3,203 matches
-
greutăți în a distinge esențialul de neesențial, în cadrul observațiilor efectuate. Această dificultate are și o bază obiectivă: aspectele principale sunt adeseori acoperite, mascate de însușiri secundare. De exemplu, salcâmul și mazărea sunt plante înrudite, dar la prima vedere diferă mult: salcâmul este un copac rezistent și cu frunzele în formă de solzi, pe când mazărea este o plantă ce are nevoie de sprijin (arac) pentru a se dezvolta pe verticală, iar frunzele sale arată altfel. În schimb, și salcâmul și mazărea au
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
vedere diferă mult: salcâmul este un copac rezistent și cu frunzele în formă de solzi, pe când mazărea este o plantă ce are nevoie de sprijin (arac) pentru a se dezvolta pe verticală, iar frunzele sale arată altfel. În schimb, și salcâmul și mazărea au fructul în formă de păstaie, caracter esențial. Dar floarea și fructul apar târziu și sunt camuflate de frunziș. b. Prin ce procedeu combatem noi aceste insuficiențe? În ceea ce privește îmbogățirea percepției mijlocul nu poate fi altul decât prezentarea în fața
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
zugrăvite în „culori dragi și-ngrozitoare”, care înaintau adânc în zona rurală: imediat după capul de linie al tramvaielor sau al autobuzelor începeau întinderile de grâu, canalele cu șiruri de plopi sau de soci, ori desișurile minunate și inutile de salcâmi și mure. Satele din câmpiile verzi, din vârful dealurilor străvechi sau de malurile micilor râuri încă își mai păstrau forma intactă. Lumea purta haine grosolane și sărăcăcioase (nu conta că pantalonii erau peticiți, era de ajuns să fie curați și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
romantice, ale cărei teme sunt exaltarea trecutului glorios, liniștea vieții patriarhale, frumusețea naturii, scurgerea nemiloasă a timpului. Dintre numeroasele piese, unele reprezentate pe scenele teatrelor din Iași, Craiova, București (Rândunica, Nebunul, Camaradul Vâltoare, Datorii uitate, Dragoste cu contract, Când reînfloresc salcâmii, Migrena asiatică, S-a stins candela), altele rămase în manuscris, mai închegată, cu nerv dramatic și replici pline de miez ar fi drama Nebunul (1926), tributară și ea viziunii maniheiste a autorului, înfruntării dintre idealismul eroului (aparținând speciei „oamenilor din
MANOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
Traduceri: Edmond Rostand, Puiul vulturului, Iași, 1924. Repere bibliografice: Mihail Sorbul, „Rândunica”, „Scena”, 1914, 4; Gh. Voina, „Camaradul Vâltoare”, „Mișcarea”, 1915, 34; Ștefan George, „Nebunul”, „Gândul nostru”, 1926, 6; Em. Manoliu, „Migrena asiatică”, „Opinia”, 1927, 6133; Emil Serghie, „Când reînfloresc salcâmii”, „Lumea”, 1928, 3087; Izabela Sadoveanu, „Sfânta dreptate”, ALA, 1936, 788; Ovidiu Papadima, „Sfânta dreptate”, G, 1936, 2; Erasm [Petru Manoliu], „Catrinel”, „Lumea românească”, 1937, 187; Izabela Sadoveanu, „Catrinel”, ALA, 1937, 887; Eusebiu Camilar, „Catrinel”, IIȘ, 1938, 2; N. Iorga, „Scânteietoarea
MANOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
pe improvizație gestuală și convenționalism, de tip commedia dell’arte, și teatrul cu text, denotând imaginație, creativitate). Ținând seama și de numărul deloc neglijabil al scenariilor pentru televiziune și radio - Drumul spre lună (1965), Ce mai e nou pe Strada Salcâmilor (1980), Întâmplări dintr-o vară frumoasă (1982), Înaintea furtunii (1983), Scene din viața Mariei (1985) -, se poate vorbi despre un dramaturg care, în ciuda unei receptări limitate a operei, a reușit să se impună ca un reper semnificativ în creația postbelică
IOACHIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287570_a_288899]
-
