1,613 matches
-
publice, dar (unul din paradoxurile obișnuite În timpul domniei țarilor) avea libertatea să lucreze la incisiva publicație liberală Rech, căreia Îi dedica aproape nouă ceasuri pe zi. În 1913, a fost amendat de Guvern cu simbolica sumă de o sută de ruble (cam tot atâția dolari de acum) pentru reportajul realizat la Kiev, unde după un proces furtunos, Beilis a fost găsit nevinovat de uciderea unui băiețel creștin, În scopuri „rituale“: justiția și opinia publică Încă aveau uneori un cuvânt de spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
proceda Tamara; eu procedam În felul următor: Îl convingeam pe unul din cei doi șoferi să mă lase la un colț al drumului spre școală (amândoi erau băieți cumsecade și refuzau efectiv să-mi primească banii - monede comode de cinci ruble scoase din bancă În ispititori cârnați alcătuiți din zece sau douăzeci de monede sclipitoare, de care-mi pot Îngădui să-mi amintesc cu o plăcere estetică acum, când mândria mea rănită de emigrant aparține de asemenea trecutului). N-am avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
că și ei erau feciorii lui, începuseră să ceară parte din acei bani. Încercă bătrânul tată să-i liniștească, aducându-le dovezi că, de fapt, el nu adusese niciun aport bănesc la construcția casei. Primea o pensie mizerabilă de cinci ruble, pe care o obținuse datorită norei, care îi dăduse numărul de zile muncitoatre, de care mai avea nevoie, din zilele ei de muncă, pentru a putea îndeplini cerințele de a căpăta drept de pensie. Nu știu pe cât îi putu convinge
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
să zornăie prin Încăpere, am eliberat două Întrebări care fac parte de secole din arsenalul interogativ al detectivilor și al filozofilor: — Cine și de ce? — Nu știu. Pentru răspunsurile la-ntrebările astea sunt dispusă să plătesc o sută de mii de ruble, plus cheltuielile suplimentare. La auzul sumei, buzunarele mele goale au tresărit ca două urechi de elefant care-și apără posesorul de insecte. Cum tehnica Întrebărilor părea să aibă succes, am continuat: — Mai exact, cum a-ncercat? — În câteva dintre nopțile
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Întreabă el. Asta, spune barmanul, e sticla care nu se termină niciodată. Cum așa? Întreabă Ivan. Uite, zice barmanul, ținând deasupra chiuvetei sticla răsturnată, din care vodca gâlgâie fără oprire. Incredibil! Și cât costă? se interesează Ivan. Cinci mii de ruble, răspunde barmanul. Ca urmare, Ivan pleacă În Siberia să taie copaci, muncește ca un sclav, nu mănâncă, nu fumează și strânge fiecare bănuț. După o jumătate de an, intră În barul cu pricina, pune un teanc de ruble pe tejghea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
mii de ruble, răspunde barmanul. Ca urmare, Ivan pleacă În Siberia să taie copaci, muncește ca un sclav, nu mănâncă, nu fumează și strânge fiecare bănuț. După o jumătate de an, intră În barul cu pricina, pune un teanc de ruble pe tejghea și-l Întreabă pe barman: Mai ai sticla aia care nu se termină niciodată? Da, zice barmanul. Bine, dă-mi și mie două. Vasea a râs cu poftă, imaginându-și, probabil, profitul unei asemenea dotări. Eu am dat
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
se făcea din în ce mai pace. Războiul i se trăsese în genunchiul stâng, unde nu-l mai simțea decât în zilele ploioase. Devenise depresiv și înfumurat - așa-l găsi marea Babă de Plastic, faimoasa Zână Mitralieră. În schimbul a două ruble, ea îi dezvălui voievodului unde se aflau pitite armele tatălui său: paloșul Kutuzov cu tăișuri în diagonală și un dolohov T-415. De asemenea, în grajdurile fostului I.A.S., tânjea răpciugosul Pierre, vestitul armăsar de tracțiune cu 5 viteze, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
toți bărbații capabili să o satisfa că... Și dacă Mihai Lomonosov, savantul, cel cu .. Universitateaʺ Lomonosov i-a consacrat ode lingușitoare - contra plată - contemporanei sale Elisabeta P etro vna de la care a căpătat din 1784 o leafă de 2000 de ruble, când alții munceau pe nimic, ode i a dedicat și... „exaltatei Ecater ina a II-a.ʺ Marele ei lingușitor însă a fost Voltaire, iluministul, promotorul idealului de libertate în Franța, atei stul... Ion Iachim probează că în 1768 când
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Și Isus i-a zis: "Așadar, fiii sunt scutiți. 27. Dar, ca să nu-i facem să păcătuiască, du-te la mare, aruncă undița, și trage afară peștele care va veni întîi; deschide-i gura, și vei găsi în ea o rublă pe care ia-o și dă-le-o lor, pentru Mine și pentru tine." $18 1. În clipa aceea, ucenicii s-au apropiat de Isus, și L-au întrebat: Cine este mai mare în Împărăția cerurilor?" 2. Isus a chemat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
