1,975 matches
-
î]i vine deodată ca o inspirație de sus: el începe a munci însuși, se pune pe lucru cu propriile sale brațe, [î]și reparează casa preoțească, [î]și așează un gard în jurul curții, [î]și lucrează ogorul, [î]și sădește o grădină. Poporenii la început dau din cap și zic că e al dracului popa, dar încetul cu încetul se pun pe gânduri și în scurt timp fac unul {EminescuOpX 38} după altul ceea ce au văzut că face popa. De
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Presa"? Sîntem cu totul de părerea că "dezbin[rile și animozitatea diferitelor partide pot produce cel mai mare rău, mai ales în timpi critici". Dar "Presa" uită un lucru pe care trebuie să i-l aducem aminte: adică cine a sădit acele adânci dezbinări și în care împrejurări. Cu mâna pe conștiință întrebăm dacă timpii nu erau critici când radicalii, venind la putere, au semănat, prin prigoniri nedemne și sistematice, ura și discordia? Dacă ei nu jurase distrugerea partidului conservator nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ai cerut, dar totuși îți împlinesc dorința și dăruiesc copilului tău tinereță fără îmbătrînire și viața făr-de moarte". Copilul creștea văzând cu ochii, într-o zi cât alții într-un an, și, mânat de instinctul de neîmbătrînire și de nemurire sădit în pieptul lui, luă lumea în cap, spre a mântui împărățiile de pieire, omenirea de dușmani. Trecu pe rând când prin pustii primejduite de zmei puternici, unde nici om, nici turmă nu putea petrece și ucidea pe acei zmei, deșchizând
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
articole de gazetă sunt niște șarlatani cari amăgesc poporul în interesul lor și spre risipa buneistări? La întrebările acestea răspunsul e greu; ne temem chiar de a face concluzia finală. Oare un stejar care-l rupi de la rădăcină și-l sădești în mod meșteșugit într-o grădină de lux are viitor?. Oare neamul românesc, cu toată trăinicia rădăcinilor, are viitor când trunchiul e rupt de întreg trecutul nostru și răsădit în mod meșteșugit în stratul unei dezvoltări cu totul străine, precum
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
față de studiul lor. Vor putea fi aceste „impasuri” depășite, și-a epuizat oare literatura toate resursele? Revenind la meditația dintru început, literatura mi se pare la fel de veche ca omul însuși și nu cred că va sfârși înaintea acestuia. Omul are sădite în el visul, ficțiunea. Mircea Eliade considera că literatura se va „însănătoși” prin infuzia de mituri, subliniind prin aceasta necesitatea de a reda omului dimensiunea spirituală. Semnele se vădesc, pe ici pe colo în atitudinea contemporană. În concluzie, putem considera
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
ale originii comune și ale permanenței istorice. În versiunea Școlii Ardelene, mitul originii comune este turnat în matrița latinității absolute a tuturor etnicilor români. Embrionul identitar al românismului, care avea să irumpă ulterior într-un naționalism exclusivist etnic, a fost sădit de cronicarii din secolul al XVII-lea, care au "descoperit" și subliniat romanitatea popoarelor de care aparțineau. Originea a devenit nu doar izvorul conștiinței identitare românești, ci și pilastrul ei fundamental. Specificată în esența sa încă de vechii cronicarii moldoveni
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
celor trei națiuni în particular. Mitul independenței va fi propulsat în ansamblul de traverse centrale ale memoriei colective românești de către Mihail Kogălniceanu, care publică în 1837, la Berlin, Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens. Mitul independenței este sădit de către Kogălniceanu în însăși începutul poporului român, care odată cu acesta se desprinde din paradigma purismului latinist al Școlii Ardelene, incluzându-i și pe daci printre strămoși. Kogălniceanu pleacă de la principiul solului (jus soli) în fixarea momentului cronogenetic al istoriei poporului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care în Idee repede... descria creștinismul ca un "dar ceresc" care se revărsase asupra proto-românilor în toiul năvălirilor popoarelor migratoare, se rezumă în Manual... a menționa, mult mai apatic, doar că în rândul locuitorii romani ai Daciei creștinismul a fost sădit de către goții creștinați la 325. Afirmații patetice, de genul celor făcute în Idee repede... ("Sămânța lui cea sfântă [a creștinismului] a început îngrabă să rodească și între lăcuitorii Romani. [...] lăcuitorii Romani priimind creștinismul se-făcură creștini, și botezându-se rămaseră
