3,443 matches
-
lume, ca să vestească sosirea frumoasei primăveri, după ce a străbătut văi, vâlcele, munți acoperiți cu păduri udate de râuri, lacuri și izvoare limpezi, cristaline, la poalele unor munți, în gura unei văi frumoase ca un colț de rai, pe unde își rostogolea în susur undele de pe un pat de prundiș un râuleț șăgalnic și zglobiu, zărește nu departe, un castel de cristal strălucitor ca din povești, ce-și înălța semeț turnurile mărețe și strălucitoare în razele dulci ale soarelui de primăvară.(...) Era
SOL VOIOS DE PRIMĂVARĂ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346795_a_348124]
-
Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 420 din 24 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Afluire Plâns necontenit Pauza dintre lacrimi Prilej de sughiț Pădure Un colț de filă Velină mai respiră Huiet de joagăr Table Joc la plezneală Rostogolește zaruri Din nou un marț... Lectură Cititor fidel Nu pierde șirul slovei Urmărind musca Odinioară Sală de clasă Școlar în genunchi la colț Spărgând nucile Doină Fluiere de soc Cor de muzică veche Bunicul solist Referință Bibliografică: Doină / George Nicolae
DOINĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346837_a_348166]
-
gânditorul, sunt pământ și gând și chiar acea coasă a morții, sau poate numai lucirea ei în răsăritul soarelui și al lunii deopotrivă, o scânteie în vrajba jocurilor uneori neserios construite pentru inima umanității. miez din miezul gândirii Lui, mă rostogolesc atunci când mă transformă în bilă, sau piesă de șah, sau simplă piesă de carton în mâna paznicului bucuriei Lui. ca un flash artificial luminez unele colțuri ale castelului de nisip în care El numără scoicile. le numără și pe cele
PRIVIRE ÎNSETATĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346917_a_348246]
-
cremene scânteia zace la capăt de drum când focul de tabără oarba nu-l mai vede și totuși undeva pe o pajiște ascunsă el arde neîncetat pe treptele pe care soarele răzbate la răsărit rostirea lunecă odată spre rădăcinile cuvintelor rostogolește spre cer vocalele târăște consoanele în lesa scânteii apoi tăcerea împrăștie deasupra hărții lor tămâia fumul ei parfumat vindecător acoperiș de fum lăsat să zburde ca un hotar al versurilor negândite simplu așternute prin mâna care cântă fără hamuri noduri
RĂZBATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347028_a_348357]
-
cu câte un creion de ceară pentru asta prinde bine la orizonturi mă anunță ocnașii de amiază făcându-și cu ochiul și ei sunt focuri mocnite zic apoi schimb vorba treaba mea de ce duc pietrele de colo-colo poate le voi rostogoli cândva prin cerurile mele bum bum bum dar e mai roșu ecoul la asta nu m-am gândit când plimbam balanța din minte în suflet acum e acum dar poate vine ploaia aceea dintre paranteze tremurul nu e al meu
BUM BUM BUM ȘI MAI FAC UN PAS de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347037_a_348366]
-
șarpele? -Când l-am văzut ultima oară era în pom... -În măr adică...Și de ce "POMUL CUNOAȘTERII BINELUI ȘI RĂULUI"? Răul și binele or fi având aceeași rădăcină? -Poate că, în speță, cunoașterea este sferică, iar binele și răul se rostogolesc printre oameni ca niște mere fatale! -Eva a cunoscut prima...Ea a mușcat prima! -Iar Adam n-a putut rezista: ispita era prea rotundă! Apoi privirile lor au devenit fluvii. S-au scăldat unul în privirea celuilalt. -Scufundarea paradisului? -E
DEŞERTUL DE CATIFEA (55-57) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346281_a_347610]
-
mireasa este adusă la mire acasă , ea înainte de a trece pragul răstoarnă un vas cu apă, cană sau lighean, spre a invoca belșugul. De asemenea când mireasa este adusă acasă mirele pune pe capul miresei un batic din care se rostogolesc zaharicale, spre bucuria copiilor . Zestrea era depusă în sandâkul păstrat în dormitor, aranjată în boccelâkuri pe categorii de bunuri cămăși, batiste, bete, etc. Când se năștea un copil moașa venea și-l vopsea sub ochi cu surme spre a-l
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
pictează dealul, aprinzând focul anotimpului. Se prăvălește chihlimbariu peste arborii în flăcări Închiși în țarcul sfârșitului de septembrie Și se proptește în trei căpițe aurii, gata să ardă, Până-n căsuța prinsă-n otava verii, încă verde. Creuzetul Alchimistului cuprinde pădurea Rostogolită-n toamnă... până în noiembrie... Licărind, lumina curge pe fața peretelui-cremene, Pe coamă, pe arbori, până nu se mai vede... Ce ofrande ne aduce ea, cu lacrimi de sânge? În ce joc magic ne implică pe scena ei tainică?! Mereu, ca
ELISABETA IOSIF ANOTIMP ÎN FLĂCĂRI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346361_a_347690]
-
