1,880 matches
-
făcut de către un Boeing 707. Boeing-ul 747 Jumbo Jet, care are o capacitate de peste 300 de locuri, a intrat în serviciu în 1970. Supersonicul francez Concorde și-a început serviciul în 1972. Elicopterele obțin portanță de la un set de palete rotoare, și nu de la aripi fixe, așa cum se întâmplă la avioane. Elicopterele sunt folosite în orașe pentru a transporta călătorii din zonele suburbane la aeroporturi. Elicopterele asigură de asemenea evacuare medicală și acces la zone greu de ajuns, cum ar fi
TranSport () [Corola-website/Science/297831_a_299160]
-
Mașini Hidraulice înființează un laborator pe profil, care însă își va începe cu adevărat activitatea în anul 1931, an în care va prelua în calitate de conferențiar suplinitor disciplina de Mașini Hidraulice și implicit laboratorul. În acest laborator au fost încercate diverse rotoare pentru mașini hidraulice, care formau temele de diplomă ale studenților, rotoare executate la Atelierele CFR din Timișoara, fiind sprijiniți de cei ce conduceau aceste Ateliere: Ioan Zăgănescu, Marin Bănărescu și Ștefan Nădășan, viitori profesori ai politehnicii timișorene. Rezultatele obținute în
Aurel Bărglăzan () [Corola-website/Science/307102_a_308431]
-
începe cu adevărat activitatea în anul 1931, an în care va prelua în calitate de conferențiar suplinitor disciplina de Mașini Hidraulice și implicit laboratorul. În acest laborator au fost încercate diverse rotoare pentru mașini hidraulice, care formau temele de diplomă ale studenților, rotoare executate la Atelierele CFR din Timișoara, fiind sprijiniți de cei ce conduceau aceste Ateliere: Ioan Zăgănescu, Marin Bănărescu și Ștefan Nădășan, viitori profesori ai politehnicii timișorene. Rezultatele obținute în acest laborator au permis proiectarea unor pompe și turbine hidraulice realizate
Aurel Bărglăzan () [Corola-website/Science/307102_a_308431]
-
Diesel "Deutz" din Köln și la fabrica de pinioane Döring din Berlin. Și-a susținut teza de doctorat în ziua de 18 iunie 1932, cu subiectul ""Determinarea variației vitezelor și presiunilor de-a lungul paletelor de forma oarecare, ale unui rotor de turbină fără celule"". Teza să este considerată și astăzi clasică în literatura de specialitate, fiind citată în V.R. Hawthorne High Speed Aerodynamics and Jet Propulsion, vol. 10/1964. Întors în țară în anul 1933, își începe în același timp
Gheorghe Manea () [Corola-website/Science/307193_a_308522]
-
este de 5100 kW (nominală, sau de lungă durată)și 5400 kW, puterea uniorară (de vârf). Tracțiunea se bazează pe motoare electrice de tracțiune de curent continuu tip LJE 108, fiecare dintre ele având masa de 3.07 to (numai rotorul cântărește 1 to), care transmit puterea la osii prin arbore de torsiune licență ASEA. În paralel, licența a mai fost preluată și de sârbi, care au adoptat de la suedezi cealaltă variantă, cu cate 2 osii pe boghiu, formula B0-B0: diferă
Locomotivă electrică () [Corola-website/Science/308182_a_309511]
-
și cresc șansele de prăbușire în timpul zborului. - o direcție a vântului care nu permite decolarea sau aterizarea în contra sa. Decolările cu vânt din spate trebuie evitate cu orice cost. Asigurați-vă că vântul din față nu este de fapt un „rotor”. Rotorul are forma unei turbulențe mecanice. - instabilitate atmosferică excesivă, indicată parțial de dezvoltarea (apariția) norilor de tip cumulus sau în cel mai rău caz formarea norilor cumulonimbus. Aceste condiții contribuie la turbulențe. Dacă sunt nori cumulonimbus (furtună) undeva în jur
Parapantism () [Corola-website/Science/306649_a_307978]
-
cresc șansele de prăbușire în timpul zborului. - o direcție a vântului care nu permite decolarea sau aterizarea în contra sa. Decolările cu vânt din spate trebuie evitate cu orice cost. Asigurați-vă că vântul din față nu este de fapt un „rotor”. Rotorul are forma unei turbulențe mecanice. - instabilitate atmosferică excesivă, indicată parțial de dezvoltarea (apariția) norilor de tip cumulus sau în cel mai rău caz formarea norilor cumulonimbus. Aceste condiții contribuie la turbulențe. Dacă sunt nori cumulonimbus (furtună) undeva în jur, poate
