1,828 matches
-
tine și prin tine, harul Lui spre mântuirea altora. „Cine Mă va mărturisi pe Mine înaintea oamenilor, pe acela îl voi mărturisi și Eu înaintea Tatălui Meu. Și cine se va rușina de Mine înaintea oamenilor, de acela mă voi rușina și Eu înaintea Tatălui Meu” (Evanghelia după Ioan). O ispită vicleană pe care nu o cunoscusem niciodată Iarna 1951/52 s-a scurs sub tensiunea fricii instituite de organele de administrație oficiale și neoficiale ale Gherlei. În noaptea Crăciunului lucram
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Dacă este voia Ta să-ți arăți puterea întru nepuțința, răbdarea și slăbiciunea mea, dă-mi harul Tău și întărește-mă să nu mă clatin în fața celor ce mă prigonesc și a celor ce caută sufletul meu, să nu mă rușinez înaintea lor, ci mă ridică biruitor din moarte, ca să preamăresc Numele Tău și să-mi dai mântuirea Ta. Mă rugam în sinea mea și plângeam; nimeni nu știa de ce, doar se uitau la mine îngrijorați. Mă gândeam la starea sufletească
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
un interes deosebit, altora teamă. Frica, unealta diavolului, cea mai eficientă dintre armele întunericului, lucra și asupra lor: „Cine Mă va mărturisi pe Mine înaintea oamenilor, pe acela îl voi mărturisi și Eu înaintea Tatălui Meu”, „iar cine se va rușina de Mine înaintea oamenilor, de acela Mă voi rușina și Eu înaintea Tatălui Meu”. * Orele de limba franceză nu acopereau norma prevăzută de programa analitică și mi s-au dat ore de istorie și geografie la a șasea și a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mai eficientă dintre armele întunericului, lucra și asupra lor: „Cine Mă va mărturisi pe Mine înaintea oamenilor, pe acela îl voi mărturisi și Eu înaintea Tatălui Meu”, „iar cine se va rușina de Mine înaintea oamenilor, de acela Mă voi rușina și Eu înaintea Tatălui Meu”. * Orele de limba franceză nu acopereau norma prevăzută de programa analitică și mi s-au dat ore de istorie și geografie la a șasea și a șaptea și ore de muzică la a opta. Puteam
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ce-o determina să fie atât de încordată și de îngrijorată? Poate că reținerea de a mă invita la ei era lesne de înțeles, într-adevăr foarte lesne de înțeles. „Ești atât de mare și de celebru!“ Poate că se rușina cu casa și cu soțul ei. Asta nu însemna că nu-l iubește. Dar îl iubea oare? Trebuia să aflu. Era într-adevăr fericită? Trebuia să aflu. Și vechiul, oribilul gând dulceag începu să-mi dea iar târcoale: „Probabil că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
uman. E timidă, e stingherită, probabil că se simte prea nepotrivită și insignifiantă și plicticoasă, când după viața pe care a dus-o ea te întâlnește pe tine, după viața pe care ai dus-o tu. Probabil că se simte rușinată de soțul ei neinteresant, ceea ce-i stârnește un sentiment protector față de el și un resentiment față de tine. Folosește-ți imaginația! Și te-ar plictisi, dragule, te-ar plictisi până la exasperare, și o știe prea bine, biata de ea. E o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
atât de grijulie întotdeauna și am evitat să-i spun minciuni și acum va crede... E îngrozitor, oh, cât sunt de proastă, proastă, ce să mă fac? — Rămâi aici, nu-i nevoie să te duci înapoi. Eram tulburat și puțin rușinat când am văzut cât de îndurerată și de îngrozită era, dar, în același timp, mi-am spus: „Să se suprapună dezastru peste dezastru, criză peste criză, n-are decât să se prefacă totul în praf și pulbere! Mie o să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Da, o să-l ajut, o să-l îndrăgesc pe Titus, îmi voi face din el o ocupație și o preocupare; numai că, în prezent, amândoi evitam să ni se întâlnească privirile. Plutea, asupra noastră, un soi de jenă. El se simțea rușinat de părinții lui, de nefericita lui mamă bătrâncioasă, de tatăl lui obtuz și bădăran. Eu mă simțeam rușinat că nu izbutisem să o rețin pe Hartley, să fusesem forțat să o las să se întoarcă, ba chiar să o duc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în tren, într-un compartiment. Acolo... nu-mi mai amintesc exact, erau deja acolo, sau au venit ulterior... dar erau două doamne care văzându-mă însângerat la mâini și ținut în condițiile ăstea au protestat: Se poate domnule...! S-a rușinat și m-a dezlegat. Am ajuns la Gara de Nord, am schimbat trenul, am ajuns la Brăila, și m-a dus la Securitate. Când ați ajuns acolo? Vă mai amintiți data? Cred că era ultima zi din luna iulie, pentru că din ziua