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cuprind potențial toate formele ulterioare ale lor. [...] Dezvoltarea lumii e o descoperire în timp a formelor care există etern" (Stăniloae, 1939, p. 39). Caracterul național este o astfel de formă eternă creată in nuce de divinitate la facerea lumii și sădită în creațiile sale umane cărora le-a încredințat stăpânirea lumii. În ce privește pe om în special, Dumnezeu a creat la început pe Adam și Eva. Dar în ei se cuprindeau potențial toate națiunile. Acestea sunt descoperiri în timp ale chipurilor cari
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
biruinții și a rezistenții" (p. 92). Iar acum, că românii s-au izbăvit prin credință de dușmani, tot prin credință se pot mântui și cultural: prin ortodoxie "noi putem fi [...] poporul cel mai iubit și mai admirat în Europa". Ortodoxia, sădită de divinitate în forma națională eternă a românismului, conține în sine și sămânța desăvârșirii existențiale. Ortodoxia românească include în sieși premisele perfecțiunii culturale: " Noi putem realiza cultura cea mai armonioasă, deci cea mai perfectă de pe lume" (p. 93). Extrema naționalistă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
concentrat în poziții tari și adăpostite, de unde se pregătea în taină pentru un nou avânt. Dar încercarea fu crudă și mai grea decât putea să îndure firea omenească, prin drumul ei cel lung de veacuri (un mileaniu de năvăliri). Ea sădi în inima Românului răbdarea, răbdarea de mucenic până la clipa mântuirii (Constaninescu, 1928, p. 57). Dintr-un alt pasaj, la fel de tensionat emoțional, pot fi desprinse temele excepționalismului românesc, martirologia românească, tragismul destinului național sau pe cea a blestemului istoriei românești: Istoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sicriul, copiii s-au repezit cu toții odată, ca să-l ducă ei. Fiindcă n-aveau putere să-l ducă, ajutau care cum putea, alergau toți în urma sicriului și plângeau. De atunci mormântul lui Marie a fost la mare cinste pentru copii: sădesc flori în fiecare an, de jur-împrejur au plantat un gard viu de trandafiri. Dar tocmai de la această înmormântare a început și prigoana pe care, din pricina copiilor, am avut-o de îndurat din partea satului întreg. Principalii instigatori au fost pastorul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
uitat că elitele duc Înainte societatea, ele fiind colportoarele progresului În societate și nu masele. Un rol important În dezvoltarea creativității Îl are mediul social, care trebuie să ofere cadrul necesar dezvoltării aptitudinilor persoanei cu dizabilitate, continuând astfel ceea ce a sădit familia și a clădit școala. Este zona În care persoana În cauză se realizează, se Împlinește În raport cu sine și cu societatea. Dacă aspirațiile individuale se regăsesc În contextul social În care dizabilul viețuiește, imaginea de sine a acestuia este una
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
dacă mă judec cu Tineă totuși, Întrebând de cauzele acestei inegalități atât de mari, adaugă : «Despre dreptate grăiesc către Tine ; de ce calea necredincioșilor este cu izbândă, de ce este bine pentru toți cei ce calcă legea și fac nedreptăți ? I‑ai sădit și au prins rădăcini, cresc și fac roade bune. Tu ești aproape de buzele lor, dar de inima lor ești departeă. Deplângând prăbușirea lor, Domnul le trimite prin profet medici și doctoríi pentru vindecare, Îi conduce cu grijă, Îi cheamă Într
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
noi Dumnezeu. Gândește‑te la cele ce‑ți spun : Dumnezeu n‑are nevoie de nimic de la noi ci Își este de‑ajuns ; ne‑a adus din neființă la ființă, ne‑a dat suflet, cum nu are nimeni pe pământ, a sădit raiul, a Întins cerul ... și dac‑ai Încerca să vorbești despre toate bunurile și fru‑ musețile date de Dumnezeu omului, ar trebui să povestești nespus de mult, fără Însă a ajunge vreodată să le spui pe toate”61. În duh
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
imago Dei inscripționată În viața noastră și În elementele consti‑ tutive ale universului. Omul, prin Însăși firea lui, simte nevoia de a intra În legătură directă cu Dumnezeu Cel per‑ sonal, prin continua transcendere spre Absolut, căci i s‑a sădit În suflet puterea de a iubi. Persoana umană este mânată lăuntric spre deschiderea prin iubire, pentru că ea are ca fundament care a creat‑o și o susține cu această tendință, comuniunea treimică de Persoane, ca veșnică și supremă deschidere reciprocă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În răbdare, rugăciune și mulțumire către Dumnezeu. Însă, În această luptă nevăzută și În acest răz‑ boi pe plan duhovnicesc, omul nu rămâne singur, ci este ajutat de Dumnezeu Cel iubitor. Astfel, creștinul este chemat să păstreze neschimbată frumusețea chipului sădit de Dumnezeu În el, să devină mai Încercat, mai experimentat și mai puternic pentru unul dintre cele mai grele examene ale acestei vieți și anume lupta cu bolile și feluritele Încercări, mai răbdător În sufe‑ rință, Înțelegând taina și rostul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