Parapantism () [Corola-website/Science/306649_a_307978]
-
1978), apoi, în septembrie 1978, a devenit cadru universitar la Facultatea de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic din Cluj. În anul 1990 a obținut titlul științific de Doctor inginer în specializarea Tehnologia construcțiilor de mașini (TCM) cu teza "Contribuții privind profilarea rotoarelor cu doi lobi de la suflantele pentru transport pneumatic". În prezent, Mihail Hărdău deține gradul de didactic de profesor universitar la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (UTCN) (din 1995). A urmat stagii de perfecționare la universități din alte țări: Universitatea din Annecy, INSA
Mihail Hărdău () [Corola-website/Science/306718_a_308047]
-
al celor 2 volume, precizând și condițiile represive politice în care măsura le-a fost impusă de autoritățile din acel timp. Deține 9 brevete (cu colaboratori), cea mai mare parte în domeniul servomotoarelor pentu acționări automatizate (cu întrefier axial și rotor disc), înregistrate de asemenea în: Franța, S.U.A., Germania, Japonia. Unele dintre acestea au obținut Medalia de aur la Târgul de Invenții Internațional din Caen (medalia de aur) în 1972 și Genova în 1981 medalia de argint). Pe această bază s-
Dumitru Felician Lăzăroiu () [Corola-website/Science/306731_a_308060]
-
puteri, motoarele electrice sunt folosite la foarte multe aplicații: de la motoare pentru componente electronice (hard disc, imprimantă) până la acționări electrice de puteri foarte mari (pompe, locomotive, macarale). Indiferent de tipul motorului, acesta este construit din două părți componente: stator și rotor. "Statorul" este partea fixă a motorului, în general exterioară, ce include carcasa, bornele de alimentare, armătura feromagnetică statorică și înfășurarea statorică. "Rotorul" este partea mobilă a motorului, plasată de obicei în interior. Este format dintr-un ax și o armătură
Motor electric () [Corola-website/Science/303140_a_304469]
-
foarte mari (pompe, locomotive, macarale). Indiferent de tipul motorului, acesta este construit din două părți componente: stator și rotor. "Statorul" este partea fixă a motorului, în general exterioară, ce include carcasa, bornele de alimentare, armătura feromagnetică statorică și înfășurarea statorică. "Rotorul" este partea mobilă a motorului, plasată de obicei în interior. Este format dintr-un ax și o armătură rotorică ce susține înfășurarea rotorică. Între stator și rotor există o porțiune de aer numită "întrefier" ce permite mișcarea rotorului față de stator
Motor electric () [Corola-website/Science/303140_a_304469]
-
exterioară, ce include carcasa, bornele de alimentare, armătura feromagnetică statorică și înfășurarea statorică. "Rotorul" este partea mobilă a motorului, plasată de obicei în interior. Este format dintr-un ax și o armătură rotorică ce susține înfășurarea rotorică. Între stator și rotor există o porțiune de aer numită "întrefier" ce permite mișcarea rotorului față de stator. Grosimea întrefierului este un indicator important al performanțelor motorului. Motoarele electrice pot fi clasificate "după tipul curentului electric ce le parcurge": motoare de curent continuu și motoare
Motor electric () [Corola-website/Science/303140_a_304469]
-
înfășurarea statorică. "Rotorul" este partea mobilă a motorului, plasată de obicei în interior. Este format dintr-un ax și o armătură rotorică ce susține înfășurarea rotorică. Între stator și rotor există o porțiune de aer numită "întrefier" ce permite mișcarea rotorului față de stator. Grosimea întrefierului este un indicator important al performanțelor motorului. Motoarele electrice pot fi clasificate "după tipul curentului electric ce le parcurge": motoare de curent continuu și motoare de curent alternativ. În funcție de numărul fazelor curentului cu care funcționează, motoarele
