10,767 matches
-
în detenție doi reporteri ruși în estul Ucrainei. Cei doi reporteri reținuți în estul Ucrainei, Oleg Sidiakin și Marat Sadcenko, de la site-ul internet Life News, au fost arestați de soldații ucraineni în apropiere de orașul Kramatorsk. Potrivit site-ului rusesc, ei ar fi fost reținuți de membri ai Gărzii naționale ucrainene, care îi supun violențelor. Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat al SUA, Jennifer Psaki, spune că "serviciile de securitate ucrainene dețin un număr de indivizi care au prezentat
Reporteri arestați în Ucraina. Ce aveau asupra lor by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/29905_a_31230]
-
era și ea acolo; tot orașul știa ce se întîmplă la Facultate și că ținusem o cuvîntare. Consecințele erau previzibile. Nemulțumirea din rîndul studenților a crescut mult în 1956, chiar dacă motivele erau destul de normale. Eram revoltați că trebuia să învățăm rusește fără să avem posibilitatea de a învăța și alte limbi străine. Mulți erau împotriva marxismului, materie obligatorie, la care timp de patru semestre trebuia să dai examen. Mai trebuia să urmezi un curs de A.L.A., adică apărare contra atacurilor
Ioan Holender: Ultimii ani în România by Magdalena Mărculescu () [Corola-journal/Imaginative/14725_a_16050]
-
păstrat în arhivele familiei Tarangul în așa fel încît să fie ferit de priviri și să nu fie accesibil oricui. Cu gîndul, probabil, de a nu da în vileag o dovadă scrisă care pomenește de originea tătară a familiei. Originalul rusesc se găsește, poate, uitat undeva între documentele vreunei Școli sau biserici din Bucovina. Mă chiamă Ioan Arsenoiu, fiul lui Vasilie Arsenoiu din Balta și al Mariei Gavriliță din Boian. în acte sunt trecut cu numele Ivan Vasilievici Arsinov. M-am
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
Cantemir; unul căutând să-l ponegrească pe celălalt la sultan. De aceea Brăncovanul nu trebuia să afle despre întălnirea de la Luțc cu trimișii Moldovei. Luca și Pricopie era numele lor. Ei au venit cu textul gata întocmit de Cantemir în rusește. Simeon Vladislavovici avea dezlegare să accepte condițiile lui Cantemir dacă nu se deosebeau de cele stabilite între Cantemir și ambasadorul Rusiei la Constantinopole Petru Andreievici Tolstoi. Cum n'au fost deosebiri, s'a discutat puțin și eu am avut treabă
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
țarului cu Toma Canacuzino, fugit de la Brăncovanul. Ca urmare la convorbirea dintre ei, Toma căpătă misiunea de a cuceri cetatea turcească Brăila în fruntea cavaleriei de curte a Valahiei ce o adusese cu dânsul. Misiunea trebuia îndeplinită imediat împreună cu unități rusești de sub comanda generalului Roenne. Ordinul scris de mâna țarului l-am dus feldmareșalului Șeremetiev. Câteva zile mai târziu iscoadele moldovenești au adus știrea că Turcii trec Dunărea pe un pod de la Oblucița la cetățuia Cartal. A fost convocat numaidecât un
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
trece dincoace de râu. Avantgarda din care făceam parte număra cam cinci mii de cavaleriști. Generalul nostru a apreciat că armata turcească trecea de douăzecii mii și a ordonat retragerea la adăpostul întunericului spre a ne uni cu grosul armatei rusești, a cărei ariergardă, cu o zi mai devreme, nu trecuse încă de Râșești. în timp ce ne retrăgeam, s'a făcut ziuă, Duminică 7 Iulie 1711 și, cum Turcii ne ajunseră din urmă, am fost atacați de avantgarda lor comandată de pașa
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
adânc în centrul călăreților dușmani care dădură dosul. Pe flancuri însă, Turcii rezistau și ne-am pomenit deodată cu ei în spatele nostru. Aproape două mii furăm încercuiți. Restul de trei mii reușiră să facă legătura cu cavaleria Moldovei și cu armata rusească care numărau împreună peste douăzeci mii de ostași. Situația noastră, a celor încercuiți, era desperată. Atunci porni în ajutorul nostru cavaleria mazililor și răzeșilor moldoveni. Atacul ei a străpuns frontal încercuirea și când dădură de noi s'au desfăcut în
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
de luptă, luând cu noi numai răniții ce puteau fi transportați pe caii rămași fără stăpân. Noi cei dispresurați și ce mai rămăsese din cavaleria Moldovei, cu oamenii lui Dimitrie strânși în jurul meu, ne-am unit cu vârful marei armate rusești care înainta, în timp ce avantgarda turcească, cu pașa Vali rănit, s'a retras făcând loc grosului armatei comandată de marele vizir Mehmet Baltagi. S-a ciocnit atunci grosul celor două armate desfășurate pe un front larg și o mare bătălie începu
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
făcând tot felul de gesturi murdare la adresa noastră. Soarele ardea cumplit. Oficerii răniți furăm transportați mai aproape de apă în incinta fortificației, sub niște umbrare din crengi. Și acolo, pe malul opus, se strânseseră Suedeji și Poloni care ne strigau pe rusește salutări învingătorului de la Poltava din partea regelui Suediei, sau că a sosit timpul ca să ia sfărșit ocuparea Poloniei de către Muscali. țarul stătea tot timpul în cort. Era deprimat și analiza cu generalii erorile făcute. Cea mai mare, recunoscută acum de toți
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
al nostru când se va naște, să poarte numele de familie Tarangul pentru a continua linia acestui neam întreruptă la Stănilești prin sacrificiul lui Dimitrie. început în vara 1712 și terminat de Anul Nou 1713 la Berești. Această traducere din rusește a făcut-o în anul 1931 Mihaiu Tarangul, institutor pensionar domiciliat în Vașcăuți. (M.T.)