1978, 391; Radu Anton Roman, „Goana”, RL, 1978, 27; Natalia Stancu, „Goana” de Paul Ioachim la Teatrul Giulești, „Scânteia”, 1978, 11163; Cristina Dumitrescu, „Goana” de Paul Ioachim. Teatrul Giulești, TTR, 1978, 5; Constantin Radu-Maria, „Ce mai e nou pe Strada Salcâmilor”, TTR, 1980, 9; Ermil Rădulescu, „Goana. Nu suntem îngeri”, CNT, 1981, 14; Ghițulescu, O panoramă, 305-306; Dinu Kivu, „Așteptam pe altcineva”, CNT, 1986, 27; Victor Parhon, „Așteptam pe altcineva”, RL, 1986, 27; Valeria Ducea, „Așteptam pe altcineva”, TTR, 1986, 7-8
IOACHIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287570_a_288899]
-
Huliganii de Mircea Eliade, Donna Alba de Gib I. Mihăescu, Opera lui Mihai Eminescu de G. Călinescu, Orizont și stil de Lucian Blaga, Logodnicul de Hortensia Papadat-Bengescu, Cărticică de seară de Tudor Arghezi, Avram Iancu de Lucian Blaga, Orașul cu salcâmi de Mihail Sebastian, traducerea în proză făcută de E. Lovinescu după Odiseea lui Homer ș.a. Rubrica „Note (Idei-Oameni-Fapte)”, alcătuită după modelul din „Gândirea”, conține cronici, consemnează evenimente culturale și portrete de scriitori (bunăoară, Mateiu I. Caragiale evocat de Octav Șuluțiu
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
subiectul din Cu pieptul în bătaia vântului. Anton și Mura se regăsesc după o lungă despărțire. Happy-endul este strident: bărbatul își descoperă, uimit și înduioșat, fiul, autorul vădind și acum „nesiguranțe de debutant” (Valeriu Cristea). Să visezi în crângul de salcâmi (1985) se bazează exclusiv pe stratagema povestirilor paralele, bun prilej de a invita (prea) multe personaje în scenă și de a sonda medii și psihologii diverse; pericolul constă în repetitivitatea psihologiilor și a poveștilor, precum și în maniera de a forța
LILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287809_a_289138]
-
Ploaie amară, București, 1978; Cu pieptul în bătaia vântului, București, 1980; Cascadorul, București, 1981; Hai să fim prieteni, București, 1981; Aventurile lui Pălăriuță, București, 1983; Peștele cel mic, București, 1983; Lumea, de la început, București, 1984; Să visezi în crângul de salcâmi, București, 1985; O poveste cu pantofi, București, 1986; Ca vântul pe câmpie, București, 1987; Luna de pe cer, București, 1988; Învingătorului i se dau flori, București, 1989; Orașul cu prieteni, București, 1989; Insula, București, 1995; Hai să învățăm, București, 1997; Morcoveață
LILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287809_a_289138]
-
Ion Frunzetti, Scarlat Callimachi, Veronica Porumbacu ș.a. În afara micilor medalioane literare de prezentare a poeților prezenți în revistă, Savin Bratu semnează un articol intitulat Orizontul poetic al lui D. Th. Neculuță. La rubrica „Proză” Marin Preda se distinge cu schița Salcâmul, comentată ca oferind „conturarea unei forțe epice cu totul personale”, și cu Întâia moarte a lui Anton Tudose. În afara lui Mihail Sadoveanu, „prozatorul național”, prezent cu schițele Mărturisire și Într-o zi de primăvară, majoritatea prozatorilor sunt pe cale de afirmare
REVISTA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
și prin diversitatea ei. Sunt găzduite fragmente din romanele Răscoala de Liviu Rebreanu, Ioana de Anton Holban, Cartea nunții de G. Călinescu, Maitreyi de Mircea Eliade, Ion Sântu de Ion Marin Sadoveanu, Maidanul cu dragoste de G.M. Zamfirescu, Orașul cu salcâmi de Mihail Sebastian, Velerim și Veler Doamne de Victor Ion Popa, Calea Văcărești de I. Peltz, Doctorul Taifun de Gala Galaction, proze de Hortensia Papadat-Bengescu (Arpegii în jurul muntelui, Vizită la cancelarie), Camil Petrescu (din volumul Rapid-Constantinopol-Bioram), Ion Călugăru, F. Aderca
ROMANIA LITERARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