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
necromanției și aceea a astrologiei s-au pierdut - cine știe câte mistere ne-ar fi descoperit în această privință.” (M. Eminescu, P.L., 25) Circumstanțiala referențială se introduce în frază prin: • conjuncții: să, că, dacă: „N-am mare îndoială că, dacă ne vom rușina să iubim ceea ce datorăm vieții, vom încuraja numărul celor incapabili de dragoste.” (O. Paler, Galilei, 127), „Nu ești curios, Galilei, să știi ce cântă sclavii care ridică în calea ta acest zid?” (O. Paler, Galilei, 81), „Curta crezu că turismul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cuget mai întâi, gândi el, dorit-am de când sunt ceva pentru mine? numai pentru mine?” (M.Eminescu, P.L., 45), „Știi (se îneacă de emoție), mă stăpânesc, adică-i vorbesc cu perdea, numai să-i isplic lucru formal, ca să n-o rușinez.” (I.L. Caragiale, I, 80) 2. Enunțul de bază este expresie a planului obiectiv al comunicării lingvistice iar enunțul secund, expresia planului subiectiv, prin care subiectul vorbitor își exprimă atitudinea, afectivă sau intelectuală, față de obiectul comunicării sau față de interlocutor: „În materie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
frunză argintie, un greier își cântă melodia. Furnicile se bucură de bogățiile din hambarele lor pline de hrană. Pomii își scutură frunzele și pe jos se așterne covor miraculos. Castanii sălbatici se bucură că sunt plini de fructe, dar se rușinează că sunt zburlite fructele rotunde și le aruncă din ei. Frunzele viei prind culori aprinse și se clatină de beție. Nucii au miros amar și toată natura este posomorâtă. Când s-a înserat prea tare, fetița s-a întors la
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
ne molipsim și noi de la apoliticii noștri de serviciu, care cred că e un act de cultură să stai cu coatele pe publicistica lui Eminescu, dar, dacă marele poet ar coborî printre noi, nu s-ar fi sfii să-l rușineze, întrebându-l de ce nu-și vede de treaba lui și își pierde vremea scriind articole pentru ziar. Oricum, îngrijorarea criticului pentru soarta culturii îl onorează și argumentul că ea s-ar afla în criză fiindcă nu ar mai scrie Blandiana
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
sufoc? Această întrebare se poate pune și altfel: „Am cu adevărat stimă față de mine însumi?” Sunt atâtea persoane care nu au stimă de sine, care au redus sau au decăzut atât de mult în dorințele lor încât ajung să se rușineze, așadar nu sunt mulțumite. Nu au adevărată stimă de sine pentru că nu au înțeles bogăția infinită a dorințelor lor. - Cum mă comport când „nu prind pești?” Adică, cum mă comport când mi se întâmplă ceea ce li s-a întâmplat apostolilor
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
periodic surorii lui și o informa, fără sentimentalisme, cum se simte Rodion (mama murise). Sonia l-a vizitat mereu pe Rodia, l-a susținut. Posomorât și zgârcit la vorbă, el se simțea când stânjenit și deranjat de prezența ei, când rușinat că o chinuie cu suferința lui, când revoltat că a fost învins de destin. Regreta în continuare că nu se poate învinui de crimă, era furios pe prostia lui. Ceilalți deținuți au îndrăgit-o pe Sonia pentru firea ei și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pe domnișoara doctor să-mi facă “investigația complexă”, dar vine doctorul Toflăuță, trântește ușa de perete și bagă un pacient nou în salon: “Patul numărul 4!” Și arată spre mine, după care iese. Omul, un gălățean de bun simț, se rușinează: “Puteți să mai stați dacă tot...” Îmi strâng lucrurile în paporniță și mă așez pe un taburet lângă ușă. Patul lui Zubar este tot gol, dar el a dat “dreptu’” cui trebuie. De unde să știu eu, un prăpădit ghemuit de
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
merge. Această infirmitate este urmarea căderii sale în insula Lemnos; Zeus îl azâriise din înaltul Olympului pentru că ținuse partea mamei sale, Hera (Iliada, I, 590 sq.). După o altă versiune, Hera 1-ar fi aruncat în mare în momentul nașterii, rușinată de urâțenia lui (Iliada, 18,394 sq.). Două nereide, Thetis și Eurynome, 1-au dus într-o peșteră adâncă din mijlocul Oceanului. Acolo, vreme de nouă ani, Hefaistos a învățat meseria de fierar și meșteșugar. S-au remarcat analogiile cu