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
secolului al XIX-lea; mai mult, pentru a putea cuprinde mai tot ce trebuie inclus într-o asemenea ediție - prima ediție academică a unui autor român, dacă nu mă înșel - a și fost plătit cineva care să meargă în bibliotecile rusești, să vadă și să copieze acolo ceea ce lipsea din arhivele noastre. De un secol și aproape jumătate însă lucrurile au progresat mult, noua ediție academică inaugurată în anul 1973 de V. Cândea a dat la lumină câteva volume de texte
Destinul ciudat al operei lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/15423_a_16748]
-
dii carne fremătând a unor depărtări purpurii în curând va fi miezul nopții și tătucul Stalin vine din nou să ne-ntrebe de sănătate kak „svetli potok” kak „lady Macbeth mțenskogo okruga” kak Șostakovici în fine această „avalanșă de tonuri” rusești vom fi nemaipomenit de aproape te vei îngriji de îngerii mustăcioși parcă văd șoapta-ți amară mi se așază pe pâine: odată și-odată va trebui să pun în ramă și experiența aceasta - nu iubito noi suntem de mult soți
Poeme de Slavomir Gvozdenovici by Lucian Alexiu () [Corola-journal/Imaginative/2694_a_4019]
-
și abia ne găseam, parc-am fi fost drogați. Lațul se strînsese în jurul ultimelor cuiburi de rezistență. Știam, cu toate astea, că ar fi fost extrem de simplu să evadez peste mărăciniș, prin fostele canale industriale sau chiar la bordul avionului rusesc. În verile piroclastice, învățasem să pilotez. Trăgeau viespi la cadranele tabloului de comandă. Capsula cobora pe solul translucid. Planeta era gustoasă ca dropsul. Planeta maimuțelor Aș fi vrut să fiu om pe planeta maimuțelor să mă-ntorc în găoacea oului
Poezii by Ștefan Manasia () [Corola-journal/Imaginative/3371_a_4696]
-
al epocii actuale. Au apărut însă niște cadre cu Brejnev și mi-am dat seama că este vorba de o înregistrare. Interesîndu-mă la recepționeră (care, altminteri, vorbea românește) ce se întâmplă la televizor, mi-a răspuns că există un post rusesc numit ,Nostalgia", care emite astfel de înregistrări ale unor evenimente din vremea vechii URSS, filme de război în care e proslăvit spiritul de sacrificiu al Armatei Roșii, muzică veche rusească (dar și Beatles ori Rolling Stones). Firește, am întrebat dacă
Tranziția dincolo de Prut by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11088_a_12413]
-
întâmplă la televizor, mi-a răspuns că există un post rusesc numit ,Nostalgia", care emite astfel de înregistrări ale unor evenimente din vremea vechii URSS, filme de război în care e proslăvit spiritul de sacrificiu al Armatei Roșii, muzică veche rusească (dar și Beatles ori Rolling Stones). Firește, am întrebat dacă au fost și emisiuni despre Andrei Saharov, Alexandr Soljenițîn sau milioanele de victime ale Gulagului. Nu m-a mirat să aflu că ,nostalgia" ingenioșilor propagandiști din spatele postului nu bătea atât
Tranziția dincolo de Prut by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11088_a_12413]
-
pe deplin lămurite. În general, oamenii aceștia din Est asupra cărora se concentrează romancierul și care bat la porțile Occidentului prosper vin spre Hotel Europa cu habitudini ciudate și fragmente dintr-un trecut apăsător ce continuă să-i bântuie. Mafia rusească și temutul KGB, brava Securitate națională, cu membrii ei de rețea ba dezactivată, ba recompusă, turcii, bulgarii și albanezii care s-au infiltrat pe piața prostituției din Vest și-i asigură necontenit ,marfă" proaspătă, meseriașii drogurilor (producători, dealeri, consumatori) și
Oameni din Est by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11137_a_12462]
-
s-a decis înlocuirea celor comuniste cu manualul din 1942 al lui P.P. Panaitescu, fotocopiat integral, al cărui discurs se oprește odată cu moartea regelui Ferdinand, cu excepția a doua paragrafe de final: "În iunie 1941, când a izbucnit războiul împotriva bolșevismului rusesc, pentru apărarea civilizației europene, armata română s-a aflat în primele rânduri, ca în vremea și a lui Mihai Viteazul. Aceasta ne dă dreptul să privim viitorul cu nădejde și încredere. Azi domnește în România regele Mihai I, nepotul regelui
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Ponta sau despre o posibilă implicare a acestuia în politică. George Maior a apărut de mai multe ori în spațiul public că autoritate în domeniul securității, pe fondul unei relevante mai mari a temelor de politică externă, în contextul agresiunii rusești din Estul Ucrainei. Acesta era cotat, în sondajele de opinie, drept unul dintre cei mai cinstiți și mai patrioți români. Într-un discurs din 4 noiembrie 2014, în care anunța că se coalizează cu foștii contracandidați Tăriceanu și Meleșcanu și
