1,600 matches
-
nevoit să-l accepte. Această lege îi obliga pe toți cei ce dețineau o funcție publică, civilă sau militară să facă jurământ de supremație și fidelitate bisericii anglicane și să subscrie o declarație împotriva transsubstanțierii. În plus trebuia să primească sacramentul anglican în primele trei luni după intrarea în funcție. Catolicii erau socotiți superstițioși și idolatrii. Membrii casei regale nu erau scutiți de jurământ; atunci Iacob a refuzat să depună jurământul și a preferat să renunțe la sarcinile sale militare decât
Iacob al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/310339_a_311668]
-
("servitor"; din greacă - διακονος, diakonos; latină - diaconus) este un om care a primit primul grad al Sacramentului Preoției prin impunerea mâinilor episcopului. În Biserica Catolică există două categorii de diaconi: ii tranzitorii sunt, de obicei, seminariștii care se găsesc la sfârșitul perioadei de studii teologice. Se numesc astfel pentru că, pentru ei, este o stare intermediară către preoție
Diacon () [Corola-website/Science/310446_a_311775]
-
Diaconatul permanent are rădăcini biblice, fiind prezentat în Noul Testament ca o instituție apostolică (Fapte 6,1-6). Primii șapte diaconi au fost: Ștefan, Filip, Prohor, Nicanor, Timon, Parmena, Nicolae. În 1 Timotei 3,8-13 se prezintă calitățile unui diacon. Pot primi sacramentul diaconatului numai bărbații botezați și miruiți. Sacramentul conferă un caracter spiritual permanent și de aceea nu poate fi repetat și nici conferit pentru un timp limitat. Un diacon poate fi eliberat de obligațiile sau funcțiile legate de sințire, sau chiar
Diacon () [Corola-website/Science/310446_a_311775]
-
în Noul Testament ca o instituție apostolică (Fapte 6,1-6). Primii șapte diaconi au fost: Ștefan, Filip, Prohor, Nicanor, Timon, Parmena, Nicolae. În 1 Timotei 3,8-13 se prezintă calitățile unui diacon. Pot primi sacramentul diaconatului numai bărbații botezați și miruiți. Sacramentul conferă un caracter spiritual permanent și de aceea nu poate fi repetat și nici conferit pentru un timp limitat. Un diacon poate fi eliberat de obligațiile sau funcțiile legate de sințire, sau chiar poate fi împiedicat să le exercite, însă
Diacon () [Corola-website/Science/310446_a_311775]
-
a asista și ajuta episcopul și, cu mandatul episcopului, poate ajuta și preoții. În celebrările de orice fel stă mereu la dreapta celui care prezidează. Proclamă Evanghelia și asistă la altar, propune Rugăciunea Credincioșilor, distribuie Euharistia în cadrul Sfintei Liturghii, administrează Sacramentul Euharistiei celor bolnavi (viaticul), binecuvântează persoane, locuri și obiecte. Animează comunitatea creștină și exercită și alte servicii cerute de caritate. În lipsa altor miniștri liturgici poate administra Sacramentul Botezului și Sacramentul Căsătoriei, poate administra o parohie, poate comenta lecturile la Sfânta
Diacon () [Corola-website/Science/310446_a_311775]
-
și asistă la altar, propune Rugăciunea Credincioșilor, distribuie Euharistia în cadrul Sfintei Liturghii, administrează Sacramentul Euharistiei celor bolnavi (viaticul), binecuvântează persoane, locuri și obiecte. Animează comunitatea creștină și exercită și alte servicii cerute de caritate. În lipsa altor miniștri liturgici poate administra Sacramentul Botezului și Sacramentul Căsătoriei, poate administra o parohie, poate comenta lecturile la Sfânta Liturghie (poate predica). Poate prezida funeraliile și alte funcții liturgice, în afara Liturghiei Euharistice. Veșmintele proprii diaconului sunt alba (stiharul) și stola pusă în diagonală, de pe umărul stâng
Diacon () [Corola-website/Science/310446_a_311775]
-