Chiar dacă noi ne depărtam de Dumnezeu, Dumnezeu rămâne aproape de noi”~Sfanțul Ioan Gură de Aur În năvalnica curgere a timpului, viața noastră se rostogolește, purtată de evenimente diferite, către un „mâine” niciodată știut. Nu omul este peste vremi, ci vremurile sunt peste om”, spune cronicarul vremurilor de mult apuse. În vâltoarea vieții, nu de puține ori căutăm un sprijin, o alinare și un răspuns
SFINŢIREA BISERICII SFÂNTA MARIA DIN DACULA, GEORGIA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346356_a_347685]
-
poezie-eseu „Obsesia deșertului” ( din jurnalul unei zile), autor Valentina Becart Prezintă: scriitorul Emilian Marcu ( membru U.S.R) Locația: Casa de Cultură a Municipiului Iași „ Mihai Ursachi” B-dul Carol I, Parcul Copou. ( director - Nichita Danilov) Vă aștept cu drag! Timpul se rostogolește într-o singură direcție: spre „neîntoarcere”... Nu pierdeți aceste momente frumoase! Referință Bibliografică: CARTEA CU PRIETENI XXXXIII - VALENTINA BECART / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 652, Anul II, 13 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ioana
VALENTINA BECART de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 652 din 13 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346412_a_347741]
-
În metafora nevăzută de culori. Când pisica mă zgârâie și-mi dă fiori... Undeva s-aude zăngănitul porților de fier. În dureri de lumină Sunt atâtea pășiuni în inima mea încât pot veni noaptea toți cerbii să pască când se rostogolește în iarbă o stea în dureri de lumină o steluță să nască. Golgota de unde dispar crucile Citesc cărțile despre castelul pe care-l păzesc Au scris despre el prietenii și sufăr. Închid cartea noaptea și mă-ngrozesc Când îmi crește
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE-ÎMI PARE CÂMPIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346480_a_347809]
-
Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 273 din 30 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului POEZII DE AL.FLORIN ȚENE Întoarcere M-am întors acasă, spre toamnă: râul torcea amintiri în urma mea. Pe suliți de iarbă, pe coamele dealurilor, soarele se rostogolise în brazde. O tristețe amară mă bătea cu amurguri, Că n-am mai fost recunoscut de fântâni. Iubita se rotunjise de dor și subțire floare era în sufletul mamei și-n gând. Nucul îmbătrânise și dinții de frunze cădeau tremurând
ÎNTOARCERE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346488_a_347817]
-
-N FRUNZE Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Trupuri de piatră cu mâini de piatră prind la piept orizontul, munții fac zid și așteaptă. Izvoarele își sapă văile, timpul se rostogolește în sine, apele întâmplărilor neîntâmplate se varsă-n turbinele mării. Arborii au inima-n frunze, respiră cerul cu stele cu tot. Verdele îmbrățișază anotimpurile, trec în herghelii caii nopții spre câmpiile unde ochii vântului păzesc grânele semănate de veacuri. Vorbele
ARBORII AU INIMA-N FRUNZE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346510_a_347839]
-
articuleze copiii, dar el nu va face asta niciodată dacă va avea vreun copil! Acest gând îi stârni o așa emoție în sufletul lui curat, încât din ochiul stâng o lacrimă, mare, cât o boabă de porumb, încerca să se rostogolească pe obrazu-i uscățiv. Palma tatălui se oprise, agățată, în aer! Ochii se blocaseră pe icoana din colțul încăperii; era Iisus răstignit, având pe cap coaroana din spini. Din ochii lui picurau lacrimi. Câtă asemănare între cei doi! Abia acum și-
PUTEREA UNEI LACRIMI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348242_a_349571]
-
de zdrobire a nimicului, a banalității unor voci, pentru care odată am vrut să fiu. Acum nu mai vreau. Mi-e a odihnă, mi-e a muncă. Mă prind cu dinții de lemn de creanga de fier a valorilor. Mă rostogolesc prin iarba amară a cuvintelor. Le ascult teama de a nu fi. Mă doare glezna gândirii profunde. Mă doare un dinte. Îl păstrez. Se ridică mereu din coșul de răchită și râde laptelui nesupt din sânul stâng al existenței. Odată
MERS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348342_a_349671]
-
seară i-am simțit legăturile aproape filiale ce le împleteam împreună. Timpul, uimit de zbenguiala noastră, a uitat să mai strivească clipele și s-a oprit ca-n-tr-o fotografie vreme de câteva ceasuri, a surâs ușor și nu mi-a mai rostogolit vremelnicia, probabil simțind și el desăvârșitul festin la care lua parte fără voia lui. Ne-a lăsat în mărinimia lui unică să împletim dantesca atmosferă ce se înfiripa cu atâta dăruire, ne-a lăsat să purcedem în neclinirea sa aprobată
LUNA MĂRITĂ ŞI MAGIA EI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348319_a_349648]
-
prăbuși. Clădirile din cărămizi se vor sparge în cărămizi individuale. Cărămizile vor cauza multe răni, dar mai puține trupuri zdrobite decât lespezile din beton. 4) Dacă ești în pat, pe timp de noapte și apare un cutremur, pur și simplu rostogolește-te jos din pat. Un vid de siguranță va există în jurul patului. Hotelurile pot obține o rată mai mare de supraviețuire în cutremure, dacă pun un semn pe spatele ușii fiecărei camere, spunându-le ocupanților să se întindă pe podea
