10,776 matches
-
spunea șoferul. Fécu și Șasa la fel. Cu toate cé lui nu-i plécea sé i se spuné boule și se rușina foarte tare. Dar se obișnuise. De ce sé i se facé lui rușine, dacé niménui nu i se fécea rușine cînd le spunea șoferul boule? Sau poate li se fécea, dar nu spuneau? Fugeau repede În spate și rîdeau și se așezau pe banchete și nimeni n-ar fi putut sé-și dea seama. Praful se ridicé foarte curînd, cînd autobuzul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
arunce. Dar ceea ce seména atît de tare cu zépada se Împréștia și Șasa n-o putea culege. Șasa vroia sé curețe apă de rapén, ca și cum Nadejda Petrovna ar fi fost de fațé, iar lui i s-ar fi fécut foarte rușine. Cu toate cé el știa cé Nadejda Petrovna nu are cum sé viné sé se uite În lighean. Îl Împinse cu piciorul sub masé și merse În vîrful degetelor pîné la pat. Era curat și-i miroseau mîinile a sépun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
destule fete acolo care ar fi putut sé i-o lege. Parcé nici nu s-a fécut pionier din cauza lui Andrei ésta! Și chiar Îi era ciudé pe Andrei. Ar fi vrut sé-i spuné lui Vera Ivanovna, dar Îi era rușine. - La lupté pentru Cauză Partidului Comunist al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, pionieri, fiți gata! Haideți, copii, ce trebuie sé ziceți? - Întotdeauna gata! - Asa, duceți frumușel mîinile la tîmplé și Încé o daté: „Pentru Cauză Partidului Comunist al Uniunii Republicilor Sovietice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
nu a mai auzit nimic. Capul lui s-a umplut de broaște téiate și rîsetele acelea, care seménau cu niste palme și tréséturi de pér. Își Închipui cé este foarte roșu și din cauza asta i se fécea și mai tare rușine. Ar fi vrut mai degrabé sé fie o broascé téiaté Într-un borcan pentru cé de ele chiar dacé rîde cineva, lor nu mai poate sé le fie rușine. Și nu roșesc. 34 Abia aștepté sé se termine totul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
foarte roșu și din cauza asta i se fécea și mai tare rușine. Ar fi vrut mai degrabé sé fie o broascé téiaté Într-un borcan pentru cé de ele chiar dacé rîde cineva, lor nu mai poate sé le fie rușine. Și nu roșesc. 34 Abia aștepté sé se termine totul și sé iasé odaté afaré. Sé nu se mai audé nici o poezie și nici o voce. Sé nu se vadé sorturi și ciorapi albi, sé stea undeva deoparte. Nici n-auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
și-a Întors capul și s-a uitat la Șasa. Sonia mergea atît de Încet, Încît Șasa nici nu-și dédu seama dacé ea se oprise sau poate mergea Încet mai departe. Lui Șasa i se fécuse deodaté fricé și rușine și-i péru réu cé o strigase. - Ce vrei? - Vreau sé-mi legi tu cravată. - De ce? Nu știi sé ți-o legi singur? - Nu. Da’ vreau sé mi-o legi tu. MÎna lui Șasa atîrnă În jos pe lîngé pantalon și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cravată și-ar fi bégat-o Înapoi În buzunar. MÎna nici nu avea putere sé se miste și-atunci cînd Șasa Își dédu seama cé e chiar mîna stîngé și i se vede degetul bandajat, de care Îi era atît de rușine, mină rémase În continuare nemișcaté, lésînd sé atîrne pîné aproape de pémînt o jumétate de cravaté. - Hai, dé Încoace, viné sé-ți arét cum se leagé. Șasa Îi simți mîinile cum Îi ridicé gulerul la cémașé și cum Îi trec cravată pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
n-a mai vézut la nimeni un nod atît de frumos! Dupé ce l-a fécut, ea l-a mai apésat o daté cu degetul. Șasa ar mai fi stat sé se uite la ea cum pleacé, dar Îi era rușine. Ce-ar fi zis ea dacé l-ar fi vézut? Și mai treceau și alți copii pe acolo. Își lué ghiozdanul și dédu colțul școlii. Vroia sé umble pe undeva. Sé-l baté soarele și sé-l sufle vîntul. Colțurile cravatei Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Dar asta, dragii mei, nu poate sé-l elibereze pe Alexandr Timofeevici de pedeapsă ce i se cuvine. Dar cea mai mare pedeapsé Încé va urma. Cinstea pierduté, privirile neîncrezétoare ale sétenilor, faptul cé cei mai buni prieteni Îl vor ocoli, rușinea, la urma urmei, pe care Alexandr Timofeevici, dacé În sîngele lui mai curge Încé amintirea despre Marele Lenin și despre cele douézeci de milioane de morti care s-au jertfit pentru că noi, dragi tovaréși, sé tréim azi În pace, aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