altar, propune Rugăciunea Credincioșilor, distribuie Euharistia în cadrul Sfintei Liturghii, administrează Sacramentul Euharistiei celor bolnavi (viaticul), binecuvântează persoane, locuri și obiecte. Animează comunitatea creștină și exercită și alte servicii cerute de caritate. În lipsa altor miniștri liturgici poate administra Sacramentul Botezului și Sacramentul Căsătoriei, poate administra o parohie, poate comenta lecturile la Sfânta Liturghie (poate predica). Poate prezida funeraliile și alte funcții liturgice, în afara Liturghiei Euharistice. Veșmintele proprii diaconului sunt alba (stiharul) și stola pusă în diagonală, de pe umărul stâng până la înălțimea centurii
Diacon () [Corola-website/Science/310446_a_311775]
-
în centrul atenției exprimând mai ales unirea cu Christos. La Sfântul Ioan, harul este mai ales legat de participarea la viața dumnezeiască. Cauza eficientă principală a harului este Dumnezeu întreit; cauza eficientă instrumentală este firea omenească a lui Christos și sacramentele (tainele), cauza meritorie harului dăruit omenirii decăzute este Christos cu lucrarea sa de răscumpărare; cauza finală primară este preamărirea lui Dumnezeu, iar cauza finală secundară este mântuirea veșnică a omului. ul lucrător (actual) este o influență provizorie, supranaturală, a lui
Har () [Corola-website/Science/306451_a_307780]
-
scriindu-i, într-o nouă scrisoare, din 406, și fâcându-l pe Papa să îl separe de Teofil ca de un intrus pe scaunul Constantinopolului și persecutor ai credincioșilor rămași fideli Sf. Ioan. A intervenit cu hotărâre în probleme privind Sfintele Sacramente - Pocăința, Ungerea bolnavilor, Botezul și Nedesfacerea Căsătoriei, pe care a susținut-o și pentru cazul de adulter. În timpul pontificatului său a apărut și s-a răspândit erezia lui Pelagius, condamnată în 416 la Conciliile din Milevi și Cartagina, la inițiativa
Papa Inocențiu I () [Corola-website/Science/305399_a_306728]
-
ca urmare a cererii din 17 ianuarie 2000 a episcopului Petru Gherghel, biserica sanctuarului a primit titlul de "Basilica Minor", titlu acordat de Papa Ioan Paul al II-lea la 14 martie 2000 prin Congregația pentru Cultul Divin și Disciplina Sacramentelor și proclamat oficial la Liturghia solemnă din 15 august același an de către cardinalul Luigi Poggi, trimisul special al Papei, înconjurat de numeroși episcopi și preoți din țară și din străinătate și în fața unui număr impresionant de pelerini. Din toamna anului
Bazilica Adormirea Maicii Domnului din Cacica () [Corola-website/Science/313046_a_314375]
-
care să nu fi vărsat lacrimi de emoție, când Maica Domnului mulțumea tuturor pentru noul ei lăcaș. Apoi icoana a fost așezată pe altarul principal, pe care Regina cerului și-a luat locul cuvenit lângă Isus Cristos, prezent în preasfântul sacrament"". În perioada septembrie 2009 - august 2010 icoana a fost restaurată. Prima parte a lucrărilor de restaurare a avut loc la Palatul Culturii din Iași. În mai 2010, icoana a fost dusă la un bijutier specializat din Częstochowa, unde a fost
Bazilica Adormirea Maicii Domnului din Cacica () [Corola-website/Science/313046_a_314375]
-
tavanul bisericii există o cruce imensă pe toată lungimea navei permițând luminii naturale să intre prin tavan, si care accentuează măreția acestei biserici. Altarul fiind din marmură albă, în centrul lui se află dispus tabernacolul (locul în care stau sfintele sacramente), iar deasupra lui o cruce care domină de la înălțime întraga atmosferă. În lateral paisprezece imagini amintesc de drumul crucii parcurs pe Golgota, de Isus, până la moartea Să pe cruce care se numesc Calea Crucii (în timpul postului mare în bisericile romano-catolice
Biserica Sfânta Cruce din București () [Corola-website/Science/314090_a_315419]
-
