5,212 matches
-
și am să-ți scriu poeme, A-i să rămâi eternă peste vreme! Torente de-amintiri vor da năvală, E revelația dulce, peste timp! Iar noi ne ofilim ca o petală, Uitați și triști, ca zeii din Olimp. . . Boabe de rouă, nu-s în astă țară, Eu n-am văzut o floare lăcrimând, Suspin acum, a douzeci și opta oară, Cum fac, când văd iar soarele-apunând! =27 August 2001= ,,Bate” miezul nopții, la cumpăna dintre ziua care s-a dus și
SUSPIN de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366774_a_368103]
-
piatra și în lemnul de prin munții ce străjuie, imperial, această fascinantă parte de lume. Și, după ce i-ai văzut bogățiile spirituale și naturale, după ce ai călcat cu talpa iarba verde de acasă și te-ai spălat pe ochi cu rouă și cu lumina de răsărit de soare, poți spune că ai fost botezat a doua oară și, un dor năprasnic de aceste locuri te cuprinde aproape fără să-ți dai seama, făcându-te să nu uiți niciodată lumina stelară care
LA CURŢILE DORULUI... BUCOVINEAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 563 din 16 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366764_a_368093]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > NATURĂ Autor: Ada Segal Publicat în: Ediția nr. 1719 din 15 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului FRUNZĂ Tinerețe-nveșmântată În verde strai de primăvară, Parfumul florilor mângâie, Trupul fraged de fecioară. Roua dimineții o scaldă În srăvezii mărgăritare, Și îi imbujorează fața O rază gingașă de soare. O șuviță, împletită, Părticică de colaj, Strop de viață ce-ntregește Al pământului peisaj. Partitură fără note, Pe coroana pomilor... Vioara vântului și-a ploii
NATURĂ de ADA SEGAL în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365587_a_366916]
-
septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Eu, floare, pe-ale tale brațe, Învăluie-mă-n raze de lumină Cu-a ta privire rourată, lină, Vârtej al vieții să nu mă înhațe. Plasă de vise să m-agațe, Să mă îmbeți cu roua ta divină Eu, floare, pe-ale tale brațe Învăluie-mă-n raze de lumină. Șirag de stele prins pe ațe În nopțile prelungi cu lună plină, M-ai întrupat în floare făr’de vină Înger al marilor speranțe... Eu, floare
RONDELUL IUBIRII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365593_a_366922]
-
lume nu-i de niște hoți ce vor să îl suprime. Am fost cândva...Și mă-ngrozește-un gând, că ce am fost nu vom mai fi nicicând !... Mă mai trezesc visând Mă mai trezesc visănd la primii zori când roua era plină de fiori pe care îi sorbeam cu-nfrigurare, convins că-s omul cel mai fericit ce-a fost din prima clipă hărăzit ca să picteze-n poezii altare. Mă mai trezesc visând c-am să înving întotdeauna în al
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365591_a_366920]
-
să stau de pază chiar la ușa ta. Prin furtuni de gând, uneori mai trec Și-n alai de fluturi visul mi-l petrec, Steagul împăcării arborat pe creste, Am să scriu frumos, chiar dacă nu este... Din cupă de crini, rouă-ți dau să bei Și-ai să vezi senin chiar în ochii mei, Seva din cuvinte să-ți dea vindecare Lacrima tăcerii, încă mă mai doare! Uneori mă caut cred că m-am găsit Într-un liliac proaspăt înflorit Dăruind
UNEORI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365633_a_366962]
-
flori să faci cunună și cufund-o în fântână să-mi găsesc norocu-n ea ars de foc cu steaua mea *** dor de verde așterne-mă peste frunziș iubirii verde ascunziș în covorul fin de iarbă umbra trupului să fiarbă iar roua s-o arunce-n vânt nor diafan peste pământ zori spre codru să o poarte sevă leac ce curge-a moarte din verde vieții ascunziș Tu, cerne-mă peste frunziș! *** rime scrise-n rouă din ieslea mea de gânduri curând
DOINE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365651_a_366980]
-
iarbă umbra trupului să fiarbă iar roua s-o arunce-n vânt nor diafan peste pământ zori spre codru să o poarte sevă leac ce curge-a moarte din verde vieții ascunziș Tu, cerne-mă peste frunziș! *** rime scrise-n rouă din ieslea mea de gânduri curând vor paște cerbii eu împletit prin scânduri cu firul verde-al ierbii voi mai hrăni copacul cu triluri din cuvinte ce-or înfrunzi-n iatacul umbrar peste morminte în care zac tăcute visând viață
DOINE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365651_a_366980]
-
cerbii eu împletit prin scânduri cu firul verde-al ierbii voi mai hrăni copacul cu triluri din cuvinte ce-or înfrunzi-n iatacul umbrar peste morminte în care zac tăcute visând viață nouă și frunzele căzute și rime scrise-n rouă Rugă Doamne, Închide-mă-n floare să pătez iubirea de culori. Ascunde-mă-n mare să mângâi trupul țărânii cu valuri. Presară-mă-n vânt să alin patima cu adieri. Scrie-mă-n cuvânt să sting așteptarea cu înțelesuri. Doamne