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
credința și încrederea sa în Dumnezeu, Iov declară: "până când o fi să-mi dau duhul nu mă voi lepăda de nevinovăția mea. Țin cu tărie la dreptatea mea și nu o voi lăsa să-mi scape; inima mea nu se rușinează de zilele pe care le-am trăit" (27: 5-6). Totuși Iov strigă și Dumnezeu nu răspunde: "sunt în fața ta și tu nu mă vezi. Te-ai făcut cu mine fără milă." (30: 20-21). Un al patrulea prieten, Elihu, "foarte tânăr
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
care sunt nelipsite din casele finlandezilor. După fiecare saună, finlandezii fac un duș cu apă rece sau, de multe ori, indiferent cât e de frig afară, se rostogolesc prin zăpadă. Pentru că sunt deprinși încă de mici cu baia "nu se rușinează să intre bărbați la un loc cu femei. Nu se aude nici odată o vorbă jignitoare, vreun cuvânt cu înțeles necuviincios"81. Baia este privită ca cel mai bun remediu împotriva bolilor, poporul finlandez fiind descris drept unul extrem de curat
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
lui cu dungi albastre, cu târâiții în picioare, cu o prostire albă pusă în patru în jurul gâtului pentru sudoare, gros și greoi precum era, când se vedea așa prins fără veste de noi, se-nroșea la față și oarecum se rușina. Iracu - de mine! M-ați găsit și dumneavoastră așa ca pe un prost, ne răspundea el începând a râde, că tot prost îs eu de-acasă de la mama din Humulești. Nu puteam să mă îmbrac și eu, vai de mine
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Caragiale, D-l Goe...) (d) "Cum mă iubești tu, fata mea? Ca sarea în bucate, tată! răspunse și ea cu fața senină, zâmbind cu dragoste firească și lăsându-și ochii în jos, de rușine că vorbi și ea. Ea se rușina văzând că tată-său o băgase și pe ea în seamă, ca o mai mică ce era." (Petre Ispirescu, Sarea în bucate) Formulați enunțuri în care să ilustrați diferitele grade de comparație ale adjectivului harnic. Alcătuiți două enunțuri în care
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
discutat foarte mult cu Charles Louis de Beauvau despre politica din Franța. Nu este deloc prost, deși, desigur, din cauza originii sale, nu poate face mare lucru pentru țara sa. Un prinț este un fel de paria. Este foarte dezgustat și rușinat de această situație. Mi-ar plăcea să se însoare și să înceapă să conducă treburile la moșia sa, lângă Nancy, în Lorraine. Mi-ar plăcea să se însoare cu o fată foarte bogată pe care o cunosc. Chestiunea constituției din
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
pentru românii cinefili, ci pentru toți românii, și cei care se duc la cules căpșune, și cei care se duc să lucreze în zidărit și cei amenințați cu expulzarea, fiindcă unii dintre compatrioții lor fură, și pentru cei de acasă rușinați de a se fi născut români. Fiecare dintre aceștia beneficiază fie și fără să sesizeze pe termen scurt, de schimbarea e drept lentă a imaginii României în lume adusă de un festival de succes, un cineast, un roman tradus, un
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
găsite Raportului comisiei Tismăneanu, am avut ieri în Parlamentul României, față în față, aproape egal îndreptățite (cincizeci și patru la suta și patruzeci și șase la sută, conform sondajului dnei Firea) motivul nostru de a dispera și de a ne rușina că suntem români, Vadim Tudor (cu propria noastră atitudine de îngăduință și disponibilitate la dialog, în ce-l privește) și motivul nostru de a spera și de a fi mândri că suntem români: hotărât și clar, abia trădându-și tulburarea
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
important, nominal, direct și vai nouă, cu o inexplicabilă popularitate, la cele mai diverse și contrastante categorii sociale, nemaiîntâlnită în România de la regele Mihai încoace. Nu cred că e cazul să ne oprim vreo secundă asupra dezbaterilor din parlament. Ne rușinează pe toți nivelul neverosimil de jos al discuțiilor purtate de alde: Voiculescu, Gușe, Victor Ponta, un Nicolicea care nici propoziții simple nu putea să construiască, în vreme ce altul, Șerban și-nu-mai-știu-cum, le înlocuia cu proverbe. Ideea că la Cotroceni se va duce
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]