KorAP: Find »[drukola/base=risca & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...62 63 64 ...465 >

11,604 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325

fără a se grăbi prea tare, și un vânzător de ziare Începu să ridice monedele pe care le lăsase pe pavaj. Evident, se gândi Josef, nu pot aștepta trenul de Passau. Dar, Începu el să se gândească, nici nu pot risca să fiu arestat pentru călătorie fără bilet. Și nu am bani să-mi cumpăr altul; chiar și mărunțișul pe care-l aveam s-a dus. Josef, Josef, se critică el, nu-ți face greutăți! Trebuie să faci rost de bani

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
o dată tu, mândria branșei tale, poți face ceva ce până și caracuda găsește a fi floare la ureche - să furi poșeta unei femei. În timp ce păși pe trepte și intră În clădirea gării, stătu cu ochii În patru. Nu trebuia să riște nimic. Dacă era prins, va trebui să Înfrunte o condamnare pe viață, nu o săptămână În pușcărie. Trebuia să aleagă cu grijă. Câteva poșete aproape că i se Îndesară singure În mâini În sala aglomerată, atât de neglijent erau ținute

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
se simtă bine era unic pentru că ea Îl credea. — Vom avea locurile cele mai bune la varieteul tău. — „Fetițele lui Dunn“? — Da, și, dacă vrei, le luăm pe toate la cină după aceea. — Nu. Ea scutură din cap. Nu putea risca să-l piardă acum și multe din fetițele lui Dunn vor fi mai drăguțe decât ea. — Mai bine ne Întoarcem În pat după varieteu. Începură să râdă În timp ce-și beau cafeaua și Împroșcară picături cafenii pe fața de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
spre ceasul lui și-și forță mașina la zgomotoasa, nesigura și teribila limită a puterilor ei. Era un om pentru care treizeci de dinari, diferența dintre a prinde și a scăpa trenul, Însemnau luni Întregi de confort. Și-ar fi riscat viața și viața pasagerului său pentru o sumă mult mai mică. Brusc, ca și cum vântul ar fi luat zăpada și ar fi aruncat-o la o parte, o căruță se ivi Într-o spărtură de la zece metri, drept În fața lor. Myatt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791

profesorul cu mai puțină convingere. La fără frecvență? întrebă încet Lazăr. V-or fi fost spune șoferul -, dar aici, în cursă, eu conduc. Cursa are patruzeci și șase de călători, plus doi copii.... ...și un cățel murmură Lazăr. ...așa că nu risc să stau în cîmp și să-i aștept pe foștii dumneavoastră studenți. Te rog să nu fii ironic! hotărăște profesorul. Am să mă adresez secretarului de partid de la întreprinderea de transporturi. Eu sînt spune șoferul, așezîndu-se la volan. Dar nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
încredere; n-ai să mă torni tocmai dumneata; este gravidă. A patra oară în doi ani de căsnicie. Și nici de data asta, sub nici o formă nu vrea să-l lase... E totuși soția mea; n-o pot lăsa să riște cu metode de-acum două sute de ani! Măcar trupul ei să beneficieze de pe urma evoluției gîndirii umane... Am șase mii pe cec. Mîine. Acum e închis. Mulțumesc! O liniște lungă se așterne între ei doi, ca între doi complici. Mă dezguști

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
că-l las să lucreze în oraș. Zice că știe sigur că lucrează în oraș, trimis de mine, la niște vile. Ce, eu fac afaceri aici?! Așa rău am ajuns? Tovarășe Cornea, surîde Stanciu toată lumea se agită din cauza întroienirilor, uzina riscă să nu primească materia primă la timp iar dumneata tocmai dumneata, care n-ai ce face pe-o vreme ca asta! vii și-mi faci mizerie... Apropo: iar nu mi s-a măturat biroul, treabă-i asta?! Dacă se termină