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
O urmare a acestui fapt a fost nedezvoltarea totală sau rusificarea terminologiei naționale. Doar pentru oamenii fără o pregătire temeinică în cultură și terminologie a limbii materne, acest proces părea inocent, ei procedând la adăugarea desinențelor limbii materne la cuvintele rusești respective. Dar acest proces a dus la schimbări serioase, mai întâi în atitudinea vorbitorilor față de limbile lor materne. Actualmente, în multe cazuri, funcționarea acestor limbi se reduce la nivel de vorbire populară sătească, mai rar - orășenească, iar utilizarea lor la
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
prilejul să particip la Conferința științifică din cadrul Parlamentului Republicii Moldova, întitulată Limba română este numele corect al limbii noastre, așadar o conferință privind denumirea corectă a limbii de stat din Republica Moldova. Spre surprinderea mea, organizatorii conferinței m-au rugat să vorbesc... rusește (?!). Deoarece, chipurile, dacă în calitatea mea de profesor din Sankt-Petersburg, aș vorbi românește, parlamentarii pur și simplu nu vor înțelege nici situația ca atare, dar nici ceea ce le voi spune! De fapt, motivul adevărat, intuiam eu, consta în faptul că
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
literară. Cu toate acestea, și eu, venit de la Sankt-Petersburg, precum și profesorul Stanislav Semcinski (care s-a stins din viață în 2001), sosit de la Kiev, am vorbit românește. Au încercat să facă același lucru și deputații, dar până la urmă tot în rusește au spus ce aveau de spus! Rezumând, aș vrea să subliniez încă o dată că situația lingvistică din Republica Moldova este destul de complicată și chiar periculoasă. Din moment ce o limbă imperială (în cazul nostru - rusă) are o influență atât de mare, iar limba
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
atât de diverse ale limbii: de la limbajul reclamei la cel al narațiunii clasice, la cel al sondajului de opinie, caracterizând categorii sociale și profesionale și de vârstă foarte variate, la cel mai sec registru comportamentist. V-au fost suficiente dicționarele rusești obișnuite? DF: În linii mari, da, fiindcă am un număr impresionant de dicționare și enciclopedii. Internetul mi-a fost și el de mare ajutor, pentru că, totuși, multe din expresiile argotice intrate în limba rusă(de fapt, abia de un timp
"Fiecare traducere e o provocare" by Denisa Fejes () [Corola-journal/Journalistic/10709_a_12034]
-
biografii de către omul modern. A fost, în ce mă privește, principala idee. În opinia mea, filmul a ieșit excesiv de dur, și asta din cauza ultimei lui părți, în care este prezentată viața sălbatică și, în multe privințe, hidoasă a unui sat rusesc muribund. Mi-e mai aproape prima parte a filmului, cea ,urbană". DJ: Cum scrieți și ce altceva credeți că ați putea face cu același succes? VS: De regulă, încep să scriu de cu zori, chiar înaintea micului dejun. Îmi iau
"Pentru mine, literatura e un animal liber" by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/10707_a_12032]
-
românii din ambele părți ale Prutului. Evident că eforturile au fost îndreptate mai mult spre Basarabia fiindcă acolo erau și sunt inca presiuni pentru dispariția limbii, culturii și populației românești decimata destul în ulti mii șaptezeci de ani de ocupație rusească, plus sărăcia . M-am gândit că românii nu știu prea mult despre domnul Neculai Popa din Los Angeles, Interviu cu domnul Neculai Popa care a făcut și face în continuare fapte de laudă mobilizând și pe alții, cu multă dăruire
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Și, înamorați de necaz, cântă amândoi refrenul conbrio: Sârmane leu, sârmane leu, Noi știm cât e de greu. Dresat de-atâți economiști Și business-mani foști securiști... Alio... Mă simți?... După miros, da. Că tari-mi plăci mii căsmieticile. Odicolon!... Odicolon rusesc: când te-mparfumezi o dată, puți tata viața! Dar nu numai odicolon; avem și alte căsmietice. Ni căsmietizăm ca să intrăm în Evropa: Zicem că vrem pace și facem Cecenia... Zicem că vrem economie de piață și facem mafia... Zicem că e democrație
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]