4,067 matches
-
de ieduță. Și a crescut fetița..., iar drept recunoștință, Făcea câte o tumbă. Simțeam c-are dorință, Cumva să mulțumească. Voia să zburde-n soare, Căci casa devenise un fel de închisoare. Ajunsă-ntr-o grădină, tot verdele l-a ros. Stăpânul în cea toamnă, recoltă n-a mai scos. Apoi, într-un Ocol, prieteni și-a găsit, Dar dorul de pădure, o chinuia cumplit. Dorița s-a-mplinit, fu liberă-n pădure. Destinul și-a urmat, în circumstanțe dure: Crescută-n bloc
CORA de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380985_a_382314]
-
sunt în păcat Și nici nu știu dacă aș vrea să fie. Dar chinul dulce din somnul tulburat, M-a inspirat să scriu această poezie. Acum că sunt trezit și-afară-i ceață, Oprește nebunia nocturnă de prisos. Și câinele bătrân ar roade-un os, Dar nu-i de mine. -“Ia du-te la piață!” Aurel Lucian Chira Referință Bibliografică: INSOMNIE / Aurel Lucian Chira : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2191, Anul VI, 30 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aurel Lucian
INSOMNIE de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380988_a_382317]
-
precum oamenii în pustiu, de secetă, de focul auriu, nici câinii nu se mai opresc pentru un piss, începe drumul către Paradis. Acolo vravia e mult mai jucăușă, Corbii ceremiomioși stau doar la ușă, iar cariul și furnicile lucrează, să roadă-n carnea înmuiată de gălbează. În care limbă noi murim? În geamăt, iar geamătul nu prea se ia în seamă, tradu-l în versuri ori petrece cum dorești, suntem la Porțile Orientului, în București. @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ Where are you? Întreabă schilodul înghițindu
CĂDEREA ÎN PARADIS de BORIS MEHR în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374413_a_375742]
-
roz gura de un roșu venal un paliativ pentru lumea dezlănțuită de afară era toamnă acalmie ți-am oferit trei mere oneste mirosea opulent a iubire mâna ta boemă de salvator refulat mi-a creat o rochie origami din frunze roase de omizi obeze ningea și gerul îmi povestea despre tine fulg cu fulg albul orbise lupii din mine am pieptănat spre sud cu infatuare părul meu mut să-ți audă râsul orgasmic gura ți s-a umplut de senzualitatea cuvintelor
SELFIE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374446_a_375775]
-
el și zic : Ți-a pus chiar întrebarea asta ? ” ” Da , m-a întrebat direct: Ce aveți dumneavoastră de gând să scrieți în volumul II din ”Delirul”? Ambasadorul se gândea la cedarea Basarabiei și ultimatumul dat României de Stalin. Asta îl rodea pe el. Chiar dacă ambasadorul voia să pară amabil și chiar a încerat să-l ia pe după umăr, ca și cum venise la un bun prieten, Marin l-a respins, s-a dat la o parte și l-a repezit pe Drozdenko: Ia
MARIN PREDA ȘI NERĂBDAREA TIMPULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374482_a_375811]
-
de Luceafăr, așa cum s-a-mbrăcat și Terra în albastru, așa cum, înșelați, noi te credeam de veacuri. MARTE Ne bucurăm de tine ca de un frate regăsit între doi poli de gheață orbitori dintr-un deșert însângerat de ruginiri întinse, de oxizi roși de fier și de alte culori schimbătoare, în care Zeul cel războinic zace mort prin văile de munși înalși din care Olympus este cât trei munți tereștri Everest, unde suflă furtuni prin spații largi, curbate ale canalelor lui Schiaparelli, săpate
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
Acasa > Versuri > Iubire > O ALTĂ NOAPTE Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 1882 din 25 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Oglinda lunii în geam se înclină peste patul meu secundele rod noapte încet prea încet un gând îngână un cântec de leagăn să adoarmă nesomnul întind brațele râuri despletite te caut prin camera goală de tine cu limpezimea grea a iubirii simt cum te conturezi pe gura mea ca într-un
O ALTĂ NOAPTE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373389_a_374718]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > FARD Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1689 din 16 august 2015 Toate Articolele Autorului Numai fardul mai zâmbește în oglinda-mbătrânită Raze seci pleacă orbește peste zarea nerostită Corcodușe roase-n sâmburi îmi pun gustul la-ncercare Într-un suflet opresc dâmburi să-mi privească ochiul-soare Pui de coțofene supte îmi mai cheamă strălucirea În alb-negru pene rupte peste gard alungă firea Cred că-n raza putrezită tot mai caută
FARD de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373400_a_374729]
-