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
de liniștire cu palmele desfăcute important este că stăm la adăpost, că avem căldură... Lemnele s-au terminat spune sec țăranul, născînd un gol în murmurul celor prezenți. ...vom tăia un copac spune șoferul, anulînd clipa de tăcere, din care risca să înceapă încet și sigur panica. Să așteptăm, vă rog, insistă el să așteptăm, că-n două-trei ore... Trebuiau, acum, să fie aici! bate cu degetele în bar profesorul. De ce să mai așteptăm încă două-trei ore?! Două-trei ore de mîine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
dacă vine, dacă urc cu ea în camera hotelului...?... Cîți ani are? întreabă Mihai. Nouăsprezece împliniți răspunde Vlad, surprins că i-a fost auzită întrebarea. Obținînd de la ea ceea ce poți obține de la orice femeie neconsolată, răspunde Mihai săltînd din umeri riști să pierzi esențialul: frumusețea unei prietenii. Dar... clatină Mihai din cap, rîzînd n-o fă nici să..., că-n fond, ai gînduri serioase cu ea, așa că, după, n-o să ai mustrări de conștiință. Cel mult, poți să te-alegi cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
fie ele glume de ultima oră sau ce-a mai apărut nou în literatură..." Se uită lung, peste parc, spre clădirea teatrului și-și zise că, la urma urmei, poate da de băut vodcă rusească: un gest simplu, prietenesc. Altfel, riscă să fie bîrfit pe la colțuri va fi, totuși, o știe, dar măcar să nu aibă certitudine -, cum s-a întîmplat stagiunea trecută, cînd un dramaturg a adus un vin bun, dinspre Odobești. La un colț, doi cunoscuți, cu paharele în mînă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
de porc... Fratelui meu abia pe la doi ani jumate i-au dat, și nu dintr-o dată... Le dăm încă puțin spune tatăl, îndreptîndu-se spre masă. Radu se ridică de pe saltea și vine la el: Dacă n-au mai mîncat, nu riscați, nu e bine, ficatul lor nu-i învățat cu... Sînt doctor..., chirurg, e drept, dar... Copiii sînt luați și plimbați, să tacă. Lazăr se întoarce de la grupul sanitar, unde a fumat o jumătate de țigară și se așază pe scaun

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
bun ăla din studenție... Ce-o fi vrînd să zică? se întreabă Lazăr, pornind spre masă, ca să mai poată sta un timp pe scaun. E drept, am băut atunci whisky, dar... Nu, ăia nu m-au turnat, ce, erau proști?!, riscau mai mult ca mine... Și nici nu știau exact cine sînt... Și totuși, numai atunci am băut..." Își lasă fruntea pe jumătatea pachetului cu programe de sală, continuînd să se gîndească la vremea studenției. Înghițitura de whisky l-a amețit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
vodca..., fă cum vrei, treaba ta!, mă tem c-ar scădea din luciditate. Nu crede că-s pus pe taclale acum; sînt doar trist, i-am spus-o și președintelui; sîntem un oraș de munte, frumos, ospitalier; dar nota bene! riscăm să rămînem mereu la condiția vulgară de provincie. Tu ești novice; eu îs mai bătrîn în astea: pentru ce-a venit regizorul care ți-a montat piesa? A făcut un ciubuc, atît! Facem diverse manifestări culturale cu invitați de la centru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
să te sprijin în acțiunea asta: e vorba de o cursă plină cu oameni! Ce să mai venim noi, c-ați venit dumneavoastră intervine Cornea. Vorbiți cu tovu Stanciu și noi plecăm, altfel am fi plecat fără să știe el, riscam pentru prietena lu' tov inginer... Plecați! Urgent! face Brîndușa un gest cu brațul. Aduceți cursa cît mai repede și uit de raportarea falsă. Mai am o rugăminte spune Vlad -, știu din armată, c-am mai participat la așa ceva; ne trebuie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
o revistă la ieșirea din lift... Doamne, femeia de la hotel! tresare Mihai. Da, Mihai. Pentru una ca asta voia să mă lase Theo. Deși știa că, imediat ce deschide acțiune de divorț, nu mai rămîne prim-vice. Au fost bărbați care au riscat viața, imperii, regate, coroană pentru plăcerea intimității în doi și crezi că n-ar fi riscat nea Toader postul de prim-vice?! se ambalează Mihai. Am început să-l cunosc, Maria, pe nenea Toader; alături de o soție iubitoare, care să-l

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
ca asta voia să mă lase Theo. Deși știa că, imediat ce deschide acțiune de divorț, nu mai rămîne prim-vice. Au fost bărbați care au riscat viața, imperii, regate, coroană pentru plăcerea intimității în doi și crezi că n-ar fi riscat nea Toader postul de prim-vice?! se ambalează Mihai. Am început să-l cunosc, Maria, pe nenea Toader; alături de o soție iubitoare, care să-l fi stimulat, în doi-trei ani ajungea din nou, poate mai sus chiar. Nu lîngă Coca! se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Toader... Să nu-mi insulți soțul! Să nu-mi insulți tu strămoșii, c-ai mei n-au dat în cap părinților, să le fie lor bine! ripostează Mihai cu ură. Tata nu și-a plecat o dată capul; a preferat să riște închisoarea, decît să semneze cerere de intrare în colectiv. A mers pînă acolo încît a modificat o adeverință de venit, cerută mie la școală, dată de cei de la Sfatul Popular din Sânzieni, la finele căreia președintele Sfatului scrisese "tovarășul Vlădeanu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
continuă cu propriile-ți amintiri și gînduri negre. Vino cu mine! Te-am iubit, te-am adorat, te-am blestemat, te-am ignorat, te-am urît acum te doresc! E o nebunie ce-ți propun, dar o nebunie necesară. Altfel, riști să nu mai spargi vreodată cercul în care te învîrți. Observînd-o cum tace, Mihai o strînge mai cu putere, învăluindu-i gura într-un sărut lung, răscolitor, alintînd cu palmele trupul aproape gol, dar, învins de răceala femeii, se retrage

