6,936 matches
-
apoi scot la iveală cablul electric pentru a fi rulat. Măsura de protecție nu numai că ar fi costisitoare dar le-ar îngreuna munca reducându-le randamentul cu cel puțin șaptezeci la sută. Din când în când excavatoristul, care a săpat șanțul, a ezitat să înfigă cupa, cât mai aproape de cărămizi, astfel încât sunt nevoiți să folosească târnăcoapele și lopețile. Sunt în grafic cu recuperarea. Își permit să-și ia o pauză de o țigare, pe fundul șanțului. Ștefan trage numai două
XXVII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365390_a_366719]
-
pe termen mai lung. Când ajungeam noi la vie pe la începutul lui august, de obicei abia începeau să se pârguiască boabele de struguri ale soiurilor timpurii. Incepeam paza așa de devreme să alung graurii care ciuguleau boabele date în pârgă. Săpa tata spre drum în capătul lotului, o groapă de vreo treizeci de centimetri adâncime, peste care construia din lemne de salcâm o formă de piramidă, pe care punea niște crengi și peste ele paie de grâu apoi cartonul asfaltat, fixat
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
semne mi-a spus bunica că trebuie să ne așteptăm la o iarnă grea, cu multă zăpadă și așa a și fost. În acea iarnă zăpada a fost așezată peste sat și de peste doi metri. Tata a fost nevoit sa sape tunel de la ușa casei la grajduri, să poată da de mâncare la animale și să le asigure aerisirea. A trebuit să iasă din casă prin pod și apoi pe cucuveaua[10]casei. În acea iarnă s-au întrerupt toate legăturile
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
Din trestia ce sta frântă lângă ape, Făcutu-ne-a o rază de lumină. Și cum să tac, când văd atâta bine Și cum pot eu să nu vestesc iubirea Ce a adus Cristos în al meu suflet, Când a săpat în duhu-mi mântuirea? Îi mulțumesc iubitului meu Tată, Pentru familie, prieteni, Adunare Și pentru harul de-a-nțelege rostul, Pe care-l am cât voi trăi sub soare. Îi mulțumesc pentru credincioșie Și pentru tot ce traiul meu cuprinde, Rodul bogat
ÎI MULȚUMESC IUBITULUI MEU TATĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365510_a_366839]
-
am fi rămas și nu am fi fugit din calea celor ce ne-au cotropit, eram plecat de mult în altă viață, așa cum cei mai mulți din neamul meu s-au dus,când cei ce fără Dumnezeu i-au pus să-și sape iurtele în gheață. De-am fi rămas...Dar am fugit de-orori, căci fuga-i sănătoasă uneori !... Anatol Covali Referință Bibliografică: De-am fi rămas / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1721, Anul V, 17 septembrie 2015. Drepturi
DE-AM FI RĂMAS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365554_a_366883]
-
trecătoare. La Vlădenii vechi, unde fusese târg, mai înainte de Mihăileni, există și astăzi biserica Sf. Gheorghe, construită de C. Mareș, din lemn și bârne, formând un totul încheiat de jos până cu bolțile de sus, cu inscripție la ușa bisericii săpate în lemn: „Această biserică s-a făcut în zilele Prea Sf. Mitropolit Calimah Gavril la 1785, luna 8, meșter Ierodiacon N. Chirilă”. * Din ziarul „Chemarea Nouă” care la 10 decembrie 1931 publica „Sărbătoarea Maestrului George Enescu” la cei 50 de
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
a minei, mergeam pe un fel de drum prin pădure, care dura pe puțin o jumătate de oră. Aici se afla intrarea unei vechi mine romane numită Acra și avea un afloriment la suprafață. Galeria de intrare avea o porțiune săpată în roca dură a muntelui cu dalta și ciocanul, urmele se vedeau și acum după circa 2000 ani. Tot în roca dură exista și o încăpere unde se mai păstrau în pereți acele belciuge de care se presupune că erau
1961 DE LA UCENICIE LA MUNCA ÎN SUBTERAN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365148_a_366477]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > POESIS-IOAN DRAGOȘ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 940 din 28 iulie 2013 Toate Articolele Autorului POESIS - IOAN DRAGOS Poezii de Ioan Dragoș Adevărul foarte repede „nu te mira că mă vezi săpând pământul gradina nici nu a fost semănată am făcut tot ce trebuia făcut acum depun mărturie așa cum te-ai prabuși brusc în afara lumii plăcerile logicii amiaza unui fruct ce vedere minunată ruginește adevărul rămas afară în ploaie învățăcelul s-a
POESIS-IOAN DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365145_a_366474]
-
minute într-o conversație lâncezită și apoi am plecat cu pliantele sub braț. Am coborât la fosta administrație a minei, Societatea „Roșiamin 2, unde, împreună cu un grup venit din Ungaria am coborât în istoria de acum optsprezece secole, în galeriile săpate de minerii și sclavii romani. Am coborât 150 de trepte și fiorii reci ai istoriei trecute, atât de bine povestită de ghid, inginerul miner Valentin Rus, ne-a însoțit în cei câțiva kilometri de galerii trapezoidale, electrificate acum, dar pe