căsătoria era o treabă de familie și nu existau ceremonii religioase de căsătorie. Participarea unui preot sau rabin nu era necesară. Căsătoriile creștine se întemeiază pe învățăturile lui Isus și ale apostolului Pavel. Azi multe culte creștine consideră căsătoria drept sacrament, o instituție sacră sau un legământ, dar nu a fost întotdeauna așa, înainte de a fi recunoscută în mod oficial drept sacrament de Biserica Catolică la Conciliul de la Verona din 1184. Înainte de asta, nu exista un ritual pentru a încheia căsătoria
Căsătorie () [Corola-website/Science/314098_a_315427]
-
Căsătoriile creștine se întemeiază pe învățăturile lui Isus și ale apostolului Pavel. Azi multe culte creștine consideră căsătoria drept sacrament, o instituție sacră sau un legământ, dar nu a fost întotdeauna așa, înainte de a fi recunoscută în mod oficial drept sacrament de Biserica Catolică la Conciliul de la Verona din 1184. Înainte de asta, nu exista un ritual pentru a încheia căsătoria: „Legămintele căsătoriei nu era necesar să fie făcute într-o biserică și nici nu se cerea ca un preot să fie
Căsătorie () [Corola-website/Science/314098_a_315427]
-
fie realizate fără respectarea acestei obligații. Deci, pentru cea mai mare parte a istoriei bisericii vestice (latine), căsătoria a fost realizată (conform tradițiilor romane și iudaice) fără prezența clerului, în conformitate cu obiceiurile locale. În timp ce în Est preotul era privit drept sacerdotul sacramentului, în Vest cei care se căsătoreau erau sacerdoții, cu condiția să fie botezați, iar acordul lor reciproc era dovadă suficientă a existenței unei căsătorii sacramentale, a cărei validitate nu depindea nici de prezența martorilor, nici de respectarea legii celui de-
Căsătorie () [Corola-website/Science/314098_a_315427]
-
apuse. Este nevoit să execute machete pentru artiștii care se ocupau de vitralii și pentru ebeniștii care făceau încrustrații în lemn. În 1465, situația să se îmbunătățește. Societatea ""Corpus Domini"" din Urbino îi comandă o lucrare pentru altarul capelei "Sfanțul Sacrament". Uccello execută celebra să predela, "Miracolul Ostiei", care va fi terminată în 1473 de pictorul Iustus di Gandava. Ultima să capodoperă, "Vânătoare (nocturnă ?)", a rămas mult timp neremarcată. moare la 10 decembrie 1475 și este înmormântat la Florența în cavoul
Paolo Uccello () [Corola-website/Science/314908_a_316237]
-
cu lucrări indulgențiate, însă revolta a devenit în scurt timp vastă. Contestațiile lui Luther au dus la studiul minuțios al Bibliei. Reacția Bisericii a făcut ca Luther să meargă un pas mai departe și să refuteze cinci din cele șapte sacramente. Și alții aveau astfel de critici religioase, printre ei fiind Erasmus din Rotterdam și Philipp Melanchthon, suporterul lui Luther. În secolul al XVI-lea, conflictul dintre catolici și protestanți a dus printre altele la Războiul de Treizeci de Ani. Reforma
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
este numit profesor de teologie. A trăit aici aproape jumătate din viață. Principala operă a lui Calvin în istoria literaturii Reformei: Alte scrieri: Calvin a publicat, între altele, și diverse volume de comentarii ale Bibliei. Calvin nu recunoaște decât două sacramente ("Taine"): Botezul și Comuniunea (Împărtășania). Respinge dogma prezenței reale a "trupului și sângelui Domnului" în împărtășanie, invocarea sfinților, instituția episcopatului, etc. Predicatorii sunt aleși de către credincioși și fiecare din bisericile calviniste este condusă spiritual de un consiliu ales. Calvin crede
Jean Calvin () [Corola-website/Science/297534_a_298863]
-