1994). Impregnat de un lirism monoton, textul din Pauza de prânz (1996), a treia culegere de proză cu inserții autobiografice, încearcă să analizeze relațiile între economiștii unei întreprinderi și un șef capricios. Și versurile din placheta Recviem la crângul de salcâmi (1993) se definesc prin nota nostalgică (Vara pe când mama te trezea dis-de-dimineață) și prin cultivarea unor imagini ce conturează o lume absurdă, ușor patetică, aflată „cu nebunia mereu de-a călare”. În schimb, poezia din Spectacol cu intrare liberă (1999
STANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289864_a_291193]
-
sunt compuse în spiritul poeziei optzeciste, S. fiind considerat a-i aparține tocmai „pentru că recurge la acest joc al relației dintre autor și text, dintre text și cititor” (Alex. Ștefănescu). SCRIERI: Drumețind prin Argeș, București, 1987; Recviem la crângul de salcâmi, București, 1993; Căutând iubirea (din însemnările unui licean), București, 1994; Pauza de prânz, Pitești, 1996; Spectacol cu intrare liberă, București, 1999; Poemul care își citește cititorul, Pitești, 2001. Repere bibliografice: Dumitru Anghel, Un drumeț inspirat, ARG, 1988, 2; Marian Barbu
STANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289864_a_291193]
-
figurație rurală, în covârșitoare proporție, devine suportul unei sensibilități ușor maladive. Factura versurilor, libere cu moderație, când albe, când rimate, fluente în permanență, la modul minor, adesea elegiace, produce o tonalitate vag simbolistă: „Puțin dacă în toamnă ar mai tăcea salcâmii / Și plopii s-ar opri din foșnetul știut / Și păsările albe de-a pururi migratoare / În apa nopții somnul cu vaier nu l-ar sparge, / Ni s-ar părea că timpul sub pragul casei noastre / S-a rătăcit și-așteaptă
SCHIOPU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
schița Pârlitu’. Amintindu-și de acest debut, Miron Radu Paraschivescu va spune că numai faptul de a-l fi publicat pe P. i-ar da dreptul de a intra în istoria literaturii române. Tânărul mai semnează aici povestirile Strigoaica, Calul, Salcâmul, Noaptea, La câmp. Cele mai multe vor intra în volumul de debut Întâlnirea din Pământuri (1948). Citește în cenaclul Sburătorul, și ceea ce citește îi place lui E. Lovinescu. „Are talent, are talent”, ar fi zis criticul. Încurajat, tânărul revine cu o proză
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
George Bacovia, Nichita Stănescu (inedite, 11-12/1981, 289-291/1985), tălmăcite și în alte limbi. S.20 cuprinde, de asemenea, proză de A. I. Odobescu, Mircea Eliade (La țigănci și fragmente din Aspecte ale mitului, 9/1967), Marin Preda (povestirile Pârlitu’ și Salcâmul, 1-3/1982) și Eugen Ionescu (Viața grotescă și tragică a lui Victor Hugo, 2/1972), căruia i se publică și comediile Englezește fără profesor (inedit, 1/1965) și Jacques sau Supunerea (11-12/1969), în versiunea românească a Sandei Șora. Dramaturgia
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
identifică o ipostază de prim-plan a palierului filosofic propriu prozei comentate. În relația om-natură, criticul descoperă „transferul reciproc de substanță”, dar și preeminența spiritului. Demonstrația vizează evoluția relației de la adversitate la consonanță, arhetipurile și temele naturii (lumina solară, câmpia, salcâmul etc.), cu reflexe în întreaga operă a lui Marin Preda. Alte studii, apărute în reviste sau în volume colective, se ocupă de tema libertății în literatura română interbelică sau reiau, într-o nouă sinteză, preocupări mai vechi (Problematica specificității esteticului
SMEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289733_a_291062]
-
amoruri ale unor amici ai protagonistului. Sumare, poveștile de dragoste par învăluite de poezia peisajelor alpine, transmisă cu sobrietate. Proză propriu-zis narativă, dar nu fără aliaje, fie de poezie, fie de eseu, conțin romanele De două mii de ani, Orașul cu salcâmi (1935) și Accidentul. Discurs asumat autobiografic (cu nume schimbate, totuși), primul e o rememorare și o confesiune dramatică. O meditație asupra destinului evreiesc, punctată de situații diverse, inclusiv de secvențe „epice”, de scene văzute, probabil, de S. însuși în timpul studenției