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
dacă îi rămâne ceva de pe urma plecării tale definitive. Fiecare își freacă mâinile gândind că a făcut o treabă bună. Tu unul ți-ai adus grinzile, ușile, ferestrele, tocurile - lemnăria în general - și te poți apuca de treabă. Începi prin a săpa. Odată gropile înșirate, știi unde vor fi ușile, ferestrele, poți chiar să te gândești unde să așezi patul și unde șifonierul, pe care încă nu îl ai. Gropile te ajută să ridici stâlpii; de ei se prind grinzile; pe grinzi
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
ai stricat-o? - Ați găsit-o stricată? - Încă nu. Cineva ni le descoperă mereu și ni le strică. Ai mai spus cuiva? - Nu. - Trebuie să găsim un alt loc. - Știu eu un loc foarte bun. - Este bine ascuns? - Este. - Se sapă pământul ușor? - Nu va trebui să săpăm. - Nu o facem în pământ? - Nu; o vom construi ... - Unde? - Într-un copac. - Într-un copac? - Știu eu unul ca lumea. Are două ramuri groase, crescute una aproape de alta. - Unde? - Lângă livada lui
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
Încă nu. Cineva ni le descoperă mereu și ni le strică. Ai mai spus cuiva? - Nu. - Trebuie să găsim un alt loc. - Știu eu un loc foarte bun. - Este bine ascuns? - Este. - Se sapă pământul ușor? - Nu va trebui să săpăm. - Nu o facem în pământ? - Nu; o vom construi ... - Unde? - Într-un copac. - Într-un copac? - Știu eu unul ca lumea. Are două ramuri groase, crescute una aproape de alta. - Unde? - Lângă livada lui Moș Toma, în partea în care crește
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
Roman Ciorogariu, profesor la Institutul teologic-pedagogic din Arad și de către asesorul consistorial Gerasim Serb, fost coleg de clasă la Liceul din Arad. Slavici a cumpărat două loturi la Bușteni, puse în vânzare de Domeniul coroanei și s-a apucat să sape puțuri. Apa minerală de Bușteni se vindea bine la București, dar vremea fiind cam rece, nu a putut realiza câștiguri și a intrat de pe acum în dificultăți financiare. În anul 1902, a mai cumpărat două loturi și în octombrie se
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
cumpere cu 20 de bani litrul și să desfacă cel puțin 300 litri de apă gazoasă pe zi. I. Slavici, încrezător în succesul afacerii sale, a adus la Bușteni pe o rudă a sa, Bordea, să supravegheze lucrările și a săpat tri puțuri adânci de 12 metri, mărind debitul de apă la 2000 de litri pe zi, cantitate insuficientă pentru băi, motiv de a se pregăti pentru cumpărarea de rezervoare. Guvernul îi acorda avantajele prevăzute de lege pentru exploatarea izvoarelor de
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
triumfători ai religiilor de mai târziu: animismul, fetișismul, totemismul, magia și cultul morților. Însă goliciunea pereților peșterilor și grotelor începuse să-i otrăvească bucuria izbânzilor vânătorești și militare de peste zi. Scenele rituale și cele de luptă aprigă pentru supraviețuire, trebuiau săpate în stâncă pentru a sta mărturie destoiniciei și vitejiei dobândite în lupta cu necunoscutul, cu dușmanii și - de ce nu? - cu el însuși. Astfel, acele insinuări de fresce, emoționante dovezi ale zbaterii prometeice a omului primordial (mitul prometeic este cu siguranță
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
DE PROZĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ - EPOSS MERIDIANE - ARMONII CULTURALE 2013 Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 969 din 26 august 2013 Toate Articolele Autorului Motto: „Nu vă strângeți comori pe pământ, unde le mănâncă moliile și rugina și unde le sapă și le fură hoții; ci strângeți-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile și rugina și unde hoții nu le sapă, nici nu le fură. Pentru că unde este comoara voastră acolo este și inima voastră.” (Matei 6:19-21
EPOSS MERIDIANE – ARMONII CULTURALE 2013 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364957_a_366286]
-
Autorului Motto: „Nu vă strângeți comori pe pământ, unde le mănâncă moliile și rugina și unde le sapă și le fură hoții; ci strângeți-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile și rugina și unde hoții nu le sapă, nici nu le fură. Pentru că unde este comoara voastră acolo este și inima voastră.” (Matei 6:19-21) Proiectele antologice Armonii Cultural au ca obiectiv principal promovarea valorilor românești din țară și din diaspora - poeți, prozatori, publiciști, artiști plastici sau publiciști