Motor electric () [Corola-website/Science/303140_a_304469]
-
pe stator polii magnetici și bobinele polare concentrate care creează câmpul magnetic de excitație. Pe axul motorului este situat un "colector" ce schimbă sensul curentului prin înfășurarea rotorică astfel încât câmpul magnetic de excitație să exercite în permanență o forță față de rotor. În funcție de modul de conectare a înfășurării de excitație motoarele de curent continuu pot fi clasificate în: Înfășurarea rotorică parcursă de curent va avea una sau mai multe perechi de poli magnetici echivalenți. Rotorul se deplasează în câmpul magnetic de excitație
Motor electric () [Corola-website/Science/303140_a_304469]
-
să exercite în permanență o forță față de rotor. În funcție de modul de conectare a înfășurării de excitație motoarele de curent continuu pot fi clasificate în: Înfășurarea rotorică parcursă de curent va avea una sau mai multe perechi de poli magnetici echivalenți. Rotorul se deplasează în câmpul magnetic de excitație până când polii rotorici se aliniază în dreptul polilor statorici opuși. În același moment, colectorul schimbă sensul curenților rotorici astfel încât polaritatea rotorului se inversează și rotorul va continua deplasarea până la următoarea aliniere a polilor magnetici
Motor electric () [Corola-website/Science/303140_a_304469]
-
de curent va avea una sau mai multe perechi de poli magnetici echivalenți. Rotorul se deplasează în câmpul magnetic de excitație până când polii rotorici se aliniază în dreptul polilor statorici opuși. În același moment, colectorul schimbă sensul curenților rotorici astfel încât polaritatea rotorului se inversează și rotorul va continua deplasarea până la următoarea aliniere a polilor magnetici. Pentru acționări electrice de puteri mici și medii, sau pentru acționări ce nu necesită câmp magnetic de excitație variabil, în locul înfășurărilor statorice se folosesc magneți permanenți. Turația
Motor electric () [Corola-website/Science/303140_a_304469]
-
una sau mai multe perechi de poli magnetici echivalenți. Rotorul se deplasează în câmpul magnetic de excitație până când polii rotorici se aliniază în dreptul polilor statorici opuși. În același moment, colectorul schimbă sensul curenților rotorici astfel încât polaritatea rotorului se inversează și rotorul va continua deplasarea până la următoarea aliniere a polilor magnetici. Pentru acționări electrice de puteri mici și medii, sau pentru acționări ce nu necesită câmp magnetic de excitație variabil, în locul înfășurărilor statorice se folosesc magneți permanenți. Turația motorului este proporțională cu
Motor electric () [Corola-website/Science/303140_a_304469]
-
o tensiune variabilă ce poate fi obținută folosind un generator de curent continuu (grup Ward-Leonard), prin înserierea unor rezistoare în circuit sau cu ajutorul electronicii de putere (redresoare comandate, choppere). Cuplul dezvoltat de motor este direct proporțional cu curentul electric prin rotor și cu câmpul magnetic de excitație. Reglarea turației prin slăbire de câmp se face, așadar, cu diminuare a cuplului dezvoltat de motor. La motoarele serie același curent străbate înfășurarea de excitație și înfășurarea rotorică. Din această considerație se pot deduce
Motor electric () [Corola-website/Science/303140_a_304469]
-
fost folosite la generarea și transmisia eficientă la distanță a energiei electrice, marcând cea de-a doua Revoluție industrială. Un alt punct important în istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael von Dolivo-Dobrowlsky în anul 1890 a rotorului în colivie de veveriță. Mașinile electrice asincrone sunt cele mai utilizate mașini în acționările cu mașini de curent alternativ. S-au dat mai multe definiții în ceea ce privește mașina electrică asincronă. Două dintre cele mai folosite definiții din domeniul acționărilor electrice sunt