față de unele grupuri creștine ale căror doctrine diferă de dogmatica creștină (cum ar fi gnosticii). Biserica se consideră și se proclamă ca fiind însărcinată de Isus Cristos pentru a ajuta credinciosul creștin să parcurgă drumul spiritual către Dumnezeu, cu ajutorul tainelor (sacramentelor): botezul, mirungerea, euharistia, spovada, maslul, preoția și cununia, prin intermediul cărora credinciosul se întâlnește cu Isus Cristos. Biserica Catolică consideră că are misiunea de a elabora și propaga învățătura creștină, precum și aceea de a veghea asupra unității credincioșilor. Biserica Catolică este
Biserica Romano-Catolică () [Corola-website/Science/297536_a_298865]
-
aranjamentelor și a textelor. Pe album figurează și Tapio Wilska (ex-Finntroll) la două piese („Devil and the Deep Dark Ocean” și „The Pharaoh Sails to Orion”). Oceanborn a ajuns în top 5 în clasamentul albumelor finlandeze. Primul single de pe album, „Sacrament of Wilderness”, a intrat direct pe locul 1 în clasamentul single-urilor finlandeze, unde a stat mai multe săptămâni. Al doilea single a fost „Walking in the Air”, o preluare a piesei compozitorului Howard Blake, de pe coloana sonoră a filmului
Nightwish () [Corola-website/Science/297540_a_298869]
-
de asemenea chiriaș de la fabrica de cărămidă, astfel că numele său derivăat de la această profesie. Jan de Bakker a fost un elev de Johannes Rhodius (Hinne Rode), director al Scoalii St Jerome din Utrecht. Rode a fost un proponent al Sacrament arianismului, si in 1520 tatăl său l-a chemat înapoi la Woerden, probabil îngrijorat din cauza acestor puncte de vedere eretice. Jan s-a mutat la Leuven, iar în 1522 și-a finalizat educația acolo. El a revenit la Woerden, a
Woerden () [Corola-website/Science/315821_a_317150]
-
altar propriu în biserică. Johannes Welflin von Nepomuk (c. 1345-1393) a fost vicar de Praga, fiind schingiuit și omorât din ordinul regelui Wenceslau al Boemiei. El a fost aruncat în râul Vltava de pe „Podul Carol” din Praga, deoarece a respectat sacramentul spovedaniei, refuzând să-i divulge regelui păcatele spovedite lui de regină. El a fost canonizat în anul 1729 de Papa Benedict al XIII-lea (1724-1730) și s-a stabilit ziua de 16 mai ca dată a sărbătoririi cultului său. La
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
reușește să-i prindă, îl rânește din nou pe Oronte, dar aceștia scăpa și se refugiază într-o grota de lângă râul Iordan. Aici, apare pustnicul Păgâno, care-l încreștinează prin botez pe Oronte (rănit de moarte) și-i acorda ultimele sacramente, înainte ca acesta să-și dea sufletul. Oronte moare în brațele Giseldei. Păgâno încearcă în zadar s-o consoleze pe Giselda. Pustnicul Păgâno este rănit mortal, reușește să-i împace pe Arvino și Giselda, care îl duc în cortul lui
I Lombardi alla prima crociata () [Corola-website/Science/316683_a_318012]
-
majoritate musulmană. În 2005, la moartea papei Ioan Paul al II-lea, cardinalul Angelo Scola a fost considerat ca "papabil" pentru conclavul din 2005. La Curia Romană, este membru al Congregației pentru Cler, al Congregației pentru Cultul Divin și Disciplina Sacramentelor, Consiliului Pontifical pentru Familie și al Consiliului Pontifical pentru Laici În 2011, a fost numit arhiepiscop de Milano, ceea ce îl făcea și mai "papabil", Arhidieceza de Milano dăduse doi papi în secolul al XX-lea. Unele surse, în pofida secretului obținut
Angelo Scola () [Corola-website/Science/329007_a_330336]
-
privită ca o eroare. Deși, la prima vedere, părea a fi o evanghelie similară cu Evanghelia după Toma, aceasta nu este o evanghelie, ci o colecție de învățături gnostice și reflecții, o "antologie gnostică", cum le-a numit Marvin Meyer. Sacramentul, în special taina căsătoriei, este o temă majoră. Textul este, probabil, cel mai faimos pentru că este cea mai veche sursă care i-a condus pe unii să afirme că Iisus a fost căsătorit cu Maria Magdalena, ea fiind descrisă în
Evanghelia după Filip () [Corola-website/Science/323544_a_324873]