vezi vreodată lipsite de roade, ci totdeauna, cu toată frumusețea lor. Nu le atacă stricăciunea, nici schim‑ barea vremurilor. Câți n‑am cules mii și mii de vindecări din această sfântă raclă (a Sfântului Mucenic Iulian - n.n.) de când s‑a sădit trupul acesta În pământ, și rodul n‑a pierit ! S‑au secerat lanurile, dar spicele nu s‑au terminat ! S‑a scos apa din izvoare, dar vanele de apă n‑au secat, ci curg, curg mereu și nu se opresc
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
primul care a susținut că educația nu trebuie să aibă hotare sociale sau etnice. Orice om - indiferent cât de sărac sau de simplu ar fi - trebuie să aibă dreptul la Învățătură. Nu este nici o exagerare În afirmația că el a sădit În societate sămânța democrației. De asemenea, a fost foarte implicat În Îngrijirea naturală a sănătății. De exemplu, el a fost unul dintre primii care au observat efectul terapeutic al muzicii. El considera că muzica ajută la menținerea echilibrului dintre minte
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
Împăratul, dornic să-și cunoască supușii nu numai din rapoartele oficiale, ci și În intimitatea lor, coboară printre dânșii. Câștigul pe care Îl va dobândi În urma acestei inițiative va depăși Însă cu mult așteptările inițiale. Prin gestul său, monarhul va sădi adânc În conștiința mulțimii mirajul prestigiului și al bunăvoinței imperiale. Mărturiile de epocă Înregistrează (uneori cu o finețe apropiată de cea a peliculei sau a reportajului modern) emoția pe care Întâlnirea cu Împăratul o provoacă În sufletele celor prezenți la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a unei balade fantastice: Cea fată de frânc Vechie, de demult, Făcută c-un turc. Ea Îi cere voinicului pețitor să Îi Împlinească trei dorințe absurde: să Îi aducă apă din puț săpat În vârf de munte; struguri din vie sădită pe mare; În fine, luna și luceferii de pe cer. Voinicul Împlinește primele probe cu ajutorul calului năzdrăvan, dar, la sfârșit, la sfatul acestuia, o ucide prin săgetare sau, În alte variante, Îi „Împușcă ochii”, În locul luceferilor solicitați, Într-un final cinic
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de cocoș. Baba Îi spune că frații lui, care au refuzat să-i asculte povețele, sunt Încremeniți sub o stană de piatră, din vremea când semăna macul. Baba Îl avertizează asupra pericolului ce-l așteaptă, spunându-i feciorului că a sădit mac pentru a Împiedica răpirea fetelor. Viteazul este convins că nimeni nu e-n stare să-mi sfarme mâna mea tare de aur. Ajungând la casa zmeului, vede o mulțime de fete frumoase, surori gemene, având părul cu totul și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și cu rele, viața merge înainte. Teii de la fereastră Privesc pe geamul de la dormitor și văd un petic de cer mohorât, de culoare bacoviană, spre care își îndreaptă ramurile dezgolite teii ce-mi străjuiesc fereastra. Îmi sunt dragi acești copaci, sădiți imediat după ce mi-am ocupat părticica mea din blocul turn în care viețuiesc de aproape 40 de ani. Am început să-i iubesc încă din copilăria lor, i-am urmărit cum s-au înălțat an de an, ajungând să umbrească
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Să realizezi concomitent ambele țeluri. Pentru a înnobila sufletul puiului de om cu atributele umane, este necesar ca formatorul însuși să fie o personalitate completă, să posede un ansamblu armonios de calități morale, intelectuale și sufletești pe care să le sădească și să le dezvolte în mintea și inima copiilor și tinerilor. Dascălul va putea să înfăptuiască aceste sfinte îndatoriri dacă are chemare pentru profesia didactică, dacă manifestă pasiune și devotament pentru ceea ce face, dacă este un strălucit model pentru învățăcei
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
ființa noastră sensibilă pentru a întreține un raport cu realitatea. Adevărata sursă a cunoașterii se află în Hristos. În general, înțelegerea lucrurilor nu o datorăm celui care ne vorbește străduindu-se să ne comunice ceva, ci adevărului care a fost sădit în spiritul nostru de către Divinitate. Hristos, care sălășluiește în sufletul nostru, ne lămurește și „... ne învață dacă sunt adevărate cele ce se spun, atunci când cuvântăm în afară”, scrie Fericitul Augustin. El este Învățătorul lăuntric, sursa cunoașterii autentice, omul nefiind altceva
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]