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
din Evanghelie că trebuie doar să întoarcem și celălalt obraz; nici nu am auzit de Biblie, care spune ceva de culesul furtunii cînd semeni vînt; așa ceva nu există în sufletul meu. Aș vrea să rescriu citatul: cine seamănă o floare, riscă să-i fie invadată grădina de flori; iar cînd stai prea mult printre flori, ai șanse să adormi profund... uneori să visezi... E drept, se și poate muri de prea mult parfum de flori, în special de crin alb, așa cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
oară de mulți ani încoace, de pe vremea nopților petrecute sus, pe acoperișul blocului Yanis, cînd instrucția de peste zi se termina întotdeauna cu dulcele chin al iubirii ("să nu îndrăznești să folosești alt cuvînt pentru ceea ce se întîmplă în pat, că riști să maculezi totul"), Mihai nu mai simte că vrea să lase trupul de sub el să respire, rostogolindu-se alături, cum i-o cer toate femeile cunoscute aiurea, de care, odată terminată iubirea, vrea să scape, sau care vor să-l

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Cred că ne-am devora zilnic, pînă la epuizare; oricum, mai bine decît răceala din casa în care stau acum cu Theo... Căci dacă nu-l părăsesc acum, vor fi mereu alte Coca Muraru..., alte.... Are dreptate Mihai: unii au riscat împărății..., au..." Milițianul fluieră din răsputeri, gata să-și dea duhul, dar Maria, reîntoarsă către spital, nu-l ia în seamă. Vede doar, cu coada ochiului deschis încet, cum din stînga se repede spre ea lama unui plug, ca un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244

Dan nu mai e băiatul inocent cu ochi albaștri de la agenția de publicitate. Erau doar frânturi, dat fiind faptul că lui Dan îi displăcea să vorbească deschis despre serviciu, ca și despre sentimentele sale. Știa foarte bine că nu poate risca să-l întrebe direct, că nu se va alege decât cu o grimasă enervată și cu imaginea moțului său, de-acum pleoștit, fluturând atunci când va trânti ușa. Absenteismul atrase după sine și mai multă băutură. Carol găsea sticle suspecte de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776

și să aplice cu suplețe, chiar artistic, soluțiile militare. Având parcurse aceste etape are șanse mari să repurteze victoria. Omenirea a intrat în secolul al XXI-lea și, cu toate că pacea și dezvoltarea sunt temele dominante, războiul și grupările de forțe riscă să compromită securitatea internațională. Este și motivul pentru care Arta răboiului de Sun Zi devine din obiect de studiu și cercetare, reflecție rațională asupra acestui flagel, cercetătorii și analiștii străduindu-se să transforme principiile și filosofia acestei lucrări în concepție

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367

care să se gândească la asta, e că România nu e nici proamericană, nici antifranceză sau antigermană și cu atât mai puțin setoasă de sânge în Irak. Ministrul francez al Apărării, Michèlle Alliot-Marie, avertiza că atitudinea statelor candidate la UE „riscă să fie de neînțeles pentru opinia publică europeană”. N-ar fi o noutate: au înțeles vreodată cu adevărat europenii, și în special francezii, ce a trăit România sub comunism? România este disperată. De o jumătate de veac e proscrisă, e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307

Singura persoană care-mi dădea de știre rânjind că știe ce se întâmplă între mine și Cristos era sora lui îmbrăcată-n roșu, Luminița. Ea avea rolul de martor, pentru că în chestiile astea trebuie să existe și un martor, altfel riști să devii nebun. În plus, Luminița se posta pe gardul de la scara ei și urmărea jocul celorlalți copii până când se lăsa seara. Atunci dispărea pentru o clipă și se întorcea cu Cristos. Arăta cu ochii spre mine și strada se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]