scurge-mbătrânirea într-o nemurire blândă Marea-mi strânge glăsuirea în nisipul unde-o glandă Se-ngușează-n nesimțire peste-apusu'-nfiorat Numai unghia-n citire se mai taie-ntr-un păcat Și adun unghia moartă și din tiv ridic argintul Ce mai roade-n biata-mi soartă un colț viu cât infinitul Am acuma toată clipa decăzută la picioare Întristat ridic aripa ce se zbate-a nepăsare Referință Bibliografică: Fard / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1689, Anul V, 16 august
FARD de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373400_a_374729]
-
mai spun ce cred Să-nchid în mine gând și umblet. Sunt unii, ce cuvinte rele Aruncă-n vânt fără pricină Mereu, doar vorbă mincinoasă Ce cu prostia se îmbină... Respect, finețe sufletească, Nu mai cunosc demult, Sărmanii! Invidia le roade mintea Și își petrec în ciudă... anii. Din răutate, stau la pândă. Ei, zi și noapte, urmăresc Ca niciun om să nu-i întreacă Chiar și în vers ..., că-l nimicesc Prin vorbe rele, de ocară. Și de te-apuci
EU VĂ IERT VORBELE RELE... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373448_a_374777]
-
acasặ Primind de la welfare suport Și țoale și casặ și masặ Mijloace-n comun de transport. Dar seară m-ajunge din urmặ Aici n-am mamặ, n-am frate, Șanț mielul cel slab dupặ turmặ Și dorul de țarặ mặ roade. Mặ-ntorc deci la vatrặ, acasặ Adesea ĵn tainặ mi-am zis Durerea de aripi m-apasặ Nu știu de-i aevea, sau vis? Referință Bibliografica: BALADA EMIGRANTULUI GRẰBIT (Parodie) / Marin Mihalache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2002, Anul VI, 24
BALADA EMIGRANTULUI GRẰBIT (PARODIE) de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373636_a_374965]
-
gânduri contradictorii, ca să-și dea singură curaj să-și lămurească singură simțămintele, se gândea că dacă te iei după spusele poeților sau scriitorilor precum George și Aurel, care în cărțile lor văd dragostea atât ca pe o foame ce te roade pe interior, cât și ca pe o nevoie dureroasă, așa cum poate fi și ca un fluviu care inundă totul în cale când își iese din matcă. Ea poate fi și arșița care pârjolește lanul de grâu, omorând sămânța ce ar
CAND DRAGOSTEA BATE LA FEREASTRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371247_a_372576]
-
dezveliți de capricii, umplându-și cu voluptate ciocurile, de ea. Cu un ochi indiscret, soarele, îi pândea din înalturi, goliciunea. Ici-colo, gândurile mării mă atingeau, sărutându-mi picioarele. Undeva, departe, răsăritul împletea șaluri din crâmpeie de mătase, peste umerii ei, roși de nesupunere. Un crab, tocmai ce se hotărî să-mi cresteze veridicitatea, îmbrâncindu-mă în cleștii veșniciei sale. În scorbura nisipului său, un fir de sânge din vene-mi, își sărbătorea anihilarea. L-am privit cu respect. Șovăielnic. Gura mea
AVUȚIA LUMII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371336_a_372665]
-
Acasa > Poezie > Amprente > FĂCÂND CURAT Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 2018 din 10 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Am adunat cu tine rod bogat în acești ani ce-au fost ca o părere, când lângă mine ne-ncetat ai stat la bucurie, cât și la durere. De-atâtea ori zâmbind m-ai ajutat făcând curat în tristele-mi unghere, unde cu drag mereu mi-
FĂCÂND CURAT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371344_a_372673]
-
De-atâtea ori zâmbind m-ai ajutat făcând curat în tristele-mi unghere, unde cu drag mereu mi-ai mângâiat tristețile, când încetau să spere. În sufletul meu veșnic zbuciumat ai fost tot timpul blândă adiere... Am adunat cu tine rod bogat în acești ani ce-au fost ca o părere, Dar în a căror trecere-am vibrat alături, c-o fantastică putere, luând din ei ce-a fost mai minunat, neașteptând ca dânșii să ne-ofere. de Anatol Covali Referință
FĂCÂND CURAT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371344_a_372673]
-
tavane înalte,conservatorism și opulență în același timp. - Ți-e foame ? mă întreabă încercând să facă pe gazda ospitalieră. - Mai degrabă somn,dar nu mă mai satur de priveliște. - O să ai destul timp ,nu-ți face griji ! Îi spune apoi Rosei ceva în spaniolă și-aceasta îmi face semn să o urmez la etaj. Camera e la fel de mare,mobila veche dar scumpă,din lemn masiv, nu reușește să-i reducă din dimensiuni. Pe mine nu mă prea interesează interiorul ci doar
CONTAMINAT DE SAN FRANCISCO de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371312_a_372641]
-
