4,307 matches
-
modelele sale autohtone; prin complexitatea caracterului și puterea de viață, este de-a dreptul balzacian, fără să amintească precis pe vreunul din protagoniștii Comediei umane. ȘERBAN CIOCULESCU SCRIERI: Dramă și teatru, Arad, 1926; Metamorfoze. Anno Domini..., București, 1927; Cântece de rob, București, 1930; Molima, București, 1932; Drama și teatrul religios în Evul Mediu, București, 1942; ed. pref. George Banu, București, 1972; Sfârșit de veac în București, București, 1944; ed. îngr. I. Oprișan, București, 1975; Romain Rolland, București, 1955; Între trecut și
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
Cu proza sunt prezenți Tudor Teodorescu-Braniște (fragment din românul Băiatul popii), Virgiliu Monda (fragment din Testamentul domnișoarei Brebu), I. St. Ioachimescu, Eugen Relgis (Prieteniile lui Miron), Ion Pas (fragment din Tablouri în cărbune), M. Tomescu, în timp ce N. Deleanu publică reportajul Robii cărbunelui, despre minerii din Valea Jiului. Paul B. Marian inserează câteva episoade memorialistice sub titlul America și americanii. Sectorul de cronici și recenzii este acoperit de Eugen Relgis, I. Bunescu, I. Gruia, Victor Iliu, de Ion Pas (care mai semnează P.
SANTIER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289472_a_290801]
-
oameni de gândire din toate curentele care alimentează astăzi viața noastră culturală și vor mai colabora scriitori tineri, căci vom deschide porțile noilor generații”. Sunt incluse în sumar versuri de Ion Minulescu (De vorbă cu Moș Crăciun), Scarlat Callimachi (Corbii, Robii), G. Murnu (Vieața), Al. T. Stamatiad (Peisagiu), George Gregorian (O zi ca alta), dar și de Haig Acterian, Gh. Bobei, G. Nichita, Șt. V. Ionescu, N. N. Crețu. Lui Tudor Arghezi îi aparține un poem în proză, A. Bădăuță comentează volumul
SAPTAMANA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289481_a_290810]
-
XX-lea și le tipărește în gazeta „Lupta”, pe care o scoate la Lehliu în 1919, și în revista „de atitudine politică” - scrisă numai de el - „Palaelibus”, din 1933, dar și în „Dreptatea”, „Țărănimea”, „Viața de azi”. Prima carte, romanul Robii pământului, o tipărește în 1913. În mai multe pamflete, uneori cu o virulență nejustificată, alteori cu deplină îndreptățire, atacă tare sociale și politice. Aceleași teme se regăsesc în revistele teatrale (A fost un vis, „Cu sorcova” și Vlăsia mare din
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
Vlăsia mare din 1919) ori în drama Omul singur, din 1930, citită în Comitetul de lectură al Teatrului Național din București. În 1943 figura între membrii Societății Scriitorilor Români. A mai semnat, în periodice, Cauciuc, Cocoșu, Icsochix, Iksohic, Lemn, Romimam. Robii pământului e o povestire de dragoste din care nu lipsesc accentele de critică socială. Scrisă la persoana întâi, narațiunea are o compoziție vizibil postromantică (textul conține chiar și o convorbire pe tema ruinelor), iar vocabularul este impregnat de cuvinte și
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
de la Krefeld (1917-1918). Tot lui T. îi aparțin, probabil, Păcală multimilionar și Uite popa, nu e popa la Văleni, ambele din 1936 - satire sociale scrise în versuri fade, cu prea puțin haz, una semnată Cocoșu Roșu, cealaltă Cocoșul Negru. SCRIERI: Robii pământului, București, 1913; ed. (O iubire), București, 1919; Versuri din captivitate, Crefeld, 1917-1918; „Cu sorcova”, Crefeld, 1918; Hârdăul lui Satan, București, 1925; ed. București, 1957; Păcală milionar, București, 1936; Uite popa, nu e popa la Văleni, [București], 1936. Repere bibliografice
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