EPOSS MERIDIANE – ARMONII CULTURALE 2013 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364957_a_366286]
-
nostru să ne unim eforturile pentru a salva sănătatea economică și culturală a planetei, și să prevenim împreună o catasfrofă demografică și ecologică cu zece ani mai devreme, decât să ne închidem unul altuia porțile către cer, sau să ne săpăm singuri groapa mizeriei comune spre care se îndreaptă acum întraga omenire, și în final săajungem toți, din neștiință, să uităm de Creatorul nostru bunul Dumnezeu, Atotputernicul, care ne-a dat toate bunele experiențe, bogății materiale și spirituale, și puteri de
SCRISOAREA NR.144 ( PARTEA ÎNTÂIA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364889_a_366218]
-
frumoasă. Ajunsă acolo, am fost întâmpinată din nou de ”un tablou” devastator... In acel moment am știut: Iașul meu drag nu mai exista... așa cum l-am cunoscut eu. Cineva mi l-a chinuit, i-a furat copacii mândri, i-a săpat gropi pe fața lui veche și mândră. Cineva dorește să ”meargă în pas cu... modernul vestului” călcând în picioare și ignorând ”darul strămoșesc” ieșean. Cineva chinuie sufletul obosit al orașului și nu ține cont de geamătul și chinul lui... Cât
CINE A ”VÂNDUT” ORAŞUL? de DOINA THEISS în ediţia nr. 952 din 09 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364967_a_366296]
-
petuniile mușcatele înflorite să mai aud șoaptele apelor înfruntându-se pe parole. afurisită punte cum se-ntinde de te învață și cum să citești noul testament nu cercetând ci rugându-te. ÎNTRE PEREȚI peretele alb ce-mi acoperea spatele își sapă șanțuri devenind întâi canturi minuscule apoi litere hieroglife scrieri cuneiforme trepane cu rază mică de acțiune bătându-mă pe vecie lipindu-mă camera microscopului gena miopului luminat rămasă e pagină cenușă cartagină pătrunsă în piele zilele mele le zbor între
HÂRJOANA CU MINE (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366372_a_367701]
-
Argeș (Câinenii Mici), de altfel. El mai intervenise pentru taică-meu și în alte două situații: atunci când cân¬ta¬se „Deșteaptă-te române!” în puț („Dă-i draculi, doar nu m-or auzî!”, și-a spus el în gând în timp ce săpa, dar l-a auzit Toma, un comunist înfocat care l-a și pârât la Miliție), și atunci când bătu¬se co- misia de colectivizare în casă la Trocărel; ani de zile mai târziu, același Costică Daneș avea să-i dea o
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
mi se cască și unde mi se-aplică mii de price când vine goală -pușcă Beatrice; atunci fiorul dulce metafizic m-apucă precum boala unui ftizic și luna mă pândește iar în cale, cu raze fastuoase, dulci și pale și sapă-n tristul meu destin și mă invită la festin... luni, 5 iunie 2017 Referință Bibliografică: geometrie / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2349, Anul VII, 06 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ion Ionescu Bucovu : Toate
GEOMETRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366447_a_367776]
-
Publicat în: Ediția nr. 958 din 15 august 2013 Toate Articolele Autorului fântâni Fântânile din noi cresc a mirare și-n adâncimi păstrează viu fior că-n apa lor albastră ca o zare plutește diafan al nostru dor. Și le săpăm cu degetele arse de-atât de multe grele nerostiri, că pe cărări de-argint de lună toarse ne tot zidim în vechi sau noi iubiri. Azi, din fântâna ce-i săpată-n mine adap cu drag cuvinte-herghelii, să le trimit
FÂNTÂNI de LEONID IACOB în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366473_a_367802]
-
o zare plutește diafan al nostru dor. Și le săpăm cu degetele arse de-atât de multe grele nerostiri, că pe cărări de-argint de lună toarse ne tot zidim în vechi sau noi iubiri. Azi, din fântâna ce-i săpată-n mine adap cu drag cuvinte-herghelii, să le trimit cu dorul pân-la tine ca tu pe creștet tandru să-l mângâi Și le aștept cuminte să-mi sosească cu dorul meu și cu al tău sărut fântâna mea cu-a
FÂNTÂNI de LEONID IACOB în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366473_a_367802]
-
mai 2014 Toate Articolele Autorului a fost Ți-am dăruit cândva lumea mea plină de luceferii inimii și te țineam de mână ca să simți îmbrățișarea cuvintelor. Mâinile mele conturau diafanele forme ale trupului tău și te nășteam din spuma cuvintelor. săpate în cântecul din inima mea. Acolo, cu dalta dorului defineam rotundurile tale și încrustam giuvaerele cu sclipiri de rouă iar tu-mi spuneai că sunt bolta sufletului tău. Dar într-o zi te-ai prefăcut iarăși în piatră amorfă și-
A FOST de LEONID IACOB în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/366502_a_367831]