și nédejdea, ar trebui sé i se facé acum chinuitor de dureros pentru acele sévîrșite. Eu, dragii mei, consider cé nu mai am nimic de spus și, ca secretar al organizației de partid, trebuie sé vé spun cé Îmi este rușine. Foarte rușine. În timp ce Ivan Kirilovici rostea aceste cuvinte, În colțul de lîngé sobé din clubul sétesc scaunul scîrții și Nicolai Arsenievici Înțepeni Într-o poziție incomodé. Pe tot parcursul discuției, Nicolai Arsenievici se simți oarecum atins de cuvintele ba alunecoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
ar trebui sé i se facé acum chinuitor de dureros pentru acele sévîrșite. Eu, dragii mei, consider cé nu mai am nimic de spus și, ca secretar al organizației de partid, trebuie sé vé spun cé Îmi este rușine. Foarte rușine. În timp ce Ivan Kirilovici rostea aceste cuvinte, În colțul de lîngé sobé din clubul sétesc scaunul scîrții și Nicolai Arsenievici Înțepeni Într-o poziție incomodé. Pe tot parcursul discuției, Nicolai Arsenievici se simți oarecum atins de cuvintele ba alunecoase, ba aspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
În vacanțé, ca sé spuné la școalé. Pentru cé trebuie sé spuné ce face În vacanțé, asa ca și În clasa a-ntîia și a doua. Dar atunci a spus cé sté acasé și Îi ajuté pe périnți. Și Îi era rușine. Cei mai mulți se duceau În tabéré, iar cei care-nvéțau bine, În excursii. Dar el avea tabéré la el În sat și totuna, umblă pe-acolo și se uită cum joacé fotbal. Ceilalți spuneau cé se duc la țaré, la bunica, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
și totuna, umblă pe-acolo și se uită cum joacé fotbal. Ceilalți spuneau cé se duc la țaré, la bunica, dar el nu putea sé se mai ducé Încé o daté la țaré, dacé tréia la țaré. Și Îi era rușine. Poate dacé ar fi tréit În oraș și s-ar fi dus la țaré, nu i-ar fi fost deloc rușine așa cum nu-i era nici lui Catereva, care a zis cé ultima luné se duce la țaré, la bunica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
el nu putea sé se mai ducé Încé o daté la țaré, dacé tréia la țaré. Și Îi era rușine. Poate dacé ar fi tréit În oraș și s-ar fi dus la țaré, nu i-ar fi fost deloc rușine așa cum nu-i era nici lui Catereva, care a zis cé ultima luné se duce la țaré, la bunica. Ce vacanțé-i asta sé te duci la țaré? Înseamné cé el tot timpu-i În vacanțé? Dar nu era el În vacanțé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
de translator s-o înțelegem? Nu. Aceeași istorie? Care istorie? Istoricii "legendează", exersează cele "șapte feluri de ambiguitate", ficționalizează istoria mai ceva ca ficționarii*, să obțină premiul cel mare: manualul de istorie... alternativă. Alternativa Mitu. Mit? Ăsta-i cuvînt de rușine. Noi avem nevoie de Mitu, nu de "mituri" istorice ca "mitul" latinității, al continuității, al unității, al rezistenței... Repere de valorizare? Vîrful inegalabil (pînă la proba contrarie) al literaturii române, Miorița, e obiect de batjocură. Rîde cineva de Abel păstorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
brunet interlocutor. Ideea primară, a început Turcitu cu gîndul la ideea primă, e că hipertrofia eului etnic duce la intoleranță. Ce-i aia să fii mîndru de ce ești, adică român? E ridicol!" O fi! Dar numai celor slabi le e rușine de originea lor. Că bine mai începe, mi-am spus. Așa a și continuat. Barenboim nu a provocat furtună în Israel, încercînd să cînte un fragment din Tristan și Isolda? Cum așa? Să se cînte, pe pămînt ebraic, Wagner-fascistul? Nepermis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ciripea franțuzește pe străzile Bucureștiului; îi întreba pe trecători cum să ajungă acasă și-o înțelegea cine putea. "Ba știi de ce te gîndești la tant' Eugenie, se aude imposibila voce de-a doua. Bătrînețea e-o boală. Mai rău, o rușine, o boală rușinoasă. Te simți stînjenită de vîrsta ta, de felul cum arăți. Ai vrea să ai pielea feței întinsă ca a lui Șichy și cugetul ei luminos. Nu suporți razele Roentgen din ochii lui Rusalin, mă rog, din ochiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Dorul e dureros de dulce atunci cînd n-are nimic erotic în el. Dacă ai citi cartea pe care tocmai o scriu, ai înțelege că împlinirea fizică e zero pentru mine. Mi-a telegrafiat că se-ntoarce. Mi-a fost rușine să mă găsească spălînd pe jos, într-o librărie de cartier. Mi-a fost rușine de ochii lui ca de-un reflector prea puternic. N-aveam chef să ne uităm unul la altul, oximoronic: bucuroși și triști. Mai stai, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