polițai la ușă, în miez de noapte, iar noi salvându-ne, ieșind pe fereastra din spatele casei și alergând peste câmpuri, în satele din preajma Râmnicului Sărat”. Cu anevoie aveau să găsească o casă primitoare, la ceasuri de noapte târzie, în satul Rubla, la o familie sărmană, compusă din cinci suflete, care i-a găzduit vreo două săptămâni, dar care, ulterior, avea să se piardă până la unul, răpusă fiind de tuberculoză. Mai descurcăreț din fire, tatăl istoricului, Ion Boicu (nicidecum Boico, nume rusificat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din 16 septembrie 1770, s-a ajuns la concluzia că anexarea Principatelor fiind cu neputință, să se urmărească soluționarea chestiunii în două planuri: unul minimal (Principatele să rămână sub ocupație rusă, până ce Poarta va plăti cele 25 de milioane de ruble cheltuite de Petersburg pentru război) și altul maximal (independența Principatelor). Aceste proiecte i-au fost transmise în scris de țarină lui Friedrich al II-lea, la 20 decembrie 1770. O lună mai târziu, ea reînnoia propunerea: sunt gata să renunț
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
repunea pe rol cererile la care se renunțase (inclusiv la Focșani), și anume: independența Principatelor și chiar alipirea lor la Rusia. Dacă Poarta - afirma Obreskov - accepta independența Principatelor, Rusia renunța la pretențiile de despăgubire de război (30 de milioane de ruble); deasemenea, renunțarea rămânea valabilă și în cazul acordului Porții la o stăpânire rusească a Principatelor timp de 30 de ani; dacă însă Poarta ținea să le ia înapoi, să plătească cele 30 de milioane. Deoarece Porții îi repugna fie și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai făcut o precizare, și anume că esența problemei nu stă numai în „pacificarea Greciei”, ci și în aceea că moșierii ruși nu pot să treacă liber prin porturile Mării Negre producția lor marfă și că deja pierduseră trei milioane de ruble. Acest din urmă considerent avea o foarte mare greutate în calculele diplomației țariste. Într-adevăr, ca urmare a confiscărilor, restricțiilor de tot felul, a taxelor otomane, exporturile rusești de cereale prin porturile Mării Negre au suferit o evidentă regresiune. Așadar, estimarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
10 februarie 1828, a păcii de la Turkmanceai. Prin acea pace, Iranul renunța la pretențiile sale asupra Gruziei și nordului Afganistanului, ceda Rusiei Armenia de est (hanatele Erevan și Nahicevinsk), plătea Rusiei despăgubiri de război în valoare de 20 de milioane ruble de argint, oferea Rusiei dreptul la liberă navigație pe Marea Caspică și drept exclusiv pentru ea de a avea acolo flotă de război. Un tratat comercial garanta Rusiei drept de comerț pe întreg teritoriul Iranului. Prin pacea de la Turckmanceai - scria
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
militară sau diplomatică, proasta situație economică și socială a Rusiei, ca urmare a căderii prețurilor la cereale și a închiderii comerțului pe Marea Neagră, motive pentru care, la cererea ministrului de Război, Cernîșev, de a i se da 71.849.878 ruble, ministrul de Finanțe, Kankrin, răspundea că nu-i putea oferi decât 29.865.000 ruble (în cele din urmă s-au dat 2/3 din suma necesară); apoi, fabricile de armament lucrau sub capacitate, cu o productivitate mică, iar situația
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la cereale și a închiderii comerțului pe Marea Neagră, motive pentru care, la cererea ministrului de Război, Cernîșev, de a i se da 71.849.878 ruble, ministrul de Finanțe, Kankrin, răspundea că nu-i putea oferi decât 29.865.000 ruble (în cele din urmă s-au dat 2/3 din suma necesară); apoi, fabricile de armament lucrau sub capacitate, cu o productivitate mică, iar situația politică internă după reacția postdecembriată nu inspira siguranță. În acele condiții s-a pus problema
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
asiatică, în Marea Asie, în regiunea Akmolinsk. Acolo am descoperit că erau creștini ca și noi, ca și românii trimiși din Basarabia. Din oraș ne-au trimis la cazaci, în sate, unde nu făceam nimic, pentru că primeam de la stat cincisprezece ruble pe lună și acești bani îi dădeam cazacilor pentru hrană și spălarea rufelor". Pentru acest țăran, care și-a părăsit satul timp de patru ani, totul este în regulă, războiul este un zbucium și o frămîntare. "Sărmanii de noi, sărmani