DOINE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365651_a_366980]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > COPILĂRIE ÎMI AMINTESC ... Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 600 din 22 august 2012 Toate Articolele Autorului ...de arșița verii cu roua dimineții de străbunica ce se-ndrepta spre suta de ani căreia îi adunam dude bea ceai de dude de constipată ce era stătea în odăița ei retrasă pui la frigare prins în colțul ogrăzii hrănit pe uliță cu râme baligi
COPILĂRIE ÎMI AMINTESC ... de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365674_a_367003]
-
dor jelindu-ți jalea-ți... Și din ploaia ca de spumă Strop cu strop m-oi descompune, Ia-mă-n suflul tău și du-mă În a inimii-ți genune Și respiră-mă în tine Ca pe-un abur de la rouă, Lumea-n doliu de satin e Când plângi toamna, mor și plouă... Referință Bibliografică: Când plângi toamna / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 984, Anul III, 10 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile
CÂND PLÂNGI TOAMNA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365686_a_367015]
-
alături de el pe drumul către fericirea căruia încă nu i-a simțit dulceața? Unde aleargă ea ca un somnambul alături de acest italian plin de transpirația mersului grăbit, cu ochii înroșiți de usturimea picăturilor de sudoare ce-l invadară ca o rouă a dimineților de toamnă târzie, căzută peste câmpiile înverzite din Dobrogea sa dragă? Parcurgerea celor câțiva metri care despărțeau faleza unde Giacomo avea montat șevaletul, de străduța pe unde ea încercase să-l ocolească, i-a dat prilejul Adrianei ca
ROMAN ÎN LUCRU, CAPITOLUL XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365648_a_366977]
-
mergeam prin lunca după flori cu alți copii de vârsta mea porneam de dimineață-n zori. Și era soare și frumos iar cucul ne aștepta cântând și nu departe printre salcii un râu din unde clipocind... Desculți noi alergăm prin roua, priveam la cer și prindeam fluturi și totu-n jur era divin că nu puteai să nu te bucuri... Vreau să mai simt acele vremuri când alergăm printr-un zăvoi, aș da orice să le găsesc și să-ntorc timpul
REGRETE, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365717_a_367046]
-
candorii motive lirice predilecte pe care poetul le va cultiva tradiționalist și euforic: „Maică a mea, sunt nebun de iubirea ce vine,/ nu mai știu cât de mult voi fi foc sau venin,/ podoabele sângelui meu se prefac dimineața în rouă/ și-nțeleg din cuvânt cât sunt zbor și suspin...” Forma rafinată a poeziei de mai târziu, într-o continuă revelație a limbajului, aici își va fi aflat începutul: „Și-mi pare că, adânco,lumina mă botează/ într-o răpire mută
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
sincer, cu sfințenie, în credința Poeziei, bântuit de frisonul incertitudinii: „Sunt fericit! După trei decenii de așteptare în anticamera proprii-mi ființe, am reușit să tai, în sfârșit, cu briciul jugulara Cuvântului, ca apoi, să las să curgă-n tipar roua acestor confesiuni: îndoieli trecute și prezente, cazanii lirice jurnaliere, în mare parte, rescrieri necesare. Am, în schimb, o singură dilemă: se va recunoaște cineva în Poet? De-ar fi măcar unul!” Cea de-a doua etapă distinctă a creației lui
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
În viața mea înspăimântare a fost totul! Mort nu mi-a plăcut niciodată! Am circulat între râs și surâs cu un funicular nevăzut al candorii. În genunchi am plâns, în genunchi m-am rugat! Uneori am râs cu lacrimi de rouă, alteori m-am lăsat mistuit de Cuvânt. De moarte mi-e teamă și-acum. De veșnicia ei, niciodată! Ceea ce este viu în mine a murit la nașterea ploii. Ceea ce este mort în mine va înflori pe-nserate.” Ilustrațiile realizate de Damian
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
01 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Din oglindă, un chip ciudat mă privește, îngemănarea, parcă, pedepsindu-mă în cioburi ce-mi distorsionează gândurile ondulate îmi încetinește respectul de mine colorând țipător un vis cât un strop de cer stingher sângerând roua dimineții din ochi obosiți de nesomnul stelelor și-al rugilor... Referință Bibliografică: OGLINDĂ, OGLINJOARĂ... / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1097, Anul IV, 01 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Daniela Tiger : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
OGLINDĂ, OGLINJOARĂ... de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365719_a_367048]