REMEMBER BUCUREŞTI 4 MARTIE 1977 de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348346_a_349675]
-
Bătrânei noastre Terre? Eu nu îmi spun același lucru, Ea a avut și are Enigme și mistere. Dacă ar fi după mine Pământul ar fi tânăr Nu i-aș da mai mult Să zicem, douăzeci de ani. Și secoli se rostogoliră Mereu pe suprafața Veșnicului Pământ. 1963 Referință Bibliografică: ETATE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 314, Anul I, 10 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ETATE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348463_a_349792]
-
lui. Mai bine privește stâncă aceea din dreapta. Vezi cum din ea se rupe o Sanaidă?... - Văd ... - E sculptură mea. - Ce sculptură? Dumneata numești sculptură un bolovan? - Privește mai bine!... - Cum? M-am trezit rostind aceste cuvinte, iar cuvântul s-a rostogolit peste văile Carpaților. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografica: Desprinderea din stâncă / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 314, Anul I, 10 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DESPRINDEREA DIN STÂNCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348466_a_349795]
-
și pentru plutirea noastră-n vrăji apocaliptice. lumile se prezintă-n filigramă, privind prin ferestre bezmetice scene de circ, cei naufragiați de bună voie, cei fără velă și busolă încă mai dorm pe perne de vis. în visurile lor se rostogolesc veacurile, văd grădinile toamnei pline de lacrimi, unde dorm lei regești și triști păuni, unde zânele se plimbă-n calești, cu țâțele roșii, luna le plânge-n fereastră și stelele nopții cad în confetti în pletele fecioarelor ce dansează ca
AVATARURILE TOAMNEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345050_a_346379]
-
și casa s-a zguduit. Nu s-a sinchisit de țipăt, de tulburarea liniștii, dar s-a îngrijoarat de casă: ”Cutremur!” Casa icnind s-a mai zguduit odată, iar pe acoperiș s-a auzit: Tîîîr!, tîîîr! ca și cum cineva (în glumă) rostogolea bile de pe coama acoperișului. În momentul când acest rulaj ”tîr” a ajuns cam în dreptul streșinii, becul a pocnit sec. Pe sub ușă a pătruns un val de aer rece, flacăra lumânărilor s-a înclinat, umbrele și-au lungit fețele spre colțuri
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]
-
în vânt. Se simțea minunat. Deschise ochii și văzu că se apropie de pământ. Întinse puțin genunchii și așteptă impactul. Acesta fu groaznic. Etrius simți cum întreg corpul său îi sare din loc. Pentru a ușura forța împactului, Etrius se rostogoli pe umăr. După rostogolire rămase întins pe jos. Simți o durere acută la picior și în spatele umărului. Și-a rupt femurul și clavicula stângă. Se ridică încet și șchiopătă până la David. Acesta îl văzu și îl întrebă: -Ce s-a
CASTELE CAP III de FLAVIUS JEBELEAN în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345066_a_346395]
-
mintale. Ce fel de om poate fi un asemenea chirurg care l-a paralizat pentru o viață, dar să-l mai și îngroape de viu între morții sufletelor?! O fi vreun ciuntit la suflet. ... Aveai miros de la țară, când ne rostogoleam între paturi, pe dușumeaua de la internat, unde am făcut 3 săptămâni practică de specialitate, când toți au plecat, tu ai venit cu toate ușile deschise, și ne rostogoleam pe dușumea, unde era cel mai larg. Mă întreb și acum, acesta
PODUL SUSPENDAT de SUZANA DEAC în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345081_a_346410]
-
O fi vreun ciuntit la suflet. ... Aveai miros de la țară, când ne rostogoleam între paturi, pe dușumeaua de la internat, unde am făcut 3 săptămâni practică de specialitate, când toți au plecat, tu ai venit cu toate ușile deschise, și ne rostogoleam pe dușumea, unde era cel mai larg. Mă întreb și acum, acesta este cel mai important lucru, să ne înscriem în amintirile cuiva, apoi al neamului sau al universului? De multe ori universul începe cu mine.Te-am pierdut pe
PODUL SUSPENDAT de SUZANA DEAC în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345081_a_346410]
-
unii se antrenau încă din copilărie. Interesant este că deja se anunță că au fost create dispozitive care nu numai că "scaneaza"conturile trecătorilor, luând datele esențiale, ci și transfera instantaneu banii acestora în anunite conturi, după care banii sunt rostogoliți mai departe, în decurs de câteva ore, până la un cont mama, de unde banii se "evapora"in maximum 24 de ore. Aceste dispozitive nu mai sunt că în imaginile prezentate în filmul invocat, ci scanează, de pildă, trecătorii aflați într-o
CUM SE FURĂ BANII DE PE UN CARD ELECTRONIC AFLAT ÎN BUZUNAR de AUTOR NEPRECIZAT în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345119_a_346448]