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nemulțumirea. Recolta din 1951 este catastrofală. Cooperativele de achiziție și de vînzare subvenționate de guvern nu aprovizionează piața. Țăranii se sustrag sau fură și își vînd produsele pe piața neagră. Reforma monetară din 1952 instituie paritatea monedei naționale, leul, față de rublă; cota de schimb a leului vechi și nou variază fiind favorabilă întreprinderilor, dar ruinînd pe particulari. Inflația galopează. Or, ministrul Finanțelor este Vasile Luca... După o întîlnire la Moscova, în 1951, relatată de Brucan, Stalin 1-a avertizat pe Dej
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Primul Ministru Stoica conduce o delegație economică la Moscova. Pe 3 decembrie, o declarație sovieto-română definește principiul de cooperare cu egalitate în drepturi și neamestec în afacerile interne ale fiecărei țări. Sovieticii deschid un credit de 270 de milioane de ruble destinat industriei chimice și promit livrarea de fier și cărbune... Bucureștiul își ajustează întrucîtva politica economică în decembrie: Plenara Comitetului Central reduce investițiile ale celui de-al doilea plan industrial și revede, în favoarea consumului, echilibrul bugetar. În 1957, Gheorghiu-Dej, liniștit
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
milioane, de la 445 milioane de dolari în 1985. De fapt, importurile venite din URSS în devize neconvertibile au crescut cu 55%, exporturile au cunoscut o creștere de 21%: în schimburile cu URSS, România suportă un deficit de 235 milioane de ruble. În 1986, schimburile bilaterale româno-sovietice sînt superioare celor ale URSS cu alți parteneri CAER. Moscova și-a mărit exporturile de petrol către România, dezvoltînd pentru anii 1986-1990 o participare românească sub formă de muncă în domeniul extracției petrolului, fierului și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
autentic al iluziei ficționale a existenței, prin înșiruirea de evenimente ce conectează personaje și întâmplări aparent incpmpatibile. Mitea și Mahin, doi elevi de liceu prinși în jocul periculos al întâmplării, cad de acord să falsifice o bancnotă de 2,5 ruble, transformând-o (destul de grosolan și vizibil) într-o bancnotă de 12,50 ruble. Banii sunt pasați unei negustorese mioape și, fără să intuiască măcar, cei doi adolescenți declanșează o stranie înlănțuire de fapte ce va afecta, în cercuri concentrice, oameni
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
și întâmplări aparent incpmpatibile. Mitea și Mahin, doi elevi de liceu prinși în jocul periculos al întâmplării, cad de acord să falsifice o bancnotă de 2,5 ruble, transformând-o (destul de grosolan și vizibil) într-o bancnotă de 12,50 ruble. Banii sunt pasați unei negustorese mioape și, fără să intuiască măcar, cei doi adolescenți declanșează o stranie înlănțuire de fapte ce va afecta, în cercuri concentrice, oameni din cele mai diverse sfere sociale, atingând, tangențial, și existența țarului însuși.. Autorul
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
care au rezultat de la prețul mai mare al petrolului a intensificat activitatea economică 239, permițându-i guvernului lui Putin să redreseze economia și să își plătească datoria externă. În 1998 „statutul de perdant economic a fost atribuit Rusiei prin devalorizarea rublei și intrarea în incapacitate de plată a datoriilor."0 Cei mai mari consumatori de resurse naturale sunt: S.U.A., China și Uniunea Europeană. Încă de la începutul secolului XXI, consumul mondial de țiței brut tinde spre 85 de milioane de barili pe zi
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
În fundul paharului, / Scrisă-i floarea raiului / Și-n gura paharului, / Scrisă-i luna / Și lumina / Și soarele cu căldura. / Dac-aveți v-o fată mare, / Ca s-aprind-o lumânare, / Că noi stămu de-a mirare. Așternutu-i de parale, / Căpătâiu-i de rublele, / Noi venim de la domnie, / De la dalbă-mpărăție / Și v-aduce-acest om bun, / Și v-aduce el o veste / Și v-aduce o dreptate, / Să ia țara jumătate, / Să facă dalbă cetate, / Dar cetatea un` s-o facă? / Ia s-o facă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
toarta paharului, / Scrisă-i floarea raiului / Și-n gura paharului, / Scrisă-i luna / Și lumina / Și soarele cu căldura. / Dac-aveți v-o fată mare, / Ca s-aprind-o lumânare, / Că noi stămu de-a mirare. Așternutu-i de parale, / Căpătâiu-i de rublele, / Noi venim de la domnie, / De la domni, de la domnie, / De la altă-mpărăție / Și v-aduce-acest om bun, / Și v-aduce el o veste / Și v-aduce o dreptate, / Să ia țara jumătate / Și fără dalbă cetate; / Dar cetatea un` s-o facă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]