-
ciorchinelor de flori albe prin care alergau grăbite albinele, cu "coșurile" pline. Noaptea, înainte de culcare, ascultam șoapta ierbii, prin care se zbenguia vântul ștrengar și închizând ochii mă lăsam învăluită de parfumul suav al florilor, de clinchetul clopoțeilor încărcați de rouă și de lumina blândă a stelelor. Grădina, mi-a oferit muzica sa și puterea de a visa... Culorile florilor erau sunete și toate la un loc alcătuiau zeci de melodii îmbibate de iubire, melodii ce se întreceau în frumusețe, cu
GRĂDINA FERMECATĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365762_a_367091]
-
brodată. Floare roșie de mac, Tu doar știi că eu te plac! Nu te teme, nu te rup, Te sărut doar, ai văzut?!? Florile sunt un dar prețios al naturii, putem să le admirăm în mediul lor natural, stropite cu roua din zori sau înveselite de razele soarelui. Admir în voie spectacolul de o frumusețe grăitoare, vie...Păsările gânguresc pe ramurile pomilor din grădină, salutând primele raze ale soarelui. E vară! Soarele încă somnoros, sărută delicat florile încărcate de diamante strălucitoare
GRĂDINA FERMECATĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365762_a_367091]
-
de razele soarelui. Admir în voie spectacolul de o frumusețe grăitoare, vie...Păsările gânguresc pe ramurile pomilor din grădină, salutând primele raze ale soarelui. E vară! Soarele încă somnoros, sărută delicat florile încărcate de diamante strălucitoare. Privesc fascinată bobul de rouă din corola unui crin în care se răsfrânge o rază de soare...Și ...printr-o minune parcă, bobul de rouă a devenit Curcubeu irizat cu sclipiri de diamant. Pășesc desculță pe iarba scăldată de rouă, ce abia se trezește... Aerul
GRĂDINA FERMECATĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365762_a_367091]
-
primele raze ale soarelui. E vară! Soarele încă somnoros, sărută delicat florile încărcate de diamante strălucitoare. Privesc fascinată bobul de rouă din corola unui crin în care se răsfrânge o rază de soare...Și ...printr-o minune parcă, bobul de rouă a devenit Curcubeu irizat cu sclipiri de diamant. Pășesc desculță pe iarba scăldată de rouă, ce abia se trezește... Aerul vibrează în jur de atâta emoție și frumusețe sublimă...Grădina revine la viață. Se simte parfumul dulce-suav, al iasomiei... M-
GRĂDINA FERMECATĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365762_a_367091]
-
strălucitoare. Privesc fascinată bobul de rouă din corola unui crin în care se răsfrânge o rază de soare...Și ...printr-o minune parcă, bobul de rouă a devenit Curcubeu irizat cu sclipiri de diamant. Pășesc desculță pe iarba scăldată de rouă, ce abia se trezește... Aerul vibrează în jur de atâta emoție și frumusețe sublimă...Grădina revine la viață. Se simte parfumul dulce-suav, al iasomiei... M-am trezit în zori pentru a vedea zânele ce dorm peste noapte în potirele florilor
GRĂDINA FERMECATĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365762_a_367091]
-
-n izvor se zămislește, L-am iubit pe Dumnezeu, Iar El nu mă părăsește. Cu zăpada ce se-așează Peste visurile mele, Lunecând din cer, dansează Un strat alb din praf de stele. Cu soarele ce mă-ncinge Și cu roua cea din zori, Iar desfrâul mă împinge Și cu luna, uneori. Te-am trădat, iubite,-n vise, În vorbe și în simțire, Te-oi trăda cât mi-s deschise Porțile spre nemurire. Te-oi înșela-n viitor Oricât te-amăgești
CRIMĂ DE ÎNALTĂ TRĂDARE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366092_a_367421]
-
mai tac și eu, Tăcerea asta-mi vine mai de mult, Când între lacrimă și Dumnezeu Îmi plăcea, fecioară, să te-ascult Cum sărutându-ți mâinile-amândouă, Acolo sus, pe-o margine de Sat, Tu mă rugai, cu ochii plini de rouă,- Mai spune-mi un poem neterminat... Mereu cuprins de-o liniște adâncă Să-i tulbur frumusețea nu mă-ndur, Fiorul tău mă urmărește încă Și freamătă pădurile din jur; ........................................... Să nu te întristezi, mai tac și eu Și niciodată nu
SĂ NU TE ÎNTRISTEZI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366101_a_367430]
-
la lotul de pe Spoială cum numeau localnicii acea zonă, situat undeva deasupra lacului, spre comuna Amzacea, să lege brazdele de grâu secerate în timpul zilei trecute. Dacă nu se apuca de dimineață, când încă luna strălucea pe cer și broboane de rouă mai poposeau pe frunzele grâului, nu mai putea să termine snopii de legat. Când se va ridica soarele de o suliță, usucă orice urmă de umezeală a boabelor de grâu și așa costelive și fără de miez, făcându-le să părăsească
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]