-a ocupat de eroziunea terenului de sub picioarele sale, în
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
cu prisosință avantajele democrației. Din unghiul meu văzând lucrurile, dictatura înseamnă, până la urmă, degradare și moarte. Degradarea omului, umilirea lui, imposibilitatea de a se manifesta liber și de a crea liber pe măsura dotării. Toate dictaturile au sfârșit-o în ridicol, numai că pierderile pricinuite de acestea sunt imense, urmele lăsate în oameni - de netratat adesea, înapoierea - greu de recuperat. Când vorbeam de acele idei despre politică, mă gândeam la locul și rostul meu în această lume deviată de la noi. Faptul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
apar calibanii. Și după Revoluție, întocmai ca și după ultimul război, a existat o epocă a lor, iar lumea de azi, ca și cea de ieri, nu se prea miră și, mult timp, nu-i recunoaște. Apoi, firesc, dispar în ridicol... În general însă, în asemenea vremi, lozincile și ideile cele mai frumoase le iau în stăpânire tocmai cei ce n-au luptat pentru ele, cei ce nu le înțeleg, cei ce au fugit de orice fel de confruntare. Regret enorm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
capricioasa Bao Shi cu glume, cu acrobații, când, deodată, i-a venit ideea să aprindă rugul special de semnalizare a venirii barbarilor. La prima încercare, armata a răspuns semnalizării și a sărit în apărarea împăratului. Bao Shi a zâmbit de ridicolul situației. Crezând că a descoperit modul de captivare a concubinei, împăratul a repetat figura aprinderii rugului. Armata nu a mai reacționat, până când barbarii au năvălit cu adevărat, armata împăratului a fost luată prin surprindere, i-a capturat pe împărat și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
capota mașinii. Politicienii folosesc semne pentru recunoașterea apartenenței la un anumit grup. De obicei, aceste semne erau și sunt zoomorfe: pajura, șoimul, corbul, bourul etc. Recent, unii politicieni de la Chișinău foloseau semne infantile: furnica, rândunica... Partidele respective au sfârșit în ridicol. Semnul magic trebuie să fie puternic pentru a induce forță alegătorilor, dar și alesului. Electoratul trebuie flatat, gâdilat cu insistență. Senzația trebuie să fie puternică, vecină cu grotescul. “Eu știu că mă minți. Minte-mă, dar minte-mă frumos!” De
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Sofia. Exploatând foamea și frigul îndurate de propriul popor, Nicolae Ceaușescu a ridicat un palat faraonic, să se vadă din cosmos. Fără să potențeze nimic din ce era semnificativ în vechea arhitectură a românilor, ceea ce ar fi salvat-o de la ridicol, “opera” lui Ceaușescu este o sinteză sovieto-coreeană. Nu întâmplător, a murit la zid, cântând “Internaționala”, împușcat în ziua de Crăciun de mercenarii comunismului mondial, care nu mai credeau ei înșiși în ideologia proletară, dar nici în Hristos Mântuitorul. Ei au
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
conducă politicienii plecați dintre noi, că politica ar fi impudică, dar nimic din ce este intim și ticălos omenesc nu-i este străin politicianului, atunci când vrea să impună forme goale. El apelează la orice și nu se mai teme de ridicol. Potența sexuală este și ea percepută ca o însușire pozitivă a personajului care vrea să ne conducă. Și revenim la purtătorul de sceptru, phalusul din grotă. “El poate!”, spunea o lozincă sub portretul lui Petre Roman în slip. N-a
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ceea ce este cunoscut în legătură cu pozițiile filosofice ale autorului. Însă unii contemporani nu au prceput această ironie, care în text nu reiese cu putere decât începând cu al treilea paragraf. Al doilea paragraf se prezintă ca un raționament economic foarte serios: ridicolul din al treilea paragraf este cel care permite reinterpretarea sa retroactivă sub forma unei ironii: Popoarele din Europa, după ce au exterminat pe cele din America, au trebuit să reducă la sclavie pe cele din Africa, pentru a se folosi de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
le-am terminat de citit În urmă cu o zi. Victor Gomoiu menționa: „Cruțând-ne timpul și energia necesară explorării inutile a atâtor căi bătătorite de alții, istoria medicinii va cruța foarte mult timp dedicat cercetării noastre, apărând-ne de ridicolul de a fi descoperit „fapte noi” În aceea ce alții au părăsit demult că inutil și dăunător”. Este de natură evidentei că definirea și evoluția fiecărei specialități este rodul unor eforturi colective a unor Întregi generații care au fost marcate
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
îl afectează profund, scrie un discurs funebru pe care i-l trimite Deliei Cotruș, discurs emoționant prin patos și simplitate. Găsește înțelegere acum mai ales la femei, cu care reușește să comunice altfel, mai direct, pe calea sensibilității, fără spaima ridicolului. Își așteaptă propriul sfârșit cu regretul anilor irosiți, al operelor nescrise, dar și cu speranța că ceea ce a reușit să scrie va fi apreciat just cândva, la fel precum conduita sa morală exemplară în fața opresiunii totalitare. Și semnele acestui sfârșit
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
să cumpăr/ o mașină americană aerodinamică de treierat" - Scrisoare nouă). E un răspuns dat viziunii idilice asupra iubirii proiectate în universul rural din poemele literaturii începutului de secol: "de câte ori te văd sălbatică și mare,/ cu picioarele grose, cu ceva din ridicolul oamenilor blonzi,/ plină întotdeauna de impertinență tăcută și de mirare". Limitele portretului sunt șterse, vagi, dar este evidentă intenția de a recunoaște discrepanța dintre idealul de frumusețe feminină și femeia vizată aici fără a fi idealizată. Narativul prezent în aceste