citi cartea pe care tocmai o scriu, ai înțelege că împlinirea fizică e zero pentru mine. Mi-a telegrafiat că se-ntoarce. Mi-a fost rușine să mă găsească spălînd pe jos, într-o librărie de cartier. Mi-a fost rușine de ochii lui ca de-un reflector prea puternic. N-aveam chef să ne uităm unul la altul, oximoronic: bucuroși și triști. Mai stai, i-am răspuns. Te anunț eu cînd o să... Ani în șir mă tot chemase la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Carp. Mai scriau după șablon: 1. Conținutul de idei al operei; 2. Măiestria artistică. "Le lua cineva în serios?" s-a interesat Șichy, atunci cînd înregistram cartea-dialog. "Șabloanele? Dacă nu le luai în serios, îți pierdeai pîinea. Era fapt de rușine mare, Șichy, să-ți pierzi pîinea". Mistrie, Carp, Andru au practicat frazele goale. Mistrie rima cu tărie. De tărie (și cu grade, și fără!) a avut mereu nevoie. Calchia perfect limbajul violent al lui Mișa Novicov: Înlocuiește, tovarășe poet, condeiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
și se umflă-n pene de găselnița cu Partidul/Ceaușescu/ România. Nici nu știu dacă-i a lui, dar a dat-o drept a lui. S-a scandat pe scena Naționalului. Se înroșiseră și lebedele de metal de pe acoperiș, de rușine". Supraadevărat: prostise Vestul, pelticul. El, Vestul, l-a umflat cu pompa pe "conducător". Îl vizitaseră la București, în '67, Nixon și în '68, de Gaulle. "Șaișoptul" cu scena balconului (regal) i-a adus într-un an, în partid, o sută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
fusese altceva: "Nu creșteam. Mă oprisem din crescut pe la 5-6 ani, din nu știu ce deficiență. Mă arătau studenților de la medicină, ca material didactic: dezbrăcată cu de-a sila și analizată pe-un podium de amfitreatru. Dacă n-am murit atunci de rușine, nici n-o să mai mor. La opt ani, bunicul s-a gîndit că la casa de copii or să mă îngrijească mai bine. Mama n-a reapărut deloc". Supraveghetorii erau răi, nervoși, dar hainele erau schimbate o dată pe lună. Avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
tine n-am nevoie de văz. N-am nevoie să te văd. Te știu. Îți știu coapsa, cotul, palma, călcîiul. Pielea ți-o știu centimetru cu centimetru. Zbîrcitură cu zbîrcitură, încheietură dureroasă cu încheietură dureroasă... Asta era? Nu-i o rușine să îmbătrînești, cum li se pare scriitorilor tineri. Habar n-au ce înseamnă dulcea mîhnire a bătrîneții. Hei, e un cîine de față, ce Dumnezeu! Cît mai e pîn' la cină? Dați mîncare la cățel, intonează Tano, pe o arie din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
protecție; boala devine o ipostază refulată a iubirii sau, mai precis, o metamorfoză a ei. Fie că e interzisă sau respinsă moralicește de propriul nostru eu, iubirea revine sub o înfățișare "schimbată și de nerecunoscut". Tăinuită din ce în ce mai mult, sub semnul rușinii, iubirea e împinsă în subconștient, de-acolo lovește cu furie, metamorfozându-se lent răul ascuns în boala cronică, "incurabilă", așa cum e adeseori calificată. Krokowski opune iubirii castitatea, rușinea, puritatea, teama, decența, dezgustul. Ele nu pot ucide iubirea, dar o și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
sub o înfățișare "schimbată și de nerecunoscut". Tăinuită din ce în ce mai mult, sub semnul rușinii, iubirea e împinsă în subconștient, de-acolo lovește cu furie, metamorfozându-se lent răul ascuns în boala cronică, "incurabilă", așa cum e adeseori calificată. Krokowski opune iubirii castitatea, rușinea, puritatea, teama, decența, dezgustul. Ele nu pot ucide iubirea, dar o și pot converti în simptomele bolii. Nu întâmplător este aleasă metaforic tuberculoza, boala pieptului, ce te devorează pe dinăuntru, căci pieptul adăpostește deopotrivă și inima, centrul și organul iubirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]