în loc, pe câmp se pot vedea florile galbene ale păpădiei.) Vântul o să-i poarte semința și o să crească anul următor mai multe plante. Cu cât sunt mai multe plante, cu atât sunt mai multe semințe și șansa vindecării societății bolnave, roasă de cancer e mai mare. De ce s-a îmbolnăvit? De ce cancer? E simplu. Privește iarba! Ascultă vrăbiile! Acum simțiți liniște. Vă înțeleg. Și eu simt la fel, dar pătrundeți dincolo de ceea ce simțiți pe moment. (Culege un fir de iarbă și
RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371444_a_372773]
-
prăjituri, mănâncă de toate și se linge pe buze. Cineva a încercat să-i dea semințe. Le-a spart cu mare poftă, dar a lăsat o mizerie pe jos... Deși jucăușă, a fost cuminte și ascultătoare de la început. N-a ros niciodată încălțăminte sau șosete, de altfel nici nu înțeleg cum pot fi unii câini atât de masochiști. Nu s-a urcat niciodată pe masă, chiar dacă uitam pe acolo diverse bunătăți. În schimb e tare dornică de alint. Se cațără lângă
CODIŢĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371559_a_372888]
-
s-o adape, cu a lacrimilor sare ca în ochii mei să sape, neîntrebata întrebare: de ce oare nemurirea ni se pare că ne-mbracă într-un anotimp ce firea nu-l admite, da’-l provoacă? de ce omul nu e om, roade să dea cu iubire nu știe să fie pom, să-nflorească în neștire?... Referință Bibliografică: Întrebări retorice / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1616, Anul V, 04 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Tălpău : Toate Drepturile
ÎNTREBĂRI RETORICE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374823_a_376152]
-
pomii din jur. Anii treceau, pomul se înălța spre cer, dar întârzia să rodească. Asta în ciuda grijii deosebite pe care o avea din partea stăpânului, care nu găsea răspuns la acest lucru. Copăceii din pădurea din pustiu, de vârsta acestuia, deja rodeau de mult niște smochine sălbatice. Doar pe acest pom atât de îngrijit nu apărea măcar un singur mugur de rod. Bătrânul căzu în descurajare. Nu mai știa ce să facă pentru pomul lui, să-l vadă rodind. Îl întrista atât
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
îl doboară. Se îmbolnăvi. Stătea mai mult dormind în casă, la umbră, neputând să iasă nici măcar să lucreze în grădină. Cu mare greu, mai reușea să iasă din casă doar seara, să culeagă câte ceva ca hrană din grădina care încă rodea, deși era nelucrată. Mai trecu un anotimp, apoi sosi primăvara, când ploile calde înviorează totul. Cu ultimele lui puteri, ieși din casă să îngrijească smochinul. Îl curăță de frunze uscate și de crengile nefolositoare, apoi încredință soarta pomului în voia
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
secetă. Pe spinarea măgarului se vedeau niște haine și niște acareturi prăfuite. Cum mergeau ei așa, deodată zăresc smochinul cel frumos al bătrânului! Atunci se gândiră să oprească un ceas la umbra lui, prea ardea soarele nemilos. - Tată! Vezi ce rod minunat are smochinul acesta? Iar noi suferim de sete și de foame! zise fata din grup, care părea cam de optsprezece ani. - Da, draga mea Hannah! Minunat smochin, minunate roade! Dar Iehova ne-a dat poruncă să nu furăm nimic
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
mai rămas în noi. Ea va rodi în sufletele noastre și credința va spori în noi înșine precum copacul cel mare. Și pilda bobului de grâu căzut în pământ care dacă nu moare rămâne singur, iar dacă moare aduce multă roadă. -Deci cât de mică ar fi speranța nu trebuie s-o pierdem? -Ca bobul de muștar...Da! -Și chiar dacă nu va învia cu trupul fraților, cuvintele Lui vor rămâne pururi în inima noastră! -Și încă ceva, mai spuse Andrei. Ce
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
Să-ngenunchez, căci știu că sunt iubit. Privesc în juru-mi, văd doar suferință, Văd tragedii, calamități, amar, Mai știu că-n noi păcatu-a luat ființă Și de atunci suntem făr' de hotar. Ca sâmburul ce-i sec și nu dă roadă, Visând din carapacea-i un lăstar, Așa ne este viața, goală, fadă, Dacă uităm de Lege și de Har. Privim adesea plini de părtinire, Făr-să-mplinim Cuvântul bun și sfânt, Nu arătăm c-avem în noi iubire, Celor robiți, legați de-
NE IARTĂ DOAMNE! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374933_a_376262]
-
golit de infernul lui dante de blestemele de amante care m-au dus a orbire în nunțile mele de mire cântând pe ciudatele note în ritmuri de dans de gavote tresare viața prin organe se-aude cântul în timpane mai roade viermele complice mai tace viața și mai zice mai cântă iarși câte-o avă mai bea o ceașcă de otravă și neavând zău nicio vină devine pulberea divină. Referință Bibliografică: m-am golit / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
M-AM GOLIT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374962_a_376291]