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
roman: „Există o obligație metafizică a evreului de a fi detestat. Asta este funcția lui în lume. De ce? Nu știu. Blestemul lui, destinul lui.” Incluzând asemenea aserțiuni, cartea a stârnit în epocă discuții aprinse. Anterior prin elaborare (1929-1931), Orașul cu salcâmi este un roman poetic, cu modelul îndepărtat în Paul et Virginie de Bernardin de Saint-Pierre, și cucerește prin farmec liric. Cu toate că omogenitatea construcției și, implicit, a tonalității interioare e prejudiciată prin introducerea unor episoade realiste cu tentă critică, nu lipsite
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
SCRIERI: Fragmente dintr-un carnet găsit, cu un portret de Mac Constantinescu, București, 1932; Femei, București, 1933; De două mii de ani, pref. Nae Ionescu, București, 1934; ed. pref. Z. Ornea, București, 1995; Cum am devenit huligan, București, 1935; Orașul cu salcâmi, București, 1935; Corespondența lui Marcel Proust, București, 1939; Jocul de-a vacanța, București, 1939; Accidentul, București, 1940; Teatru, București, 1946; Ultima oră, București, 1956; Opere alese, I, îngr. și introd. Vicu Mîndra, București, 1956; Opere alese, I-II, îngr. și
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
Steaua fără nume. Ultima oră, pref. Mircea Tomuș, București, 1965; [Romane], I-II, pref. Simion Mioc, București, 1968; Întâlniri cu teatrul, îngr. și introd. Cornelia Ștefănescu, București, 1969; Eseuri. Cronici. Memorial, îngr. și pref. Cornelia Ștefănescu, București, 1972; Orașul cu salcâmi. Accidentul, București, 1974; Jocul de-a vacanța. Steaua fără nume, postfață Adrian Anghelescu, București, 1975; Opere, I, îngr. și pref. Cornelia Ștefănescu, București, 1994; Publicistica, București, 1994; Jurnal, îngr. Gabriela Omăt, pref. Leon Volovici, București, 1996; De două mii de ani
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
lui U. Inițial sub influența lui G. Tutoveanu și a lui Mihai Codreanu, ea se va îndrepta treptat către modernismul interbelic, arătându-se permeabilă la ecouri din G. Bacovia, Tudor Arghezi, Ion Pillat și Lucian Blaga, după cum o dovedește antologia Salcâm uituc (1973), care sintetizează aproape o jumătate de veac de experiențe lirice. Cu toate acestea, nici chiar piesele cele mai reușite nu îl scot pe U. din sfera unui romantism elegiac minor, care i-a atras calificativul de „poet întârziat
URSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]
-
ocazională, dar își diminuează astfel simțitor palpitul poetic. SCRIERI: Poetul G. Tutoveanu, Bârlad, 1928; Istoria literară a Bârladului, București, 1936; G. Ibrăileanu și Bârladul, Fălticeni, 1939; Tecuciul literar, Bârlad, 1943; N. Beldiceanu, București, 1961; Memorialistica în opera cronicarilor, București, 1972; Salcâm uituc, introd. Al. Piru, pref. Dumitru Petrescu, București, 1973; Dealul brândușelor, București, 1974; Analize și interpretări literare (în colaborare cu Florin Mihăilescu), București, 1975; Fulg și zăpadă, București, 1978. Antologii: Antologia scriitorilor bârlădeni, Bârlad, 1937 (în colaborare cu George Nedelea
URSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]
-
Vasile Damaschin, „G. Ibrăileanu și Bârladul”, SE, 1939, 412; Artur Gorovei, Trei tineri scriitori, FF, 1941, 3; Aurel George Stino, „Tecuciul literar”, „Acțiunea”, 1943, 947; G. Bezviconi, „Tecuciul literar”, VBA, 1943, 11-12; Piru, Varia, I, 278, II, 43-45; Roxana Paicu, „Salcâm uituc”, RL, 1974, 4; Constantin Parfene, „Dealul brândușelor”, CRC, 1975, 9; Piru, Poezia, I, 152-153; C. D. Zeletin, G. G. Ursu, RL, 1980, 28; Lit. rom. cont., I, 503; Rotaru, O ist., III, 91-92; Dicț. scriit. rom., IV, 682-683. A
URSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]