Istoria vieții mele este „prima carte de amintiri din literatura noastră” (Laurențiu Faifer). Dincolo de istoria intimă, paginile interesează sub raport documentar, schițând imagini pregnante ale diferitelor medii ale timpului: boiernași din Moldova și Basarabia, influenți negustori bucureșteni, dascăli greci, țigani robi de pe moșii - o lume cufundată încă în feudalism. Evocarea este făcută cu umor și talent, într-o limbă viguroasă, ușor arhaică, iar portretele oamenilor sunt expresive, pline de culoare. Această autobiografie fără pretenții literare cucerește prin stilul simplu, nelucrat și
VARNAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290437_a_291766]
-
mic la Țarigrad/ Să deprindă din Coran/ Suflet rău de otoman?” (Balada Vladului). Tonul și tematica se diversifică în următoarele plachete, În punctul de criză (1981) și Sonete euclidiene (1983), sobrietatea fiind nuanțată de lirism și melancolie. Deși se consideră „robul rațiunii”, V. practică și un discurs în care sensibilitatea pesimistă (bacoviană) străpunge abstractul haos barbian ( Remușcare, Debusolare, Chemări de toamnă, Melancolie). Țintind să fie poet al „adevărului crud” și al „ultimei crize”, pentru care întregul univers e o idee, el
VASILIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290462_a_291791]
-
pe români să se facă cunoscuți în lume „cu fapte tot mărețe”. Din Sfătuirile patriotice, scrise în 1821, cea mai cunoscută rămâne Glasul poporului subt despotism, străbătută de un grandios patos justițiar îndreptat împotriva „cumplitei tiranii” și de visul libertății robilor care „își rup fiarele”: „Răscoală-te, inima mea, din a răbdării boală!/Grozav! Grozav ai suferit! Grozavă te răscoală!/ Să tremure! Să tremure cumplita tiranie./ Zdrobită azi în pulbere, pe loc să nu mai fie!” La unire („Uniți în dragoste
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
patruzeci și opt de ani. Se povestește că protejase cu trupul lui, pentru a-l salva, un coleg de celulă grav bolnav. Înainte de a se stinge, ar fi spus: „Să nu ne răzbunați!” A fost îngropat în cimitirul de pe Dealul Robilor, situat la marginea Aiudului. Abia după un an familia a fost încunoștiințată de sfârșitul lui. În 1983 revista „Caiete critice” reproduce integral, pentru prima oară după cel de-al doilea război mondial, studiul Dimensiunea românească a existenței, iar în 1979
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
ținutul de dincoace de Iordan, în fericita țară a făgăduinței, de dincolo de Iordan. ș...ț În sfârșit, când bătrânul va face ultimul său act, dăruindu-se cu credință și speranță milei Domnului, și va cânta împreună cu Simeon: „Acum, slobozește pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace”. ș...ț Printr-o asemenea moarte, fiecare bătrân va fi un sfânt ca și Simeon, care a nimicit, prin moartea sa, mai mulți dușmani decât în timpul vieții sale și va triumfa astfel prin
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
matur sau bătrân onest decât volatilizarea prestigiului - și chiar dispariția - profesiei sale. Creierul modern buimac nu poate să înțeleagă de ce și cum s-a eterizat lumea pentru care el fusese format și pe care o slujise cu mândrie și credință. Robul credincios al „erei coșului de fum” se pomenește brusc fără stăpânul său generos. Nu mai există oțelăria și marea uzină de mașini grele, au dispărut sculerul, matrițerul, strungarul și sudorul; și lumea aceasta nouă pare amenințătoare, nedreaptă și fără sens
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Carol Witherell (1991); Nel Noddings (1991); Anita Plath Helle (1982); Meredith Reininger (1989); Ivor F. Goodson (1989); F. Michael Connelly (1990); Richard Butt (1988); Danielle Raymond (1988); L.Yamagishi (1988); William Schubert (1987, 1991); Frema Elbaz (1991); Mark Johnson (1989); Rob Walker (1991) ș.a. Pedagogia estetică. Prin tradiție, școala americană a ignorat educația estetică. Tradițiile școlii europene nu diferă prea mult în această privință. Curriculumul școlii ecleziastice, bazat pe septem artes liberales, a restrâns rolul artelor la muzica religioasă. Vechiul ideal