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
al normelor, al convențiilor, cel puțin la nivel declarativ, pe de o parte, și, pe de alta, acceptare a acestora, a minciunilor pe baza cărora se constituie societatea, pentru că și atunci când omul îi poate depista lacunele, când îi poate vedea ridicolul, e nevoit să o accepte, măcar temporar, așa cum e - nimeni nu poartă războaie la nesfârșit, întotdeauna luptele sunt însoțite de armistiții. Alteori se asociază două simboluri ale decăderii edulcorate și ale libertății obținute cu prețul de a fi în afara societății
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de elemente de retorică, exclamații, de exemplu: "O, Doamnă, spuneam Lunii, primește negura sufletului acesta/ ce trece legănându-se pe raze ca pe o punte". E aici o ezitare în descoperirea drumului, o oscilare între exprimarea sentimentelor și teama de ridicol, implicare afectivă, trăire puternică și refuzare a ei, totul se succede de la o structură la alta. Steaua magilor e una care îi marghează existența, e probabil însemnul creației. Imperfectul din incidentă sugerează și el aceeași detașare, privirea de la o distanță
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sunt niște globuri frumoase și colorate/ înfipte în pari în grădina lui Dumnezeu,/ așa povesteau poeții/ și de fapt așa credeam și eu". Imaginea puerilă ironizează, în realitate, reprezentările idealizate ale spațiului cosmic, zonă a purității, așa cum o consacră literatura. Ridicolul imaginii justifică poate violenta demitizare din restul textului, în care se prezintă o imagine a unui spațiu ceresc orgiastic. Diferența se realizează între conceperea înaltului ca pe un spațiu artificial, frumos și adevărul în prezentarea lui ca unul natural, apropiat
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
prezinte tânără, va avea grijă să o depoetizeze de la inceput printr-un mic defect, deloc grav în aparență (ten în culori, o împlinire precoce), dar suficient pentru a arunca asupra tuturor acțiunilor, chiar și celor mai nobile, o nuanță de ridicol. 88 "Leș femmes de province ont la politesse des manières, celles de Paris ont la politesse de l'esprit"; "Leș femmes de province șont tristes; leș femmes de Paris șont ennuyées" [Bauer, p.4,5]. 89 "La mère Duroy ne
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Philippe Hugon o cere chiar pe Nana în căsătorie: "Nana, tu devrais m'épouser" [Zola, Nana, p.411]. Este sugestiv că această idee i se pare inadmisibilă chiar lui Nana: "Mais, mon pauvre chien, tu es malade!" [ibidem, p.411]. Ridicolul situației se accentuează prin cererea în căsătorie pe care o face lui Nana și fratele mai mic: "C'est moi que tu vas épouser..." [ibidem, p.416]. Acest paralelism și aceasta indiferență duce la catastrofă familiei, dezonorându-l pe unul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Corneliu Porumboiu. Eram pregătit, montat de corul cvasiunanim de laude și stârnit de comentariile ditirambice din presa sătească de specialitate (din "satul global" adică), pentru o experiență estetică răscolitoare, care să-mi revigoreze credința în cinematografia românească, cam debilă, cu ridicole complexe de superioritate și cu onoarea destul de șifonată. Polițist, adjectiv, pelicula în cauză, ne-a fost prezentată în cadrul unui program al postului HBO România, demn de toate laudele, care, pe lângă spanacurile americane ne difuzează și realizări ale noului val din
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cele două încercări neconstituționale de lovitură de stat parlamentară. Dar tot asta l-a făcut, ca pe toți politicienii care se cred providențiali, să creadă că orice decizie de-a sa, subiectivă, este bună pentru țară. Corcolirea "mogulilor" proprii, instituirea ridicolului "pedelism dinastic" al celor două Elene de poveste ale sale, umilirea prim-miniștrilor și apoi a milionului de bugetari cărora le-a tăiat, cu de la sine putere, jumătate din venituri pentru o fantasmagorică rețetă de trecut criza și, în fine
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
În literatură; descrieri lirice. ( V. Alecsandri - „Pasteluri”) Meditația este o specie a genului liric În versuri În care e descris un fenomen din natură (Gr. Alexandrescu, M. Eminescu) Satira este o operă, În general În versuri, În care autorul ironizează ridicolul contemporanilor, sau le conturează viciile. (exemple Grigore Alexandrescu, „Satiră. Duhului meu”) Pamfletul este o specie a genului liric În care sunt criticate defectele unei persoane (Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu). Sonetul este o piesă lirică alcătuită din paisprezece versuri cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un arici văd un panou pe care scrie „Cine nu-L cunoaște pe Dumnezeu, aceluia îi lipsește ceva!“ și pornesc în căutarea a ceea ce le lipsește. Trec pe la o biserică, o moschee și o sinagogă și, îngroziți de violența și ridicolul personajelor de-acolo, se întorc acasă, convinși că nu le lipsește nimic și că cine crede în Dumnezeu ori e sărac cu duhul, ori îi lipsește o doagă. Editorii și-au apărat cartea, spunând că e pentru părinții atei care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
se înțelege o întrebare, să ceară lămuriri și dacă e nevoie să solicite timp de gândire pentru formularea unui răspuns la o întrebare mai dificilă. * Să evite să răspundă monosilabic, să încerce pe cât este posibil și fără să cădeți în ridicol să elaboreze răspunsurile și să ofere detalii semnificative. (Szilagyi, Vladulescu, 2001). Iată și câteva exemple de exerciții preliminare și teme de meditație pentru persoanele care urmează să se prezinte la un interviu de angajare: * Întocmiți o listă care să cuprindă
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]