Motor electric () [Corola-website/Science/303140_a_304469]
-
sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit motor electric în acționările electrice de puteri medii și mari. Statorul motorului de inducție este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată înfășurarea trifazată statorică necesară producerii câmpului magnetic învârtitor. Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică în care este plasată înfășurarea rotorică. După tipul înfășurării rotorice, rotoarele pot fi de tipul: Prin intermediul inducției electromagnetice câmpul magnetic învârtitor va induce în înfășurarea rotorică o tensiune. Această tensiune creează un curent electric
Motor electric () [Corola-website/Science/303140_a_304469]
-
mari. Statorul motorului de inducție este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată înfășurarea trifazată statorică necesară producerii câmpului magnetic învârtitor. Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică în care este plasată înfășurarea rotorică. După tipul înfășurării rotorice, rotoarele pot fi de tipul: Prin intermediul inducției electromagnetice câmpul magnetic învârtitor va induce în înfășurarea rotorică o tensiune. Această tensiune creează un curent electric prin înfășurare și asupra acestei înfășurări acționează o forță electromagnetică ce pune rotorul în mișcare în sensul
Motor electric () [Corola-website/Science/303140_a_304469]
-
După tipul înfășurării rotorice, rotoarele pot fi de tipul: Prin intermediul inducției electromagnetice câmpul magnetic învârtitor va induce în înfășurarea rotorică o tensiune. Această tensiune creează un curent electric prin înfășurare și asupra acestei înfășurări acționează o forță electromagnetică ce pune rotorul în mișcare în sensul câmpului magnetic învârtitor. Motorul se numește asincron pentru că turația rotorului este întotdeauna mai mică decât turația câmpului magnetic învârtitor, denumită și turație de sincronism. Dacă turația rotorului ar fi egală cu turația de sincronism atunci nu
Motor electric () [Corola-website/Science/303140_a_304469]
-
învârtitor va induce în înfășurarea rotorică o tensiune. Această tensiune creează un curent electric prin înfășurare și asupra acestei înfășurări acționează o forță electromagnetică ce pune rotorul în mișcare în sensul câmpului magnetic învârtitor. Motorul se numește asincron pentru că turația rotorului este întotdeauna mai mică decât turația câmpului magnetic învârtitor, denumită și turație de sincronism. Dacă turația rotorului ar fi egală cu turația de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducție electromagnetică, nu s-ar mai induce curenți
Motor electric () [Corola-website/Science/303140_a_304469]
-
asupra acestei înfășurări acționează o forță electromagnetică ce pune rotorul în mișcare în sensul câmpului magnetic învârtitor. Motorul se numește asincron pentru că turația rotorului este întotdeauna mai mică decât turația câmpului magnetic învârtitor, denumită și turație de sincronism. Dacă turația rotorului ar fi egală cu turația de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducție electromagnetică, nu s-ar mai induce curenți în rotor și motorul nu ar mai dezvolta cuplu. Turația motorului se calculează în funcție "alunecarea" rotorului
Motor electric () [Corola-website/Science/303140_a_304469]
-
întotdeauna mai mică decât turația câmpului magnetic învârtitor, denumită și turație de sincronism. Dacă turația rotorului ar fi egală cu turația de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducție electromagnetică, nu s-ar mai induce curenți în rotor și motorul nu ar mai dezvolta cuplu. Turația motorului se calculează în funcție "alunecarea" rotorului față de turația de sincronism, care este cunoscută, fiind determinată de sistemul trifazat de curenți. Alunecarea este egală cu: formula 1, unde Turația mașinii, în funcție de turația câmpului
Motor electric () [Corola-website/Science/303140_a_304469]