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
despre un policier conceput ingenios. Kah susține că educația globală nu este decât o componentă a marii conspirații de instaurare a „noii ordini mondiale”. Cartea sa dezvăluie conspiratorii angajați în această „lucrare diabolică” în urma căreia toți cetățenii omenirii vor deveni robi în „satul global”. Din rândul conspiratorilor ar face parte francmasoneria, religiile New Age, anumite școli filosofice moderne și postmoderne (Iluminismul, poststructuralismul etc.), Constituția mondială și Parlamentul Mondial (WCPA), Comisia Trilaterală (Trilateral Commission), ONU, Banca Mondială, Curtea Mondială (World Court). Inițiatorii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sosit toamna și se lasă seara egeică peste insula sa. Un vânt rece, trimis de Eol, învăluie tot arhipelagul, împrăștiind peste acareturile bătăturii regale frunze galbene și grele de mesteacăn. Vântul susură șoptit prin tufișurile de dafini și ciulini uscați. Robii se duc alene la culcare. Animalele s-au tolănit în cotețe. Numai o capră își mai alăptează iedul. Bătrânul câine Argos, singura ființă care îl recunoscuse pe Ulise la întoarcere, trage să moară pe mormanul său de gunoi „mâncat de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ce se spunea, ci faptul că se spunea - și dacă spui ceva înseamnă că și gândești; și, dacă spui mereu și mereu, chiar crezi cu adevărat ceea ce spui. Se creează noi circuite nervoase, sunt scurtcircuitate cele vechi și devii astfel rob propriilor tale gânduri și ziceri, o lecție de spălare a creierului. După ce ai maculat totul: școala, Biserica, societatea, familia, te desparți de ele, îți golești forul interior, faci tabula rasa din sistemul tău cognitiv, care va fi apoi, printr-un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
creației. Arta - rod al cufundării în tumultul vieții și al trăirii ei sub tensiunea aspirației către cele eterne - i se pare, de altfel, a fi, alături de „credința fierbinte” și „gândul metafizic”, una dintre căile prin care omul poate deveni „din rob al lui Dumnezeu” „colaboratorul său”. În Peisaj ardelean (1943) și în Itinerar spiritual (1943), P. își adună o parte din publicistică, îndeosebi din paginile ziarului „Țara” și ale revistei „Luceafărul”. Sunt înmănuncheate, în prima carte, articolele de susținere a scrierilor
POPA-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288910_a_290239]
-
fum”. Priveliștile nu rămân ceea ce sunt, ele primesc un preaplin sufletesc. „Cămara de fructe” este pentru copil „raiul”, a cărui ușă este deschisă cu frică: „Deschid cu teamă ușa cămării de-altădată/ Cu cheia ruginie a raiului oprit [....]// Șovăitor ca robul ce calcă o comoară/ Din basmul cu o mie și una nopți, mă-nchin:/ Văd pepeni verzi-smaragde cu miezul de rubin -/ Și tămâioșii galbeni ca soarele de vară”. Fructe sunt nu doar în cămară, ci peste tot; ele spânzură grele
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
pentru concepția sa estetică: Latinitate, Intelectualizarea literaturii și Înnoiri, o pledoarie pentru „rodirea, fertilizarea propriei noastre individualități prin înrâuriri culturale ce pornesc din îndelungata dezvoltare și înflorire a unor individualități apropiate, peste care s-au așternut vremuri de civilizație”, Răscoala robilor, în care îi acuză pe N. Iorga și pe Ovid Densusianu de propagarea naționalismului și de lipsă de talent. La rubrica „Însemnări literare” Mihail Sorbul recenzează volumele Eternități de-o clipă de Ion Pillat, Din trâmbițe de aur de Al.
RAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]
-
limbei și literaturei române, Iași, 1886; Schiță despre Miron Costin și vremea lui, Iași, 1888; V.G. Morțun. Biografia lui, genealogia și albumul familiei Morțun, București, 1924. Traduceri: Ovidiu, Tristele. Text după Rudolph Merkel, Iași, 1882; B. Malon, Spartacus sau Războiul robilor contra romanilor, Iași, 1882. Repere bibliografice: G. Panu, Portrete și tipuri parlamentare, București, 1893, 97-101; D. Anghel, Fantome, București, 1911, 69-80; Dafin, Figuri, 293-298; Călinescu, Ist. lit. (1941), 481-482, Ist. lit. (1982), 545-546; Sadoveanu, Opere, XX, 439-442; Bucur, Istoriografia, 52-54
NADEJDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288346_a_289675]
-
proletare, Cusutoreasa. Influența lui Eminescu este receptată prin Vlahuță în compunerile care retorizează suferința (Durere de mamă, Bordei și mormânt). Culoarea sentimentală a poeziei sociale, umanitara înfrățire cu neamurile lovite și cu categoriile năpăstuite (Tu, Moise, Prigonitul, Țiganii, Cor de robi) dau nota specifică a primului poet-muncitor din literatura română. SCRIERI: Spre țărmul dreptăței, pref. Al. Constantinescu, București, 1907; Spre țărmul dreptății. Poeziile unui muncitor, pref. Nicolae I. Lazu, București, 1945; Spre țărmul dreptății, îngr. Mihu Dragomir, pref. Maria Banuș, București
NECULUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288396_a_289725]
-
fost recompensat în câteva rânduri, fiind făcut mare comis (1834), mare clucer (1841), agă (1851). A ocupat numeroase funcții administrative, iar din 1841 face parte din Obșteasca Adunare. În anul 1848 P., care fusese membru și în Comisia pentru eliberarea robilor țigani, este arestat. În 1864 domnitorul Al. I. Cuza îl numește în Consiliul de Stat. În epocă el are și o participare activă la viața culturală a țării. În 1833 era printre cei care înființaseră Societatea Filarmonică, în 1845 făcea
POENARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288863_a_290192]
-
Techirghiol, narațiunile din Iusuf (1959), basme orientale, cu situații uneori previzibile sau melodramatice, au în centru oameni de condiție modestă care, datorită priceperii și vitejiei lor, obțin în final libertatea și faima, cum se întâmplă în Libertate și iubire cu robul Suleiman care ajunge sultan. În 1974 un concurs internațional de literatură destinat nevăzătorilor, organizat la New York, îi premiază nuvela Pira. SCRIERI: Focosul, București, 1958; Iusuf, București, 1959; După negură, soare..., București, 1960; Bunicuța poveștilor, București, 1968; Răpirea elefantului cârn, București
NICOLAE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288434_a_289763]
-
doar glasului acestor podgorii dulci dedați”) sau când, într-un sonet, omagiază ca Ion Pillat în Țărm pierdut Helada: „Purtând celestul neodihnei chin/ în grotele submerse, visătoare/ crești taina mută dintre zei și soare,/ balans dintâi, purificat senin // pe când sămânța robilor transpare/ din cei ce-am fost, în lujerul marin/ legi valul într-o floare de măslin -/ ființa pură și nescăzătoare”. Impregnate de lirism sunt, de asemenea, mai toate reportajele și însemnările de călătorie ale poetului. SCRIERI: Nopțile albe ale orașului
NEGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
Rugăciunea latină a lui Constantin și a lui Licinius) și probabil din ruga înălțată de Ezechia la împresurarea Ierusalimului de către asirieni, s-a inspirat cărturarul român în Rugăciune pentru ridicarea armelor: „Stăpâne, făcătoriul tuturor și Dumnezeul cel bun, noi sântem robii tăi și n-am iubit lucrul acesta. Că tu ești singur știutoriul inimilor, care vezi și cunoști toate inimile, cele bune și drepte și cele rele și hiclene. Iar noi, Doamne, nu sântem bucuroși să să facă această răzmeriță, după cum
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]